Alăptarea și infecția cu coronavirus. COVID-19

La data la care am scris prima oară despre alăptarea și infecția cu noul coronavirus, amenințarea era prezentă doar în China, nici virusul și nici boala provocată de acesta neavând nume proprii.

La ora actuală boala provocată de noul coronavirus are un nume oficial, COVID-19 și a căpătat proporții pandemice.

Există mai multe tipuri de coronavirus, inclusiv coronavirusuri care cauzează infecții respiratorii ușoare. COVID-19 este însă o boală nouă, cauzată de un nou coronavirus (SARS-CoV-2), care nu a mai fost întâlnit la oameni și care a apărut în anul 2019 în China. [2]

Virusul se transmite de la om la om prin contact direct, prin picături respiratorii ce pot fi transmise odată cu saliva, tusea, strănutul, expirația persoanelor infectate sau odată ce aceste picături ajung pe alte suprafețe de unde sunt portate prin intermediul mâinilor contaminate (nespălate), duse la gură, nas, ochi [2], [8], [13] Există dovezi că persoanele infectate dar care nu au simptome pot transmite boala. [16]

Anumite categorii de persoane pot dezvolta forme severe de boală. Este vorba de vârstnici și persoanele care suferă de probleme medicale cronice grave precum” boli cardiace, diabet, boli pulmonare, cancer. [5] , [13]

Din punct de vedere al distribuției pe vârste, numărul copiilor afectați de noul coronavirus este mic. În grupa de vârstă 0-9 ani nu s-a înregistrat până la ora actuală niciun deces. Statisticile pot fi vizualizate în tip real aici

POATE FI TRANSMIS VIRUSUL CE PROVOACĂ COVID-19 PRIN LAPTELE MATERN?

Prezența virusului în laptele matern nu a fost identificată până la ora actuală. Un studiu din China ce a vizat transmiterea verticală a virusului de la mama bolnavă la făt a analizat inclusiv mostre de lapte matern (colostru) recoltate după inițierea alăptării. Cele 6 probe recoltate au fost negative, indicând absența virusului în laptele matern testat. [6]

La ora actuală există două studii în lucru privind detectarea anticorpilor SARS-CoV-2 în laptele matern. Este vorba de studii în faza inițială ale Amsterdam University Medical Center și Ichan School of Medicine din cadrul Mount Sinai care caută să analizeze probe de lapte matern ale persoanelor infectate SARS-CoV-2 în vederea identificării nivelurilor de anticorpi. Perspectivele merg chiar până la a evalua posibilitatea de a folosi laptele matern drept medicament împotriva COVID-19.

 

POATE ALĂPTA MAMA BOLNAVĂ / SUSPECTĂ DE COVID-19?

Referințe [14] [15], documentul OMS privind managementul clinic al SARI, dat publicității la 13.03.2020, poate fi consultat aici

Ghidul Ministerului Sănătății din România poate fi consultat aici

PROTOCOALE PRIVIND ALĂPTAREA ÎN MATERNITATE (ÎNGRIJIRE INTRAPARTUM)

Ministerul Sănătății din România – Metodologia privind naşterea la gravidele cu infecţie suspicionată / confirmată cu SARS-CoV-2/COVID-19

„Deși recomandările OMS susțin posibilitatea alăptării la lehuzele infectate COVID-19, având în vedere infrastructura secțiilor de obstetrică-ginecologie și neonatologie a maternităților din România precum și amploarea pandemiei COVID-19 în România se
recomandă izolarea nou-născutului de mama infectată și hrănirea acestuia cu formulă de lapte. Recomandăm menținerea lactației prin stimulare (cu ajutorul unei pompe de muls); laptele astfel obținut se colectează, se depozitează și se dezafectează urmând circuitul obișnuit al deșeurilor infecțioase. Mama poate intra în contact cu nou născutul și poate începe alăptarea doar după ce există 2 teste succesive negative din exsudatul nazo- și orofaringian prin metoda RT-PCR, la interval de 24 ore, pentru ambii (mama și nou născutul) și starea clinică a mamei și a nou născutului permite aceasta.”

