Acasa»Alăptare»Vaccinarea anti COVID-19 în sarcină și alăptare
În articolul Vaccinarea anti COVID-19 în sarcină și alăptare puteți citi despre compatibilitatea vaccinurilor împotriva COVID-19 cu perioada de sarcină și de alăptare. Articolul reunește principalele surse oficiale de informare, dar și experiența unui medic român ce s-a vaccinat împotriva COVID-19, pe perioada de alăptare.
Vaccinarea împotriva COVID-19 nu este și nu va deveni obligatorie, însă unele gravide și mame ce alăptează se întreabă dacă pot primi acest vaccin.
În videoul de mai jos explic, pe scurt, informațiile existente la ora actuală legate de vaccinarea anti COVID-19 în sarcină și alăptare, în condițiile în care vaccinul nu a fost testat în fazele 1 și 2 de aprobare pe gravide și persoane ce alăptează.
Înainte de a lua o decizie pe marginea vaccinării, e important să consultați medicul. Informațiile din video și din acest articol nu înlocuiesc opinia medicală.
Puteți folosi acest articol pentru a analiza împreună cu medicul vostru oportunitatea de a vă vaccina în timpul alăptării. Informațiile din articol conțin trimiteri în original (în link ce se deschide într-o pagină nouă / tab nou) către studii, prospecte sau informații oficiale ale principalelor organizații din domeniul sănătății materne și fetale.
Pentru că vaccinarea împotriva COVID-19 a început și în România, am ales să dedic o postare cu informațiile pe care le avem până în prezent, despre acest vaccin și alăptarea.
Întrucât vorbim de vaccinuri care au la bază o tehnologie nouă și întrucât vorbim de vaccinarea împotriva unei boli noi, este firesc să existe dezbateri pe marginea administrării vaccinului și la persoane ce alăptează.
Rețineți că vaccinarea împotriva COVID-19 nu este obligatorie și nici nu va deveni. Decizia de a vă vaccina sau nu este una personală.
Înainte de a lua decizia de a vă vaccina este recomandat să discutați cu medicul vostru (de familie, obstetrician în cazul gravidelor sau de specialitate în cazul în care suferiți de boli cronice).
Medicul vă va recomanda dacă este sau nu cazul să vă vaccinați și care este vaccinul potrivit pentru voi.
Informațiile din articol nu înlocuiesc recomandarea medicului curant și nici nu au rolul de a vă convinge să vă vaccinați, nu există conflicte de interese asociate (articolul nu este unul publicitar sau promoțional).
Foto: CDC
La ora actuală, se recomandă ca în decizia de vaccinare să se colaboreze cu medicul și să se țină cont de:
riscurile (ex: riscul de reacție alergică) și beneficiile vaccinării împotriva COVID-19 cântărite prin raportare la riscul individual al fiecărei gravide / mame de a se îmbolnăvi de COVID-19 și la cât de bine se așteaptă ca ea să tolereze boala
riscul local (la nivelul comunității) de a contracta boala
Autoritățile medicale din România permit vaccinarea împotriva COVID-19 a mamelor ce alăptează și a gravidelor cu risc crescut de a dezvolta boala sau boli asociate ce duc la un risc crescut de COVID-19 sever (la recomandarea medicului), la fel ca cele din Uniunea Europeană, Marea Britanie, SUA, Australia.
În România se utilizează următoarele tipuri de vaccinuri:
Comirnaty, produs de Pfizer / BioNTech (bazat pe tehnologia ARN mesager) se administrează în 2 doze, cu rapelul (a doua doză) la 21 de zile de la prima
Moderna, produs de compania Moderna (bazat pe tehnologia ARN mesager) se administrează în 2 doze, cu rapelul la 28 de zile de la prima doză
Vaxzevria, produs de Oxford / AstraZeneca (vaccin monovalent, cu vector viral ce utilizează un adenovirus) se administrează în 2 doze, cu rapelul la 56 de zile
Janssen, produs de Johnson & Johnson (vaccin recombinant ce utilizează un adenovirus) se administrează într-o singură doză
Foto: Ivan Diaz
La nivel mondial există și alte vaccinuri utilizate împotriva COVID-19:
Gam-COVID-Vac (Gamaleya-Sputnik V) – vaccin cu vector viral
vaccinul Casino – vaccin cu vector viral
Coronavac (Sinovac) – vaccin cu virus inactivat
Covaxin (BBV152-Bharat Biotech) – vaccin cu virus inactivat
În loturile experimentale de aprobare a unui nou medicament sau vaccin nu sunt incluse persoanele ce alăptează și gravidele. Este și cazul vaccinurilor împotriva COVID-19. Din 1977, aceste categorii au fost excluse de către FDA (Food and Drug Administration) din loturile clinice ale fazelor 1 și 2 necesare testării unui nou medicament sau vaccin.
