Alimentația mamei în timpul alăptării. Ce trebuie să mănânc atunci când alăptez?

Nu este nevoie de o dietă prerfectă pentru a produce hrana perfectă a naturii. O dietă sănătoasă pe timpul alăptării înseamnă o dietă echilibrată, variată, ce conține toate grupele alimentare. Cantitatea de alimente pe care o consumați nu influențează cantitatea de lapte matern pe care o produceți. Chiar și în societățile în care mama nu are acces la resurse variate de hrană, ea este capabilă să producă cantități adecvate de lapte matern pentru copilul ei. În situații extreme, de malnutriție, compoziția și cantitatea laptelui matern pot fi afectate.

În mod normal, o mamă care alăptează, are nevoie pe perioada alăptării exclusive de 500 de calorii în plus pe zi (echivalentul unui sandviș cu carne), nivel caloric ușor de atins printr-o alimentație obișnuită și echilibrată, în condițiile în care mama își ascultă semnele de foame transmise de organism.

Trebuie să evit anumite alimente atunci când alăptez?

Alăptarea nu este o  stare de boală, ca atare nu e nevoie să țineți un regim alimentar strict. Nu există o listă oficială și validată științific cu alimente pe care NU ar trebui să le consume o mamă sănătoasă. Pe perioada alăptării puteți consuma alimentele din dieta voastră obișnuită, în ritmul și cantitatea în care doriți, urmărind reacțiile bebelușului alăptat. În anumite situații speciale (și mai rare decât sunt mamele tentate să creadă), unii bebeluși pot fi sensibili la anumite alimente din dieta mamei, însă cum fiecare bebeluș e unic, nu există o listă standard de alimente ce pot cauza sensibilitate. De asemenea, țineți cont că de cele mai multe ori, colicile copilului alăptat nu au nicio legătură cu ceea ce a mâncat mama. Printre altele, un bebeluș poate fi mai agitat și poate plânge pentru că are nevoie să fie hrănit, să sugă de confort, să fie schimbat. să fie ținut în brațe, sau pur și simplu disconfortul e cauzat de imaturitatea sistemului său digestiv, fără a avea o legătură cu ceea ce a mâncat mama.

O situație particulară este cea a mamelor care suferă de felincetonurie, acestea trebuind să evite consumul de aspartam (un îndulcitor artificial)

O mama ce mănâncă variat pe perioada alăptării își va obișnui copilul cu arome variate și îl va pregăti astfel pentru diversificare.

Dacă mănânc mai gras, va fi și laptele meu mai gras?

Este posibil ca pe perioada alăptării să auziți mitul conform căruia trebuie să mâncați gras  pentru a produce un lapte mai gras. Este o informație greșită, cantitatea de grăsimi pe care o consumați NU influențează cantitatea de grăsimi din laptele matern. Cantitatea de grăsimi din laptele matern e influențată de alți factori, spre exemplu: dacă alăptați la cerere sau la program, momentul zilei, timpul petrecut de copil la sân (cantitatea de grăsimi crește progresiv cu timpul petrecut la sân), gradul de plenitudine a sânului (cu cât e mai plin sânul, cu atât e mai mică cantitatea de grăsimi, respectiv cu cât e mai gol sânul, cu atât e mai mare cantitatea de grăsimi) . Sunt doar câțiva din factorii ce influențează cantitatea de grăsimi din laptele matern. Câtă grăsime mâncați nu are nicio legătură cu cât de gras va fi laptele matern. De asemenea, nivelul de grăsimi din laptele matern (ce variază pe parcursul unei zile, nefiind o valoare fixă) nu este în legătură directă cu câștigul în greutate al sugarului sănătos, născut la termen, ceea ce infirmă mitul conform căruia bebelușul nu ia cât trebuie în greutate din cauză că mama nu are laptele suficient de bogat în grăsimi.

Pe de altă parte ce TIP de grăsimi consumați se va regăsi ca atare în tipul de grăsimi din laptele matern.

Așadar este încurajat consumul de grăsimi sănătoase, de tipul acizilor grași polinesaturați, în special Omega 3 și evitarea grăsimilor trans (ex  margarina). Conform Academiei Americane de Pediatrie, alimentația mamei care alăptează ar trebui să conțină 200-300 de mg de acizi Omega 3 DHA zilnic, consumul a 1-2 porții de pește (hering, ton la conservă, somon) pe săptămână, asigurând acest necesar.

Poate fi bebe balonat de la alimentele pe care le consumă mama?

O floră intestinală normală produce gaze ca urmare a acțiunii fibrelor asupra tractului intestinal. Nici fibrele, nici gazele nu sunt absorbite de intestine și nu intră în laptele matern. Cu alte cuvinte chiar dacă mama este balonată, gazele nu trec în laptele matern și nu ajung să provoace balonare la bebeluș. Laptele matern se formează din ceea ce ce trece în sângele mamei, nu din ceea ce se regăsește în stomacul sau intestinele sale.

În concluzie, deși ați fost poate avertizate să nu consumați alimente despre care se crede că balonează (varză, brocolli, fasole, mazăre, conpidă, etc) nu este cazul să excludeți aceste alimente din dietă. Consumul lor nu va balona bebelușul alăptat.

Va respinge bebelușul sânul dacă consum ceapă sau usturoi?

Nu există un consens științific în acest sens așa că veți auzi sub formă de mit informația că bebelușii vor respinge sânul dacă mama consumă ceapă sau usturoi. Există însă un studiu care a scos la lumină un rezultat ce poate părea surprinzător pentru multe mame: bebelușii ai căror mame au consumat usturoi înainte de a alăpta, au petrecut cu 50% mai mult timp la sân.