Ghidul a fost elaborat în 30.03.2020 și poate fi citit integral aici

Asociația Consultanților în Lactație din România a elaborat o scrisoare deschisă pentru a atrage atenția asupra importanței sprijinirii alăptării și a contactului piele-pe-piele și a înaintat-o Ministerului Sănătății, în vederea schimbării metodologiei. Scrisoarea poate fi citită aici 

UNICEF România a atras de asemenea atenția asupra importanței menținerii contactului mamă-sugar și a menținerii alăptării exclusive în contextul pandemic COVID-19. Luarea de poziție poate fi citită aici

Ghidul Ministerului Sănătății urmează să fie actualizat, însă surse neoficiale susțin că separarea și interdicția de a alăpta vor rămâne nemodificate.

Într-un articol din Breastfeeding Medicine [19] , în care reunește o serie de referințe științifice, medicul Alison Stuebe, profesor în Departamentul de Sănătate Maternă și a Sugarului și în cel de Obstetrică și Ginecologie din cadrul Gillings School of Public Health atrage atenția asupra câtorva din riscurile separării mamă-sugar. printre acestea menționează:

• faptul că e posibil ca separarea să nu prevină infecția
• întreruperea contactului peiele pe piele afectează fiziologia sugarului (sugarii separați de mamă au ritmul cardiac mai crescut și nivelurile de glucoză mai scăzute comparativ cu cei plasați în contact piele-pe-piele cu mama, aspecte valabile și în cazul în care nou-născuții sunt plasați în incubatoare)
• separarea interferează cu oferirea de lapte matern afectând în mod negativ protecția imunitară specifică și înnăscută
• absența alăptării crește riscul ca sugarul să fie spitalizat ca urmare a pneumoniei (sugarii nealăptați au un risc de 3,6 ori mai mare de a fi spitalizați în urma pneumoniei comparativ cu sugarii alăptați exclusiv pentru cel puțin 4 luni)
• izolarea mamei de sugar dublează încărcarea din sistemul de sănătate, necesitând un dublu de resurse.

Organizația Mondială a Sănătății – Managementul clinic al infecției acute respiratorii severe în contextul suspiciunii COVID-19

• „Alăptarea protejează împotriva mortalității și morbidității atât în perioada post-natală cât și pe parcursul copilăriei. Efectul protector al alăptării este în mod particular puternic împotriva bolilor infecțioase”
• Sugarii născuși din mame cu infecție COVID-19 suspectă, probabilă sau confirmată trebuie hrăniți conform practicilor generale de hrănire, luându-se toate măsurile necesare de prevenție și control al infecțiilor
• Alăptarea ar trebui inițiată în prima oră de la naștere. Alăptarea exclusivă ar trebui continuată până la 6 luni, odată cu introducerea alimentației complementare, continuând alăptarea până la 2 ani sau peste. Mamele care nu pot iniția alăptarea în prima oră de la naștere trebuie susținute să alăpteze cât mai devreme din momentul în care sunt capabile să facă asta.
• Ca în toate cazurile suspecte / confirmate COVID-19, mamele care alăptează sau practică contact piele-pe-piele sau kangaroo care, trebuie să practice igiena respiratorie inclusiv în timpul hrănirii (spre exemplu purtarea unei măști medicale în preajma copilului dacă sunt simptome respiratorii), igienizarea mâinilor înainte și după contactul cu copilul și curățarea și dezinfectarea de rutină a suprafețelor cu care mama simptomatică a intrat în contact.
• Consilierea în alăptare, sprijinul psihosocial de bază și sprijinul practic în hrănirea sugarului trebuie oferite tuturor gravidelor și mamelor de sugari și copii mici, indiferent dacă acestea sau copiii lor au confirmată sau suspectă infecția COVID-19
• În situațiile în care afectarea severă a mamei ca urmare a COVID-19 sau a altor complicații o împiedică pe aceasta să își îngrijească copilul sau să continue alăptarea directă, mama ar trebui încurajată și sprijinită să extragă lapte și să îl ofere în condiții de siguranță copilului, aplicând măsurile adecvate de prevenire și control al infecțiilor. În eventualitatea în care mama nu se simte suficient de bine pentru a alăpta sau pentru a extrage lapte se recomandă explorarea viabilității relactării, a laptelui donat de o altă mamă, a laptelui matern donat dintr-o bancă de lapte matern sau a oferirii de substitute adecvate de lapte matern, în funcție de contextul cultural, gradul de acceptare al mamei și disponibilitatea serviciilor existente.
• Mamele și sugarii trebuie susținuți să rămână împreună și să practice contact piele-pe-piele, îngrijire de tip cangur, rooming-in pe timp de zi și de noapte, în special imediat după naștere în faza de stabilizare a alăptării, indiferent dacă mamele sau sugarii lor au infecție COVID-19 suspectată, probabilă sau confirmată.
• Părinții și îngrijitorii care necesită separare de copiii lor și copiii care necesită separare de principalele lor persoane de îngrijire trebuie să aibă acces la personal medical sau non-medical de specialitate pentru sprijin psihosocial și din punct de vedere al sănătății mentale.