Aceste categorii pot fi incluse în cercetare ulterior, de regulă după punerea pe piață a medicamentului.
În cazul vaccinurilor anti COVID-19 bazate pe tehnologia ARN mesager au existat 18 femei ce au primit vaccinul în faza de cercetare (anterioară aprobării vaccinului), acestea nu știau că sunt însărcinate.
La ora actuală există 3 studii finalizate ce au studiat răspunsul imunitar al gravidelor și femeilor ce alăptează, vaccinate împotriva COVID-19.
În țări în care campania de vaccinare a avansat rapid (ex Israel, Marea Britanie, SUA) un număr semnificativ de mame ce alăptează și chiar și gravide au fost deja vaccinate împotriva COVID-19.
Nu există la ora actuală date oficiale (trecute în prospectul vaccinului) privind:
siguranța vaccinului în alăptare
efectele asupra lactației
efectele asupra copilului alăptat
siguranța vaccinului în sarcină
Se consideră că beneficiile vaccinării la persoanele ce alăptează depășesc orice risc teoretic, deci și aceste persoane pot alege să se vaccineze.
Decizia de a permite femeilor ce alăptează să se vaccineze dacă doresc s-a luat în urma analizării proprietăților vaccinurilor legate de transferul lor în laptele matern, în absența studiilor clinice efectuate de producători, pe această categorie de persoane.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Societatea pentru Medicină Materno-Fetală, Colegiul American al Obsetricienilor și Ginecologilor, Academia de Medicină a Alăptării sprijină utilizarea vaccinurilor împotriva COVID-19 la persoanele ce alăptează, similar ca în cazul celor ce nu alăptează.
În privința gravidelor, acestea NU sunt incluse de rutină în vaccinarea împotriva COVID-19. Deși la modul absolut, riscul statistic ca o gravidă să aibă COVID-19 sever este mic, sarcina aduce un risc sporit. Acesta crește dacă există boli asociate. Drept urmare, în cazul gravidelor cu risc mare de infectare sau cu boli asociate se poate lua decizia de vaccinare, prin consultare cu medicul obstetrician.
La ora actuală, producătorii vaccinurilor nu au inclus în prospect date privind excreția (trecerea) componentelor vaccinurilor în laptele matern sau la făt, deoarece nu au finalizat studiile clinice pe gravide și mame ce alăptează.
Aceasta este o situație întâlnită la mai multe medicamente ce sunt considerate compatibile cu alăptarea.
Experții mondiali în farmacologie în lactație (studierea siguranței medicamentelor utilizate pe timpul alăptării) au emis următoarele opinii privind vaccinul împotriva COVID-19 în alăptare:
Experții Lactmed (baza de date specializată pe medicație în alăptare, a Bibliotecii Naționale de Medicină a SUA) au analizat componența vaccinurilor anti COVID-19) ajungând la concluzia că „nu se așteaptă ca, conținutul vaccinurilor să se excrete (să ajungă n.t.) în laptele matern în cantități relevante sau să fie absorbite de sugar”.
