De ce e importantă alăptarea pe timpul nopții? Una dintre cele mai mari provocări ale vieții de mamă este cu siguranță somnul. O preocupare intensă pe marginea somnului bebelușului este firească. Din păcate însă, de cele mai multe ori, alăptarea este incriminată și găsită drept vinovata de serviciu pentru orele de nesomn ale familiei.

Din capul locului trebuie spus că bebelușii, indiferent de metoda de hrănire se trezesc pe timpul nopții și asta face parte din firescul bologic. Renunțarea bruscă la alăptarea pe timpul nopții poate avea efecte nedorite și nu asigură întotdeauna un somn mai bun.

În postarea de mai jos vă vorbesc despre motivele care fac alăptarea pe timpul nopții importantă atât pentru bebeluș, cât și pentru mamă și care sunt avantajele atunci când mama alăptează pe timpul nopții.

Alăptarea frecventă, pe timp de zi și de noapte este norma biologică a speciei umane

Știați că există mamifere care își hrănesc puiul cu laptele propriu speciei, apoi își părăsesc puiul în vizuină pentru câteva zile, pentru a pleca în căutare de hrană? După care se reîntorc? Și că în aceste condiții puiul supraviețuiește? Ștați că există pui de mamifere (cum e cazul vițelului), care la scurt timp de la naștere sunt capabili să își urmeze mama, pentru a se hrăni? Comparați asta cu situația nou născutului uman. Care are o nevoie aproape permanentă de prezența mamei sale și care cu siguranță nu ar supraviețui dacă mama ar pleca de acasă și nimeni altcineva nu ar hrăni bebelușul timp de mai multe ore.

De unde aceste diferențe între noi și alte specii de mamifere? A tras Homo sapiens lozul necâștigător? Poate că da, poate că nu. Însă știm cu certitudine ce ne diferențiază de alte specii de mamifere. La naștere creierul nostru este incomplet dezvoltat și avem nevoie, pentru a supraviețui, de supravegehere și îngrijire constantă. Deci avem nevoie de prezența constantă a mamei.

În mod deloc suprinzător și compoziția hranei pe care o primește nou născutul uman este  diferită de cea pe care o primește puiul a cărui mamă își permite, după alăptare, să părăsească vizuina, timp de câteva zile la rând.

Această diferență a laptelui matern, de la o specie la alta, are și o denumire științifică, se numește speciospecificitate. În cazul omului, evoluția milenară a speciei a selectat o compoziție specifică a laptelui matern, care să mențină apropierea constantă dintre mamă și bebeluș. Astfel, laptele matern uman se digeră mult mai ușor (din cauza compoziției sale) comparativ cu laptele altor specii de mamifere. De aici și necesitatea unor hrăniri frecvente, cel puțin în prima parte a vieții de sugar. De aici și necesitatea ca bebelușul uman să fie hrănit și pe timpul nopții, nu doar pe timpul zilei. De aici și nevoia aproape permanentă a bebelușului uman de a sta lipit de mama lui.

Alăptarea pe timpul nopții acoperă nevoia de hrană a bebelușului pe perioada alăptării exclusive, asigurând supraviețuirea acestuia. Laptele matern continuă să fie baza nutrițională și după diversificare, până spre finalul primului an de viață, ceea ce face ca alăptările pe timpul nopții să ofere hrană și în contextul în care sugarul începe să consume alimente solide.

Alăptarea pe timpul nopții previne probleme de sănătate ale mamei

Poate că pare un raționament cel puțin ciudat, pentru o mamă epuizată. Însă dacă ar fi să simplificăm lucrurile, ele ar suna așa. Natura a selectat acest model de hrănire frecventă, pe timp de zi și pe timp de noapte, corpul bebelușului este setat să fie alăptat atât ziua, cât și noaptea, corpul mamei este setat să producă lapte matern atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Orice schimbare bruscă (ex training de somn) în acest pattern poate avea efecte negative (mai ales în primele 6 luni de alăptare exclusivă, dar și în a doua jumătate a primului an de viață) ce se manifestă și la bebeluș dar și la mamă.