Textul e mai sus este extras și adaptat din Ghidul interimar privind Managementul clinic al infecției respiratorii acute severe în contextul suspiciunii COVID-19, document publicat pe 13.03.2020 de Organizația Mondială a Sănătății. Documentul poate fi cititi integral, în original aici Secțiunile dedicate sarcinii și alăptării pot fi parcurse la paginile 12-14.

Centers for Disease and Control Prevention (CDC) – Considerații pentru unitățile obstetricale

Multiplele beneficii ale contactului piele-pe-piele mamă/copil sunt bine cunoscute: atașament mamă-copil, probabilitate mai mare de a alăpta, stabilizare a nivelurilor de glucoză și menținerea temperaturii corporale a sugarului și deși transmiterea virusului SARS-CoV-2 după naștere prin contact cu secreții respiratorii infectate este o preocupare, riscul transmiterii și severitatea clinică a infecției SARS-CoV-2 la sugari, nu sunt clare.

Decizia de a separa sau nu mama cu infecție cunoscută sau suspicionată COVID-19 de sugar trebuie luată de la caz la caz, în urma unui proces decizional comun al mamei și echipei clinice. Aspecte de luat în considerare în această decizie includ: starea clinică a mamei și a nou-născutului, rezultatele testării SARS-CoV-2 ale mamei (confirmată vs suspectă) și ale sugarului (un sugar pozitiv ar nega necesitatea de a fi separat), dorința de a alăpta, capacitatea spitalului de a separa sau de a coloca mama și nou-născutul, capacitatea de a menține separarea și după izolare, alte riscuri și beneficii ale separării temporare a mamei cu infecție cunoscută sau suspectată COVID-19 de sugar.

• În cazul în care colocarea (plasarea în aceeași încăpere)  nou-născutului cu mama sa bolnavă se produce în acord cu dorința mamei sau nu poate fi evitată din cauza limitărilor infrastructurii spitalului, trebuie luate în considerare implementarea unor măsuri pentru a reduce expunerea nou-născutului la virusul care cauzează COVID-19. Pot fi luate în considerare bariere fizice (ex o draperie între mamă și nou-născut) și plasarea nou-născutului la o distanță mai mare de 1,8 metri față de mama bolnavă. Dacă niciun alt adult sănătos nu e prezent în cameră pentru a îngriji nou-născutului, mama confirmată / suspectă de COVID-19 trebuie să își pună o mască și să igienizeze mâinile înainte de fiecare hrănire și de fiecare contact apropiat cu nou-născutul. Masca trebuie să fie purtată pe tot parcursul contactului cu nou-născutul.
• Alăptarea. Pe durata separării temporare, mamele care intenționează să alăpteze trebuie încurajate să extragă lapte pentru a-și declanșa și menține producția de lapte. Atunci când e posibil, o pompă de sân dedicată ar trebui oferită. Înainte de extragerea laptelui, mamele trebuie să îți igienizeze mâinile. După fiecare sesiune de pompare, toate părțile componente ale pompei care vin în contact cu laptele matern ar trebui spălate cu atenție și întreaga pompă ar trebui dezinfectată corespunzător, conform instrucțiunilor producătorului. Laptele matern muls trebuie oferit nou-născutului de către un îngrijitor sănătos.
• Dacă mama și nou-născutul stau în același salon și mama dorește să hrănească la sân, ar trebui să își pună o mască și să își igienizeze mâinile înainte de fiecare hrănire.

Informațiile de mai sus sunt preluate și traduse din Interim Considerations for Infection Prevention and Control of Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) in Inpatient Obstetric Healthcare Settings publicat și revizuit de Centers for Disease and Control Prevention în data de 06.04.2020. Inițial, recomandările CDC pentru managementul intrapartum vizau separarea mamei de nou-născut și recomandarea de a hrăni cu lapte matern muls în situația în care mama își exprima dorința de a alăpta. Documentul integral poate fi vizualizat aici

ALĂPTAREA ACASĂ

Organizația Mondială a Sănătății – luare de poziție

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dat publicității un document care vizează îngrijirea la domiciliu a pacienților cu suspiciune de infecție cu noul coronavirus, ce prezintă simptome ușoare dar și managementul persoanelor care intră în contact cu aceștia. [12] dar și o luare de poziție generală privind alăptarea în contextul COVID-19 [17].