Aceeași opinie este susținută și de experții ce au dezvoltat baza de date privind siguranța medicamentelor în alăptare, E-lactancia. Aceștia clasifică vaccinul împotriva COVID-19 drept „sigur și compatibil cu alăptarea, având un risc minim pentru alăptare și sugar”
Experții Infant Risk Center (centrul coordonat de liderul mondial în farmccologie în domeniul lactației, dr Thomas Hale) consideră că , „componentele vaccinului nu vor ajunge în compartimentul de lapte sau să fie transferate în laptele matern” În eventualitatea ipotetică în care acestea ar ajunge la sugar, ar fi distruse în tractul intestinal al sugarului, „fiind digerate ca orice altă proteină”
Experții detaliază informațiile despre transferul componentelor vaccinurilor COVID-19 în alăptare:
În cazul vaccinurilor ARN mesager nu există niciun mecanism plauzibil pentru ca proteina virală S intactă, completă și funcțională să se transfere în laptele matern
ARN-ul mesager liber este distrus rapid de enzimele din țesuturi și sângele mamei, deci nu poate ajunge în laptele matern
În eventualitatea improbabilă în care nanoparticulele lipide din vaccin ajung în laptele matern, acestea sunt distruse în tractul intestinal al sugarului, deci nu sunt absorbite în corpul acestuia
Cantitatea infimă de polietilenglicol 2000 conținută de vaccinul Pfizer (componenta la care se presupune că s-au manifestat unele reacții alergice la cei vaccinați) nu e absorbită oral de sugar, deci în eventualitatea puțin probabilă în care ar ajunge în laptele matern, nu ar pune probleme sugarului
Vaccinurile ARN mesager (Pfizer si Moderna) nu conțin adjuvanți sau conservanți
Vaccinurile bazate pe adenovirus (ex Astra Zeneca, Janssen) odată ajunse în celulele persoanei vaccinate au același mecanism de acțiune ca și vaccinurile ARN mesager (deci lucrurile sunt similare din punct de vedere al transferului în laptele matern), dar aceste vaccinuri nu conțin nanoparticule lipide, deci vorbim de și mai puțin ingrediente comparativ cu vaccinurile ARN mesager
Vaccinul Janssen conține polisorbat 80, un aditiv alimentar utilizat frecvent, Acesta este inclus în vaccin în cantități mici și nu se consideră a fi dăunător sugarului alăptat
Vaccinurile cu virus inactivat sunt preparate într-un mod utilizat de decenii în cazul vaccinurilor tradiționale (pentru care avem deja si studii clinice privind siguranța în alăptare). Virusul SARS-CoV-2 din ele este denaturat și nu poate provoca boala.
Niciunul din vaccinurile utilizate împotriva COVID-19 nu conține virus activ, deci nu poate provoca boala și nici nu poate modifica codul genetic al persoanei vaccinate
Pare rezonabil că din moment ce boala COVID-19 nu impune oprirea alăptării, nici vaccinarea împotriva aceleiași boli nu ar trebui să pună probleme în alăptare.
Un studiu (Gray, et al, 2021) publicat în American Journal of Obsterics & Gynecology a evaluat răspunsul imunitar în urma vaccinării cu vaccin ARN mesager în cazul a 84 de gravide și 31 de femei ce alăptau.
Rezultatele studiului au arătat că:
titrurile de anticorpi erau similare în cazul gravidelor, celor ce alăptau și femeilor ce nu erau gravide și nu alăptau
titrurile de anticorpi în urma vaccinării au fost semnificativ mai mari decât cele induse de infecția cu virusul SARS-CoV-2 în sarcină
au fost identificați anticorpi postvaccinali în toate probele de sânge recoltate din cordonul ombilical, dar și în cele de lapte matern
rapelul (a doua doză de vaccin) a dus la creșterea anticorpilor IgG, dar nu și IgA, în sângele matern și în laptele matern
Un alt studiu (Baird, et al, 2021) a evaluat răspunsul post vaccinal a 6 femei ce alăptau, imunizate cu vaccinuri ARN mesager.
Cercetătorii au concluzionat:
după ziua 7 de la administrarea primei doze s-au observat niveluri semnificativ crescute ale anticorpilor IgG și IgA în laptele matern, cu o dominanță a anticorpilor IgG
în laptele matern al persoanelor vaccinate împotriva COVID-19 sunt prezente imunoglobuline specifice, ce pot proteja sugarul
Un studiu din Israel (Beharier, et al 2021) ce a inclus în cercetare peste 1000 de participanți (gravide vaccinate cu vaccin Pfizer, nevaccinate dar trecute prin infecție, gravide fără vaccin și fără infectare prealabilă a evaluat răspunsul imunitar matern, dar și nivelurile de anticorpi din cordonul ombilical, în urma vaccinării.