Alăptarea la cerere, ce presupune de cele mai multe ori și alăptări pe timp de noapte, asigură menținerea unei producții optime de lapte și crește șansele ca mama să poată alăpta exclusiv. Alăptarea exclusivă are beneficii și pentru sănătatea mamei. Oprirea bruscă a alăptării pe timpul nopții, orice modificare bruscă în frecvența alăptărilor pe timpul nopții supune mama unui risc semnificativ de probleme la nivelul sânilor (ex canale blocate și mastită)

Chiar și după vârsta de 6 luni, când în mod firesc sugarul începe să consume și alte alimente în completarea laptelui matern, recomandarea este ca alăptarea să continue la cerere. În cazul unor mame, după această vârstă, alăptarea la cerere pe timp de zi și de noapte poate menține amenoreea de lactație (absența menstruației pe fondul alăptării), cu o serie de efecte hormonale protectoare împotriva anumitor tipuri de cancer.

Alăptarea pe timpul nopții răspunde și altor nevoi, nu doar celor de hrană

Cu siguranță alăptarea nu este singura modalitate prin care putem întruni nevoia de atașament securizant a bebelușului. Însă este un instrument la îndemâna mamelor. Pe lângă nevoia de hrană, alăptarea are și acest avantaj – răspunde nevoii de atingere a bebelușului (contactul piele pe piele generează în cascadă o serie de efecte pozitive atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional).

Alăptarea poate calma un disconfort (cum e cazul erupției dentare), alăptarea poate fi un mecanism de reconectare a copilului cu mama sa ce abia s-a întors la muncă, poate ajuta în perioadele de boală chiar și atunci când nu mai e principala sursă de hrană. Și toate aceste efecte sunt valabile și pe timpul nopții. De altfel, bebelușii și copiii mici se trezesc noaptea și din motive ce nu țin de hrănire (iar lista acestora o puteți consulta aici).

Laptele matern „de noapte” ajută bebelușul să doarmă mai bine și calmează colicile

Compoziția laptelui matern este dinamică, se schimbă în funcție de o mulțime de factori. Compoziția laptelui matern diferă la începutul zilei, de compoziția din timpul serii sau chiar a nopții.

Bebelușii vin pe lume fără să aibă un ritm circadian bine definit, de aceea ei nici nu fac diferența zi-noapte în perioada bebelușiei mici. Nu sunt capabili să producă ei înșiși melatonină în primele trei luni de viață. Melatonina este hormonul care reglează ciclurile somn-veghe și care, simplist spus, ne face să ne fie somn.

Laptele matern conține melatonină, iar conținutul de melatonină urmează variații diurne, fiind mai multă melatonină în laptele produs pe timpul nopții. Cercetătorii presupun că melatonina din laptele matern ajută bebelușul să doarmă mai bine, îl asistă în dezvoltarea și consolidarea propriului ritm circadian și are și un efect de calmare a colicilor  (Cohen Engler, et al, A, 2011)

Triptofanul, un aminoacid utilizat de organism pentru a produce hormonul somnului, melatonina, dar și pentru a produce serotonină (un neurotransmițător ce reglează starea emoțională și funcțiile cognitive) se regăsește de asemenea în concentrații mai mari în laptele matern produs de mamă în timpul nopții. Concentrația cea mai mare de triptofan este atinsă, în laptele matern, în jurul orei 3 dimineața. (Cubero, J. et al,  2005)

Vă vine sau nu să credeți, dar cele două studii (independente unul de altul) care au evaluat prezența melatoninei, respectiv a triptofanului în laptele matern au comparat bebeluși alăptați exclusiv cu bebeluși hrăniți cu formulă. Rezultatele în materie de somn „mai bun” au înclinat balanța spre bebelușii alăptați. Ceea ce a dus la discuții și studii ce au vizat adăugarea de melatonină și triptofan în laptele formulă.