“Date fiind beneficiile alăptării și rolul nesemnificativ al laptelui matern în transmiterea altor virusuri respiratorii, mama poate continua alăptarea. Mama trebuie să poarte o mască medicală atunci când se află în apropierea bebelușului și să implementeze o igienă atentă a mâinilor înainte de contactul cu bebelușul”, se arată în documentul Organizației Mondiale a Sănătății.

Una din recomandările documentului este ca membrii aceleiași gospodării în care se află o persoană cu semne ușoare de infecție cu coronavirus, să stea în camere separate sau dacă acest lucru nu este posibil, să păstreze o distanță de cel puțin 1 metru față de persoana infectată (ex să doarmă în paturi separate).

Recomandări similare vis a vis de alăptare au fost date de OMS și anul 2018, în contextul infecției MERS (Middle East respiratory Syndrome), un alt tip de coronavirus, ce a dus la îmbolnăviri grave, cu mortalitate ridicată în special în țările din Peninsula Arabă și în Coreea de Sud.

 

Centers for Disease and Control Prevention

“Laptele matern este cea mai bună sursă de nutriție pentru sugari. Totuși, se cunosc puține informații despre COVID-19. Dacă și cum se inițiază sau se continua alăptarea, trebuie stabilit de mamă, în colaborare cu familia ei și cu echipa medicală. O mamă cu infecție confirmată COVID-19 sau care este simptomatică și sub investigare pentru COVID-19 trebuie să își ia toate măsurile de precauție pentru a evita răspândirea virusului la sugar, aceste măsuri incluzând spălarea mâinilor înainte de a atinge sugarul și purtarea unei măști, pe cât posibil, în timpul hrănirii la sân.

În situația în care mama exprimă lapte, cu o pompă de sân manuală sau electrică, ea trebuie întotdeauna să se spele pe mâini înainte de a atinge pompa sau componentele sticlelor de colectare a laptelui și să urmeze recomandările destinate curățării adecvate a pompei, după fiecare utilizare. Dacă este posibil, se poate lua în calcul ca o altă persoană, sănătoasă să hrănească sugarul cu lapte muls. “[3]

Academia Americană de Pediatrie (AAP)

 

„Alăptarea protejează sugarii de infecții. Laptele matern conține factori bioactivi naturali, anticorpi și mediatori imunologici targetati, prin urmare sugarii alăptați au risc redus să dezvolte simptome respiratorii severe. Pe lângă alte beneficii, eliberarea de oxitocină în timpul alăptării favorizează starea de bine a mamei și reduce stresul și anxietatea. De asemenea, alăptarea este sustenabilă și în mod deosebit importantă în vremuri de posibile lipsuri de formulă, biberoane sau alte articole de hrănire. Consiliați familiile să ia în considerare amânarea înțărcării și extinderea duratei alăptării pentru a maximiza protecția oferită prin laptele matern, în timpul pandemiei” se arată într-un document al AAP creat pentru cadre medicale.[18]

Din recomandările AAP privind alăptarea în cazul infecției COVID-19 la mamă / sugar după externarea din maternitate:

