Copiii mei adorm la oră fixă. Cum am reușit?

S-ar putea să vă surprindă ceea ce tocmai ați citit. Mai ales că vine din partea unui specialist care promovează evitarea programelor de somn la bebeluși. Vă explic mai jos.

Copiii mei au 9 și 6 ani. Au fost copii care au dormit cu noi în pat. Alăptați la cerere, pe timp de zi și de noapte în primul an de viață. Primul an de viață, la fiecare dintre ei cu multe treziri pe timp de noapte. Am continuat să răspund trezirilor lor pe timpul nopții și după 1 an, chiar dacă acesta a fost pragul de la care au început să rărească semnificativ trezirile pe timp de noapte.

În perioada de bebelușie nu am impus niciun program. Nu m-am ghidat după niciun tabel sau necesar de ore de somn, deși cunosc și abordarea aceasta a somnului copiilor. Convingerea mea, susținută de studii e că abordarea aceasta strict normativă și statistică a somnului bebelușilor poate să fie generatoare de neliniște si aducătoare de probleme pentru mulți părinți.

Ce am făcut? Îți explic mai jos.

Am urmat semnalele transmise de copiii mei

Am urmat semnalele transmise de copiii mei. Începând cu vârsta de 1 an somnul lor a început să se consolideze într-un tipar mai predictibil.

Am încurajat adormirea de seară și la prânz la primele semnale de somn. Am observat încă de la copilul cel mare că după vârsta de 1 an semnalele de somn au devenit mai consistente în direcția unui ritm. Se întâmpla să doarmă, așa cum e firesc cam la aceeași oră, în același moment al zilei. Uneori mi-o arăta chiar el, ducându-se singur în pat.

Am încercat pe cât posibil să respect semnalele date de ceasul său biologic. Am constatat astfel că dacă ratam momentul (chiar și cu 15-30 de minute din motive de „azi mai mult în parc”, „am întârziat cu masa de prânz sau seară”) adormirea dura mai mult și somnul era mai scurt sau mai fragmentat.

Am evitat expunerea la ecrane

Un sfat foarte important de igienă a somnului. Dacă nu puteți renunța total la ecrane, încercați să le evitați înainte de culcare. Copiii sunt mai sensibili decât adulții la lumina albastră emisă de ecrane, iar asta le poate decala și îngreuna adormirea.

Am evitat expunerea la lumină artificială înainte de culcare

Da, câteva luni la rând am adormit copilul doar cu toate luminile stinse în casă.

Orice bec uitat aprins prin bucătărie sau baie, îi dădeai idei de dat jos din pat.

Recunosc că asta a presupus un mic efort din partea noastră, în special a lui tati, obișnuit să stea pe telefon seara.

Rutina noastră presupune să fim în pat la maxim 20.30

Cu cel de al doilea copil lucrurile au venit de la sine. Existând deja un program de somn consolidat la cel mare a fost mult mai ușor să ne pliem cu toții pe acesta.

Rutina actuală de adormire de noapte e simplă. La 20.00 maxim 20.30 suntem în pat. După spălat pe dinți, îmbrăcat în pijamale, citim câteva pagini dintr-o carte. Apoi dăm stingerea. Eu și tati ne continuăm activitatea pe seară, adormind în jur de 23.00.

Funcționează perfect?

Evident că nu. În tot acest timp au fost momente și momente. Perioade de boală sau concedii.

Perioada în care m-am întors la muncă mai multe ore pe zi. Și ăștia micii evitau să mai adoarmă de prânz în week end-uri, doar ca să petreacă mai mult timp cu noi.

Seri în care noi, adulții ne-am decalat cu activitățile de peste zi și am ratat momentul de pus la somn.

Per ansamblu, însă, avem un ritm care vine de la sine, fără efort major din partea noastră.

Pe noi adulții ne ajută foarte mult, deoarece respectând câteva reguli de igienă a somnului la copii avem câteva ore libere seara și dormim și noi mai bine.

Și toate acestea țineți cont, în condițiile în care ambii copii ai mei au fost alăptați până la aproximativ 3 ani și jumătate, nu făcut training de somn și nu am impus programe rigide în perioada de bebelușie.

Deci se poate, în ciuda „sperietorilor” de care citiți sau auziți. Poate vă ajută să aflați și cum au reușit copiii mei adormiți doar cu sânul să doarmă toată noaptea.

„Am încercat, dar la noi nu funcționează”

E un scenariu pe care îl înțeleg, deoarece lucrez cu astfel de situații în consilierea de somn.

Uneori e nevoie de mai multă perseverență sau de asumarea unui ritm de viață diferit de cel de dinainte de copii.

Alteori însă trezirile frecvente pe timp de noapte, rezistența la adormirea de seară în ciuda încercărilor de bun simț ale părinților pot ascunde alte cauze. Ele depind de la caz la caz și în consilierea de somn încerc să le identific alături de părinți și de o echipă multidisciplinară de specialiști.

Ce nu ți s-a spus despre somnul bebelușilor (video gratuit)

Foto: Isasc Del Toro