În agitația vieții moderne, pierdem adesea din vedere lecțiile simple, dar profunde, pe care le putem învăța din trecut. Un studiu fascinant realizat de Universitatea Cambridge aduce în atenție experiențele copilăriei în societățile vânătorilor-culegători și implicațiile lor potențiale pentru îmbunătățirea educației și bunăstării în lumea dezvoltată.

De ce sunt relevante informațiile din studiu? Deoarece, 95% din istoria noastră evoluționistă ne-am petrecut-o trăind ca vânători-culegători.

Datele provenite de la astfel de populații ne ajută să înțelegem realitățile și nevoile psihologice ale copiilor, așa cum au fost ele modelate de istoria noastră evoluționistă.

Ca părinți, suntem mereu în căutarea celor mai bune moduri de a îngriji și crește copiii noștri, iar privind înapoi la practicile străvechi, putem obține informații valoroase. Să explorăm câteva dintre ideile principale din acest studiu și cum le putem aplica în parenting-ul modern.

Bebelușii petrec 90% din timp în brațele adulților

Studiul a arătat că în societățile de vănători-culegători, bebelușii au parte de contact fizic pe perioade lungi cu adulții.

Bebelușii de 10-20 de săptămâni din populația !Kung petrec 90% din timpul zilei în contact fizic cu un adult, ceea ce permite ca reprizelor de plâns să li se răspundă în totalitate prin liniștire sau alăptat. Se întâmplă foarte rar ca bebelușii să fie lăsați să plângă neconsolat.

În altă populație studiată, 80% din reprizele de plâns ale bebelușilor primeau răspuns din partea adulților în mai puțin de 10 secunde.

Comunitatea se implică în îngrijirea copiilor

Nevoile bebelușilor din societățile de vânători-culegători sunt întrunite rapid, deoarece întreaga comunitate are grijă de copii. Nu doar părinții biologici ai copiilor respectivi, ci și alți adulți sau chiar copii mai mari, fenomenul purtând denumirea de „alloparentaj”.

Mamele au parte de mult ajutor, ceea ce scade riscul de depresie post-partum

Se estimează că până la 10 adulți îngrijitori sunt disponibili în societățile de vânători-culegători, pentru un bebeluș sau copil mic. Aceștia asigură aproape 50% din îngrijirea copilului.

Comparați acest raport cu situația tipică societății occidentale în care de multe ori, mama e singură cu copilul / copiii în cea mai mare parte din timp. Și consecințele pe care le poate avea izolarea socială și singurătatea. Burnout-ul parental și depresia sunt astfel de consecințe.

Copiii învață în grupe mixte de vârstă, prin joacă, observație și imitație

În societățile vânătorilor-culegători, copiii se joacă împreună cu copii de diferite vârste, iar cei mai tineri învață de la cei mai mari.

Începând cu vârsta de 2 ani, aceștia intră în grupe de vârstă mixte (2-16 ani) și petrec timp activ împreună, fără dirijarea adulților, învățând unii de la alții.

Această învățare socială dinamică nu numai că promovează un sentiment de comunitate, ci contribuie și la dezvoltarea unui set divers de abilități.

E ceva ce putem prelua și noi, părinții contemporani. Putem încuraja interacțiuni similare, organizând întâlniri de joacă cu copii de diferite vârste sau implicându-i pe copiii noștri în activități unde pot învăța de la mentori mai în vârstă.

Copiii au libertate mare de a explora și învăța

Copiii vânătorilor-culegători se bucură de libertatea de a explora lumea naturală din jurul lor încă de la o vârstă fragedă.

Spre deosebire de medii structurate și restrictive pe care mulți copii le experimentează astăzi, aceste societăți încurajează copiii să învețe prin interacțiunea cu natura și comunitatea lor.

Ca părinți, putem crea oportunități pentru copiii noștri de a explora mediul în aer liber, cultivându-le curiozitatea, creativitatea și o legătură profundă cu mediul înconjurător.

Responsabilitate și autonomie

De la o vârstă fragedă, copiii vânătorilor-culegători au responsabilități în cadrul comunității lor, ceea ce dezvoltă un simț puternic al autonomiei și al încrederii în sine. Copiii mai mari sunt implicați în îngrijirea celor mai mici, în culesul hranei și prepararea mâncării.

Încredințând copiilor noștri sarcini adecvate vârstei lor și încurajându-i să participe la activitățile casnice, îi putem ajuta să-și dezvolte un simț al responsabilității și al încrederii în ei înșiși.

În concluzie

Cu siguranță, societatea modernă a adus multe progrese și oportunități, însă privirea înapoi în trecut ne poate oferi învățăminte valoroase pentru modalități alternative de a crește copiii. Cercetarea privind copilăria vânătorilor-culegători ne amintește de importanța jocului nestructurat, a sprijinului comunitar și a dezvoltării unei legături puternice cu lumea naturală. Integrând aceste lecții în practicile noastre de parenting, putem ajuta copiii noștri să devină indivizi echilibrați, cu o apreciere profundă pentru mediul înconjurător și un sentiment de apartenență la comunitatea lor. De foarte mare importanță este și sprijinul acordat de întreaga comunitate, părinților la început de drum. În absența lui, părinții din societățile industrializate sunt mai vulnerabili în fața depresiei, a dereglării emoționale și a burnout-ului parental.

Chaudhary, N., & Swanepoel, A. (2023). Editorial Perspective: What can we learn from hunter-gatherers about children’s mental health? An evolutionary perspective. Journal of child psychology and psychiatry, and allied disciplines, 10.1111/jcpp.13773. Advance online publication. https://doi.org/10.1111/jcpp.13773

Cred că ți-ar plăcea să citești și povestea Silviei, care a descoperit de ce bebelușii din Africa nu (prea) plâng.