Rezultatele au arătat că:
în cazul gravidelor infectate cu SARS-CoV-2 în al doilea trimestru de sarcină anticorpii generați în urma infecției rămân ridicați în sângele mamei și în cordonul ombilical până la momentul nașterii. Studii anterioare au arătat o latență a transferului de anticorpi către nou născut în cazul în care gravida se infectează târziu în sarcină, cu o afectare semnificativă a transferului de anticorpi de la gravida infectată în ultimul trimestru de sarcină, la făt.
vaccinarea gravidelor a dus la creșterea rapidă a nivelurilor de IgG și la un transfer eficient prin placentă
transferul prin placentă către făt al anticorpilor IgG (în urma vaccinării mamei) a fost depistat la 2 săptămâni de la prima doză de vaccin
Studiile efectuate până acum au arătat rezultate promițătoare privind prezența anticorpilor obținuți în urma vaccinării, atât în sângele din cordonul ombilical, cât și în laptele matern.
Ce înseamnă acest lucru? Că răspunsul imunitar al femeii vaccinate (adică ceea ce protejează persoana respectivă împotriva COVID-19) se transferă și către făt sau către sugarul alăptat. Nu știm însă cum și cât timp acționează această protecție.
Studiile efectuate pe mame ce alăptează au arătat că în laptele matern al celor vaccinate se regăsesc atât anticorpi IgG, cât și anticorpi IgA. Anticorpii IgG sunt mai numeroși.
În cazul infecției COVID-19 la mama ce alăptează, în laptele matern se regăsesc anticorpi IgA.
Anticorpii de tip IgA nu sunt distruși prin procesul de digestie. Rolul acestora (odată ce copilul înghite laptele matern) constă în tapetarea mucoaselor organelor intestinului, nasului, plămânilor, etc prevenind invadarea de către patogen a organelor, evitându-se astfel infectarea sugarului.
În cazul în care mama ce alăptează manifestă reacțiile adverse cunoscute la vaccinarea anti – COVID19 (ex febră, oboseală, greață) nu se impune oprirea alăptării.
Reacțiile adverse ale mamei nu se transferă la sugar. Laptele matern nu se strică în cazul în care mama face febră.
Un număr mic de persoane vaccinate împotriva COVID-19 au dezvoltat reacții alergice. Tratamentul poate fi administrat atât pe perioada de alăptare, cât și în timpul sarcinii.
Gravidele vaccinate anti COVID-19 cu vaccinuri ARN mesager (Pfizer și Moderna) nu au raportat efecte adverse diferite de persoanele non-gravide, conform autorității americane CDC.
Tot CDC recomandă ca în caz de febră la gravide (în urma vaccinării) să se administreze acetaminofen (paracetamol), întrucât febra este în general asociată cu efecte negative asupra sarcinii.
După vaccinarea împotriva COVID-19 au fost raportate ca fenomene foarte rare trombozele asociate cu trombocitopenie (scădere a numărului de trombocite) și trombocitopenia autoimună, fără a se stabili clar în toate cazurile dacă există legătură cauză efect între vaccinare și acestea sau mecanismul de apariție. + pentru mai multe detalii, vezi secțiunea VACCINAREA ȘI RISCUL DE TROMBOZĂ +
Unii specialiști consideră că în caz de trombocitopenie autoimună, mama nu ar mai trebui să ofere lapte matern, deoarece anticorpii anti-trombocitari din sângele mamei ar putea trece în laptele matern. Acest lucru nu este însă dovedit științific, decizia de a întrerupe alăptarea urmând a se lua în acest caz după monitorizarea nivelului de trombocite din sângele copilului alăptat.
În urma vaccinării împotriva COVID-19 a fost raportată (ca și în cazul altor vaccinuri administrate în braț) o reacție adversă uzuală: inflamarea ganglionilor axilari (de la subraț). Acest lucru e trecător și nu ar trebui să pună probleme în alăptare. În cazul monitorizării sănătății sânilor (prin investigații imagistice: ecografie, mamografie, etc) e necesar să menționați medicului faptul că ați primit vaccinul.
Prospectul vaccinului Comirnaty (de la Pfizer/BioNTech) este disponibil în limba română pe site-ul Agenției Europene a Medicamentului. Mai jos, informațiile din prospect. A se remarca faptul că producătorul nu contraindică la modul explicit administrarea în sarcină și alăptare.
Sarcina
Experiența legată de utilizarea Comirnaty la femeile gravide este limitată. Studiile la animale nu au evidențiat efecte toxice dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrio-fetale, nașterii sau dezvoltării postnatale (vezi pct. 5.3). Administrarea Comirnaty în timpul sarcinii trebuie avută în vedere numai dacă beneficiile potențiale depășesc orice riscuri potențiale pentru mamă și făt.