Alăptarea pe timpul nopții reduce riscul de moarte subită

La ora actuală există consens asupra ideii că alăptarea se asociază cu un risc semnificativ redus de sindrom de moarte subită la sugari (SIDS), existând numeroase studii (peste 200) care au confirmat rolul protector al alăptării. (Hauck et al, 2011).

Efectul protector al alăptării față de SIDS  există chiar și în contextul unei hrăniri parțiale cu lapte matern, însă este sporit atunci când alăptarea este exclusivă. SIDS este un sindrom ce se manifestă în anumite condiiții, sub influența unor factori de risc ce acționează încă din timpul sarcinii. Riscul cel mai mare de SIDS este înregistrat în perioada cuprinsă între 1 și 4 luni de viață, însă factori adiționali de risc pot acționa și dincolo de această vârstă.

Mai multe mecanisme explică de ce bebelușii alăptați au un risc mai scăzut de SIDS. În ceea ce privește alăptarea pe timpul nopții, cel mai probabil are legătură cu o frecvență mai mare a numărului de interacțiuni mamă-bebeluș, ceea ce îi face chiar și pe bebelușii vulnerabili să manifeste arousal în faze potențial periculoase de apnee. Studii de laborator au arătat că bebelușii alăptați au parte de treziri mai frecvente și de patternuri de somn diferite de bebelușii hrăniți cu formulă de lapte.

Mamele care alăptează se odihnesc mai bine

Un studiu (Kendall-Tackett, et al, 2011) ce a vizat peste 6400 de mame (care alăptau exclusiv, hrăneau mixt sau exclusiv cu formulă de lapte), care au răspuns unui chestionar privind somnul și gradul de oboseală, a relevat rezultate surpinzătoare. Mamele care alăptau exclusiv au raportat durate totale mai lungi de somn și un nivel mai mare energie în timpul zilei, comparativ cu mamele care hrăneau mixt sau exclusiv cu formulă de lapte praf. Iar rezultatele studiului sunt consistente cu cele ale altor studii similare.

Pare paraodxal, pentru că de la un punct încolo patternurile de somn ale copiilor alăptați diferă de cele ale celor hrăniți cu formulă, mamele ce alăptează, raportând de multe ori treziri mai frecvente.  Probabil că somnul mamei care alăptează este mai odihnitor decât al mamei care nu alăptează (în ciuda unor treziri mai dese pe timpul nopții) și ca urmare a aranjamentelor de somn la care recurg?

Știm că un procent covârșitor de mame care alăptează vor recurge la un moment dat la dormitul în același pat cu copilul (bed sharing).

Situație cu un nivel scăzut de risc dacă mama care alăptează respectă niște reguli importante de siguranță atunci când doarme cu copilul în pat.

Comparativ cu situația în care mama s-ar trezi, ar lua în brațe bebelușul, l-ar pune la loc și ar relua procedura de hrănire de câteva ori pe noapte, poate că reintrarea în somn este mult mai lină pentru mama ce alăptează și doarme în apropierea bebelușului, implicit și calitatea somnului ei, mai bună.

Referinte:

Cohen Engler, A,, et al, The circadian rhythm of tryptophan in breast milk affects the rhythms of 6-sulfatoxymelatonin and sleep in newborn., Eur J Pediatr. 2012 Apr;171(4):729-32. doi: 10.1007/s00431-011-1659-3. Epub 2011 Dec 29.

Cubero, J., et al, The circadian rhythm of tryptophan in breast milk affects the rhythms of 6-sulfatoxymelatonin and sleep in newborn., Neuro Endocrinol Lett. 2005 Dec;26(6):657-61.

Hauck et al, Breastfeeding and Reduced Risk of Sudden Infant Death Syndrome: A Meta-analysis, Pediatrics
July 2011, VOLUME 128 / ISSUE 1

Kendall-Tuckett, K., et al, The Effect of Feeding Method on Sleep Duration, Maternal Well-being, and Postpartum Depression, Clinical Lactation, 2011, Vol. 2-2, 22-26