• Educarea și ghidarea după externare sunt esențiale pentru a sprijini familiile, pentru a asigura sănătatea mamei și a sugarilor și pentru a asigura că mamele își ating obiectivele în alăptare
• Dacă mama are infecție confirmată sau suspectată COVID-19, mama trebuie să mențină o distanță de cel puțin 1,8 metri pe cât de des posibil. Atunci când mama se află în apropierea nou-născutului, aceasta trebuie să folosească o mască de protecție cel puțin până când: a) este afebrilă pentru 72 de ore fără uzul antipireticelor și b) au trecut cel puțin 7 zile de la apariția primelor simptomelor
• Dacă mama vrea să hrănească direct la sân încurajați-o să spele bine mâinile și sânii cu apă și săpun înainte de a atinge sugarul și sfătuiți-o să poarte o mască pe timpul alăptării. Contactul piele pe piele cu bebelușul ajută la atașarea la sân și la răspunsurile hormonale ce declanșează reflexul de ejecție a laptelui. Atunci când mama nu alăptează, sugarul poate fi îngrijit de un alt membru sănătos al familiei, dacă acesta este disponibil și / sau plasat într-o cameră separată sau la cel puțin 1,8 metri de mamă. Odată ce mama examenul virologică confirmă absența virusului, aceste precauții pot fi încetate. Producția de lapte a mamei se calibrează în primele săptămâni de la naștere, așa că aceasta este o perioadă critică pentru a susține producția de lapte. Familiile trebuie reasigurate că laptele mamei este sigur și important pentru bebeluș
• Dacă mama vrea să mulgă laptele matern înainte de extragerea laptelui matern mama ar trebui să își pună o mască, să își curețe bine mâinile și toate componentele pompei, biberoanele și tetinele artificiale. Extragerea optimă a laptelui este facilitată de utilizarea unei pompe electrice duble eficiente. mama ar trebui să extragă laptele la fel de des pe cât ar mânca bebelușul sau cel puțin de 6-8 ori în 24 de ore. mama își poate folosi mâinile pentru masajul / compresia sânilor  în timpul pompării pentru a îmbunătăți fluxul de lapte, golirea sânilor și conținutul caloric al laptelui. Laptele matern muls poate fi oferit de un alt îngrijitor sănătos. Mamei ar trebui să i se ofere sprijin pentru a reintroduce hrănirea directă la sân atunci când se simte bine.
• Dacă mama alege să nu alăpteze în prima săptămână de la naștere. În prima săptămână de la naștere, luați în considerare posibilitatea de a întreba familia dacă poate reconsidera această alegere și vrea să discute despre importanța alăptării și a hrănirii cu lapte matern muls ca protecție împotriva infecțiilor și a altor boli, pe parcursul acestei perioade vulnerabile.

Extras din Breastfeeding Guidance Post Hospital Discharge for Mothers or Infants with Suspected or Confirmed SARS-CoV-2 Infection, document publicat de AAP în 23.04.2020. Documentul integral, în limba engleză poate fi accesat aici

 

Institutul superior de sănătate din Italia

 

“Orice separare temporară a sugarului de mamă, pe perioada spitalizării trebuie atent cântărită de personalul medical împreună cu mama, evaluând riscurile și beneficiile opțiunii, inclusiv potențialul protector al colostrului, al laptelui matern și al alăptării.

În virtutea informațiilor științifice disponibile la ora actuală și a potențialului protector al laptelui matern, în cazul femeii suspectate de infecție cu SARS-cOv-2 sau afectată de COVID-19, aflată într-o stare clinică bună și ținându-se cont de dorința mamei, alăptarea ar trebui inițiată și / sau menținută, în mod direct sau sub forma hrănirii cu lapte matern muls.

Pentru a reduce riscul de transmitere la copil, se recomandă adoptarea unor măsuri de prevenție precum igiena mâinilor și utilizarea unei măști în timpul alăptării, conform recomandărilor Ministerului Sănătății. În cazul în care mama și copilul trebuie despărțiți temporar, se recomandă ca mama să fie ajutată să își mențină producția de lapte prin extragere manuală sau electrică a laptelui, urmând aceleași indicații igienice.” [8]

Arthur I. Eldeman, Editor-șef Breastfeeding Medicine susține că “Dată fiind realitatea potrivit căreia, mama infectată cu coronavirus și-a colonziat deja sugarul alăptat, continuarea alăptării are potențialul de a transmite anticorpi materni protectori către sugar, prin intermediul laptelui matern. Ca atare, alăptarea ar trebui continuată cu mama practicând atent spălarea mâinilor și purtatul unei măști pe timpul alăptării, pentru a reduce expunerea virală adițională în cazul sugarului” [9]

COMPATIBILITATEA TRATAMENTULUI CU ALĂPTAREA

La ora actuală nu există niciun tratament antiviral care să fie dovedit clinic ca eficient împotriva COVID-19

Remdesivir

Există totuși rezultate promițătoare pe marginea utilizării remdesivir, un antiviral de spectru larg, dezvoltat pentru a trata Ebola și care s-a dovedit a avea o activitate antivirală bună împotriva COVID-19 in vitro și în studii pe animale. [1]