Alăptarea
Nu se cunoaște dacă Comirnaty se excretă în laptele uman.
Fertilitatea
Studiile la animale nu au evidențiat efecte toxice dăunătoare directe sau indirecte asupra funcției de
reproducere.
Prospectul vaccinului Moderna
În cazul vaccinului de la Moderna, informațiile oficiale despre sarcină și alăptare susțin: „studiile efectuate la animale nu indică efecte dăunătoare asupra sarcinii, însă datele privind administrarea vaccinului COVID-19 Moderna în timpul sarcinii sunt foarte limitate. Deși nu există studii în ceea ce privește alăptarea, nu se preconizează niciun risc pentru alăptare.
Decizia privind utilizarea vaccinului la femeile gravide trebuie luată după consultarea unui profesionist din domeniul sănătății și după analizarea beneficiilor și riscurilor. „
Prospectul vaccinului Astra Zeneca
Poate fi citit aici
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă, adresați-vă medicului, farmacistului sau asistentei medicale înainte să vi se administreze acest vaccin.
Prospectul vaccinului Janssen
Poate fi citit aici
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă, solicitați medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale sfaturi referitoare la posibilitatea de a vi se administra vaccinul.
Experții de la Harvard consideră că vaccinul este sigur pentru persoanele ce alăptează. Această opinie este susținută de mecanismul ARN mesager, dar și de experiența cu alte tipuri de vaccinuri administrate persoanelor ce alăptează.
Aceștia subliniază că:
Vaccinurile ARN mesager nu conțin virus. Nu se poate lua COVID și nici nu poate fi transmisă boala copilului alăptat, prin vaccinare. Componentele din vaccin nu sunt cunoscute ca fiind dăunătoare copiilor
Atunci când o persoană primește vaccinul, micile particule de ARN mesager sunt folosite de celulele musculare de la locul injectării, deci nu ajung în laptele matern. Orice particulă ARN mesager ce ar ajunge în laptele matern, la modul ipotetic, ar fi distrusă prin procesul de digestie.
Atunci când o persoană ce alăptează primește vaccinul , sistemul său imunitar dezvoltă anticorpi ce protejează împotriva COVID-19. Acești anticorpi pot trece prin laptele matern la bebeluș. Nou născuții mamelor ce alăptează și au primit vaccinul pot beneficia de acești anticorpi împotriva COVID-19.
nu există motive pentru a crede că vaccinarea gravidelor împotriva COVID-19 ar pune riscuri ce depășesc beneficiile, deși la ora actuală există puține date disponibile pentru a evalua siguranța vaccinării în sarcină
femeile însărcinate au un risc crescut de boală COVID-19 severă
gravidele cu risc mare de expunere la virusul SARS-CoV-2 (ex cadre medicale) sau cele care au boli asociate ce adaugă un risc mai mare de boală COVID-19 severă pot fi vaccinate după consultarea cu medicul curant
nu se recomandă pauză în alăptare sau oprirea alăptării după vaccinarea COVID-19
Poziția integrală și actualizată poate fi citită aici
Academia de Medicină a Alăptării
În cazul vaccinării COVID se consideră că dată fiind structura vaccinului, componentele sale nu pătrund în sânge. Deci nu ajung nici în laptele matern. În eventualitatea puțin probabilă ca componenta ARN mesager să ajungă în laptele matern, ea nu va fi absorbită de corpul sugarului. Și nu va avea niciun efect biologic asupra sugarului.
„Multe persoane ce alăptează intră în categoria prioritizată pentru vaccinare, cum e cazul cadrelor medicale din linia întâi. Nu recomandăm oprirea alăptării la persoanele care sunt vaccinate împotriva COVID-19. Persoanele care alăptează ar trebui să dicute riscurile și beneficiile vaccinării cu medicul, în contextul riscului de a contracta COVID-19 și de a dezvolta o boală severă”. Poziția integrală
Centers for Disease Control and Prevention (CDC)
Nu există date privind siguranța vaccinurilor COVID-19 în cazul femeilor ce alăptează sau privind efectele vaccinurilor ARN mesager asupra sugarului alăptat sau asupra producției / excreției laptelui. Vaccinurile ARN mesager nu sunt considerate ca fiind riscante pentru sugarul alăptat. Persoanele care alăptează și fac parte dintr-o categorie recomandată pentru a primi vaccinul COVID-19 pot alege să se vaccineze.