Pot consuma citrice? Devine laptele mai acid?

Laptele matern nu devine mai acid dacă consumați fructe sau alimente ce cresc aciditatea gastrică. Puteți consuma cu încredere citrice, acestea nu vor face laptele mai acid.

Dacă beau mai multe lichide voi produce mai mult lapte?

Este important ca pe perioada alăptării să vă mențineți hidratate. Recomandarea oficială este să beți atunci când vă este sete, respectând semnalele organismului. Aceasta poate însemna să aveți lângă voi, la îndemână, o sursă de apă sau alte lichide. Nu veți crește cantitatea de lapte matern produsă, în cazul în care creșteți consumul de lichide peste necesarul organismului.

Pot consuma cafea în timpul alăptării?

Multe mame se întreabă dacă pot consuma cafea atunci când alăptează. Răspsunsul este afirmativ, mamele care alăptează pot consuma cu moderație cafea. Academia Americană de Pediatrie consideră consumul a două până la trei cesti de cafea pe zi, permis în alăptare.

În unele situații, în special dacă bebe are sub 6 luni sau este nou născut prematur, consumul de cafea, băuturi, alimente și medicamente ce conțin cofeină poate determina la acesta o stare de agitație. Astfel de situații nu sunt foarte frecvente, de regulă, această reacție a copilului dispare pe măsură ce crește și devine din ce în ce mai eficient în a metaboliza cofeina.

Pot consuma alcool pe perioada alăptării?

Efectele nocive ale consumului de alcool în timpul sarcinii sunt binecunoscute, însă există mult mai puține date despre consumul de alcool în timpul alăptării.

Cu siguranță majoritatea mamelor care alăptează nu sunt consumatoare cronice de alcool, însă multe mame își pun întrebarea firească dacă au sau nu voie să consume alcool, ocazional, în cantități moderate, pe perioada alăptării.

Alcoolul consumat de mamă se excretă relativ rapid în laptele matern, în cantități semnificative. Doza de alcool din laptele matern este sub 16% din doza mamei, fiind dependentă de cantitatea de alcool consumată de mamă (Infantrisk)  Pe de altă parte, conform dr. Thomas Hale, autoritatea în materie de farmacologie în domeniul alăptării și sarcinii deși “cantități semnificative de alcool se secretă în laptele matern. Nu este considerat nociv față de copil dacă durata și cantitatea de alcool sunt limitate” (Hale, T.)

Conform dr. Thomas Hale, “mamele care ingerează alcool în cantități moderate pot relua alăptarea de îndată ce au o stare neurologică normală”

Academia Anericană de Pediatrie consideră că “ingestia de alcool ar trebui minimizată și limitată la ingestie ocazională, dar nu mai mult de 0,5 grame per kilogram corp” ceea ce pentru o mamă cu o greutate de 60 de kilograme reprezintă aproximativ 59 de ml de tărie, 236 de ml de vin sau două beri. “Alăptarea ar trebui să aibă loc la minim 2 ore de la consum, pentru a minimiza concentrația în laptele ingerat de copil” (AAP)

Dr Jack Newman consideră că “un pahar sau două de alcool nu ar trebui să fie un motiv pentru a le spune mamelor pompați și aruncați laptele. Într-adevăr atâta timp cât mama nu este într-atât de zdruncinată încât să nu poată avea grijă de copil, ar trebui să continue să alăpteze” (Newman, J., 2014)

Citeste mai departe pe blogul meu despre acest subiect:

Trebuie să exclud laptele din dieta mea?

În situații speciale, anumiți copii pot manifesta semne de intoleranță la anumite alimente cu potential alergen din dieta mamei, în special dacă există un teren atopic. Unul dintre alergenii cei mai cunoscuți este proteina din laptele de vacă. Rețineți faptul că nu este nevoie ca o mama care alăptează un copil fără semne de intoleranță sau alergie, să excludă preventiv din dieta ei, potențialii alergeni, deși (în ciuda abesenței consensului științific pe această temă), unele mame cu istoric de alergie vor fi încuraate să excludă alergenii pe perioada sarcinii și alăptării. Decizia unei diete de excludere a potențialilor alergeni în cazul mamei care alăptează se ia în urma consultării medicului și în urma unei evaluări a felului în care decurge alăptarea.

Situații speciale legate de alimentația mamei

Anumite situații pot face ca mama care alăptează să beneficieze de pe urma sfatului unui medic nutritionist: mama suferă de sindroame de malabsorbție, de anorexie sau bulimie,„ a suferit intervenții de chirurgie bariatrică, suferă de celiachie, boală Crohn, fenilcetonurie, fibroză chistică sau alte boli metabolice, suferă de diabet, obezitate, malnutriție sau alergii alimentare, ține diete de excludere, sau este mamă adolescentă, mamele care au născut gemeni și tripleți.

De asemenea, nivelul de vitamin B12 poate fi scăzut la mamele care nu consumă produse de origine animală (femeile care urmează diete vegane și macrobiotice), iar acest lucru se va reflecta și în nivelul de vitamina B12 din laptele matern. Într-o astfel de situație se recomandă suplimentarea dietei mamei, sau atenție la introducerea în dietă a unor surse vegetariene adaptate de vitamina b12 sau fortifiate (drojdii, lapte de soia, cereale fortifiate).

Citește tot pe blogul meu și despre Sport și alăptare

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.

Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

Ai gasit util articolul ? Lasa un comentariu

avatar
wpDiscuz