Cea mai bătrână femeie ce a alăptat?

Cum e să fii mamă pentru prima oară la vârsta de 68 de ani și să reușești să alăptezi exclusiv?

O astfel de poveste reală este descrisă de o echipă de medici americani în Case Reports in Obstetrics and Gynecology.

O femeie, în vârstă de 68 de ani a reușit să alăpteze exclusiv, la scurt timp de la naștere.

Femeia a rămas însărcinată în urma unei proceduri de FIV (fertilizare in vitro), cu ovocite donate.

Vârsta înaintată a venit cu o serie de probleme de sănătate: hipertensiune cronică, hiperlipidemie (colesterolul la valori mai mari decât normalul) și obezitate.

Pe parcursul sarcinii (ce a debutat la vârsta de 67 de ani) au fost depistate la gravidă alte probleme, precum cardiomegalia și congestia venoasă pulmonară.

În ciuda acestor probleme, sarcina a decurs relativ normal, iar mămica a născut la puțin peste 36 de săptămâni de sarcină.

Nașterea s-a produs prin cezariană, cu anestezie loco-regională (spinală).

Bebelușul a cântărit 2520 de grame și a avut scoruri APGAR de 7, respectiv 9.

Medicii ce au analizat cazul arată că recuperarea post-partum s-a derulat fără evenimente medicale.

Mama „a fost externată în a treia zi post-partum și alăpta cu succes după consilierea în alăptare:, la 6 săptămâni de la naștere continuând să „alăpteze exclusiv cu propriul lapte matern”.

De ce scad șansele să alăptăm la vârste înaintate?

Cazul este deosebit de interesant din punct de vedere al lactației, deoarece teoretic, odată cu înaintarea în vârstă șansele de a alăpta scad.

De acest lucru se face responsabilă involuția lobulară.

Involuția lobulară începe în apropierea perimenopauzei și se accelerează după menopauză.

Acel „arbore” de ducte de lapte ce „înflorește” în sarcină și după naștere pe fondul lactației, descrește în dimensiuni și complexitate la o vârstă la care sarcina nu mai este teoretic posibilă.

Medicii care au gestionat cazul pun succesul în alăptare pe seama celor doi hormoni importanți în funcționarea alăptării: prolactina și oxitocina.

Prolactina este esențială pentru inițierea și menținerea producției de lapte.

În timp ce oxitocina este responsabilă pentru ejecția laptelui din sânii mamei.

Cei ce au prezentat cazul consideră că femeia de 68 de ani a reușit să alăpteze deoarece axa sa pituitară-hipotalamică era intactă. Adică „traseul” necesar producerii prolactinei și oxitocinei a funcționat.

Bunicile care alăptează

Cazul mamei de 68 de ani ce a alăptat după naștere nu este singular în literatura de specialitate dacă ne referim la femei postmenopauzale care au alăptat.

Există chiar și cazuri de bunici ce au relactat (au repornit producția de lapte).

Unul dintre acestea e cel al unei bunici din India, ce la 4 ani de la instalarea menopauzei și 16 ani de la ultima alăptare și-a hrănit la sân și nepotul.

Mama bebelușului alăptat de bunică a murit la câteva zile de la naștere.

Astfel că bunica a pus nou născutul la sân pentru a-l liniști.

În decurs de câteva zile a sesizat modificări ale sânilor și repornirea secreției lactate.

Bunica a continuat să alăpteze de 8-10 ori pe zi.

Cazuri de repornire a lactației la bunici au mai fost raportate anecdotic și în urma dezastrelor naturale, în zone fără acces la înlocuitori de lapte matern sau apă potabilă.

De ce nu trebuie să privim astfel de cazuri prin lentila „dacă o bunică poate, poate orice tânără mamă”

Astfel de cazuri de lactație după menopauză reprezintă o raritate, nicidecum norma.

Aceste povești uimitoare și vorbesc de la sine despre mecanismele ce susțin lactația umană.

În timp ce o bunică din India a relactat alăptându-și nepoțelul nou-născut, milioane de mame din întreaga lume întâmpină însă dificultăți reale sau percepute în alăptare.

Alăptarea nu ține doar de fiziologic, ci e unul din acele comportamente ce se bucură și de sprijin profesionist, dar și comunitar.

Referințe:

Leila Magistrado, Mary C. Tolcher, Anju Suhag, Sonal Zambare, Kjersti M. Aagaard, „Pregnancy and Lactation in a 67-Year-Old Elderly Gravida following Donor Oocyte In Vitro Fertilization”, Case Reports in Obstetrics and Gynecology, vol. 2020.

S Patnaik 1, S Sharma, S Sinha, K Roy, Case study of a lactating grandmother, Jan-Mar 1999;43(1):10, 25.