Remdesivir a fost inclus în câteva studii clinice pe pacienți cu COVID-19, în provincial Hubei (China) iar rezultatele vor fi publice în luna aprilie 2020. În luna februarie 2020, Institutul de Alergii și Boli Infecțioase din SUA a inițiat primul studiu randomizat controlat în pacienți adulți spitalizați pentru COVID-19. În luna martie, compania producătoare va începe Faza III de testare randomizată a medicamentului pe subiecți umani (1000 de pacienți cu COVID-19), ce vor primi tratament intravenos cu remdesivir. [7], [10]

Este evident că la această oră nu se cunosc informații despre trecerea acestui medicament în laptele matern și compatibilitatea lui cu alăptarea. Pentru utilizarea lui primară (cea în lupta cu Ebola)   tratamentul este aprobat pentru uzul compasional la toate categoriile de vârstă inclusiv copii și gravide. [11]

În acest sens, în urma tratamentului unui nou-născut bolnav de Ebola, cu remdesivir intravenos nu s-au raportat efecte adverse, bebelușul fiind vindecat în ziua 20 de viață și externat în ziua 30 (Breastfeeding Medicine) [1]

RESURSE GRATUITE DE ALĂPTARE PENTRU MAMELE SEPARATE DE BEBELUȘI

Întrucât separarea mamei de nou-născut este o realitate în România și acest fenomen este mai accentuat pe perioada pandemiei COVID-19 am reunit mai jos câteva resurse informaționale gratuite, destinate mamelor care intenționează să alăpteze.

Cum menținem și stimulăm lactația, fără bebeluș la sân?

Tehnica mulsului manual. Cum extragem lapte matern fără pompă de sân? VIDEO

Ce trebuie să știi înainte de a alege o pompă de sân?

Cum să extragi mai mult lapte? 10 soluții pentru creșterea lactației cu ajutorul pompei

Metode de hrănire alternative biberonului

Atașarea la sân

Poziții de alăptare

Readucerea copilului la sân – baia de renaștere

Cum purtăm corect masca de protecție? VIDEO

 

Referințe:

[1] Anderson, P., Breastfeeding and Respiratory Antivirals: Coronavirus and Influenza, 2020, Breastfeeding MedicineVol. 15, No. 3 I LactMed® Update , 2020

[2] Centers for Disease Control and Prevention, Coronavirus Disease 2019 (COVID-19)

[3] Centers for Disease Control and Prevention , Interim Guidance on Breastfeeding for a Mother Confirmed or Under Investigation For COVID-19 

[4] Centers for Disease Control and Prevention, Frequently Asked Questions and Answers: Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) and Pregnancy

[5] Centers for Disease Control and Prevention , People at Risk for Serious Illness from COVID-19

[6] Chen, H, et al,  Clinical characteristics and intrauterine vertical transmission potential of COVID-19 infection in nine pregnant women: a retrospective review of medical records, 2020, The Lancet

[7] Clinical Trials Arena, Remdesivir for potential treatment of Covid-19

[8] EpiCentro, Insituto Superiore di Sanita, COVID-19: pregnancy, delivery and breastfeeding

[9] Medical Dialogues, Should Breastfeeding Continued During Coronavirus Treatment?

[10] National Institutes of Health, NIH clinical trial of remdesivir to treat COVID-19 begins

[11] World Health Organisation, WHO R&D Blueprint – Ad-hoc Expert Consultation on clinical trials for Ebola Therapeutics, Appendix 4. Summaries of evidence from selected experimental therapeutics, as of October 2018 

[12] World Health Organisation, Home care for patients with suspected novel coronavirus (nCoV) infection presenting with mild symptoms and management of contacts, 2020

[13] World Health Organisation ,Q&A on coronaviruses (COVID-19)

[14] Ilca.org, ILCA Statement on Breastfeeding and Lactation Support During the COVID-19 Pandemic

[15] World Health Organisation, Clinical management of severe acute respiratory infection when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected

[16] Centers for Disease Control and Prevention, How COVID-19 Spreads

[17] World Health Organisation – COVID-19 and breastfeeding – Position paper (2020)

[18] American Academy of Pediatrics, Breastfeeding Guidance Post Hospital Discharge for Mothers or Infants with Suspected or Confirmed SARS-CoV-2 Infection, 23.04.2020

[19] Steube, A., 2020, Should Infants Be Separated from Mothers with COVID-19? First, Do No Harm, Breastfeeding Medicine

Ultima actualizare 24.04.2020