The American College of Obstetricians and Gynecologists(ACOG)
ACOG recomandă ca femeile ce alăptează să primească vaccinul împotriva COVID-19. Nu este necesară oprirea alăptării în acest caz.
Poziția integrală și informații despre sarcină și despre COVID în contextul sarcinii și al alăptării
Infant Risk Center
Experții de la Infant Risk Center, autoritate în materie de farmacologie în lactație și sarcină consideră că „riscul și beneficiul vaccinului trebuie comparate cu riscul individual al fiecărei mame de a se îmbolnăvi de COVID-19 și cât de bine se așteaptă ca ea să tolereze boala”.
Aceștia consideră că este improbabil ca vreo componentă a vaccinului să ajungă în compartimentul de producere a laptelui matern sau să se transfere în laptele matern. Chiar și dacă s-ar întâmpla acest lucru, aceste componente ar fi pur și simplu digerate ca orice altă proteină, de către sugar. În opinia specialiștilor, sugarul poate primi o cantitate mică de IgG matern prin laptele matern (protecție imunitară specifică împotriva COVID-19) , ceea ce poate fi benefic pentru copil.
Articolul discută și despre administrarea vaccinului în sarcină.
National Health Service (NHS)
Dacă o persoană alăptează sau plănuiește să alăpteze, îi poate fi oferit vaccinul împotriva COVID-19, după o discuție cu medicul curant.
Lactmed, baza de date despre medicamente și alăptare a Bibliotecii Naționale de Medicină din SUA a dedicat un articol compatibilității vaccinurilor COVID-19 cu alăptarea. Experții reiterează informațiile principalelor organizații din domeniul medical și explică de ce un astfel de vaccin nu s-ar putea transfera în laptele matern.
Totodată, experții Lactmed fac mențiuni și despre componenta de polietilenglicol din compoziția vaccinului Pfizer / BioNTech. Cantitățile infime de polietilenglicol-2000 (PEG) nu sunt absorbite oral, ca atare expunerea copilului la polietilenglicolul din vaccin nu trebuie să fie o preocupare. Cele două vaccinuri bazate pe tehnologia ARN mesager aprobate la ora actuală nu conțin conservați sau adjuvanți!
Poziția Ministerului Sănătății din România reiterează faptul că nu există date suplimentare pe femei gravide și mame ce alăptează, provenite din studiile clinice aferente celor două vaccinuri.
Legat de sarcină, „în acest moment, nu se recomandă ca vaccinurile împotriva COVID-19 dezvoltate de companiile BioNTech/Pfizer (Comirnaty) și Moderna să fie utilizate în cazul femeilor însărcinate fără consultarea prealabilă a medicului și fără a fi luate în considerare riscurile și beneficiile individuale.”
Același document arată că vaccinarea împotriva COVID-19 pe timp de sarcină „poate fi luată în considerare atunci când beneficiile depășesc riscurile asupra mamei sau fătului (exemplu: personal medical expus SARS-COV-2 sau persoane însărcinate cu afecțiuni preexistente care predispun la evoluție severă a COVID-19)”
Legat de alăptare, documentul menționează poziția Agenției Europene a Medicamentului, conform căreia „nu sunt așteptate riscuri în legătură cu alăptarea.”
Societate de Obstetrică și Ginecologie din România
SOGR a creat un amplu document pe marginea vaccinării împotriva COVID-19, la gravide și femeile ce alăptează.
Instituția arată că „nu există date că vaccinurile Covid-19 sunt contraindicate în sarcină. Gravidele trebuie să fie libere să decidă dacă se vaccinează sau nu”.
Gravidele, populație la risc ce trebuie informată corect în privința vaccinării
SOGR atrage atenția că deși în general riscul absolut pentru forma severă de COVID-19 este mic, există un risc mai mare de complicații în urma COVID-19 (internare în ATI, suport ventilator, ECMO, deces) la gravidele simptomatice bolnave de COVID-19, comparativ cu femeile negravide , simptomatice COVID-19. Gravidele cu diabet, obezitate sunt la un risc și mai mare de boală Covid-19 în formă severă decât gravidele fără aceste comorbidități.
SOGR menționează că grupurile de experți internaționali sunt de acord că gravidele reprezintă o populație cu risc înalt, alături de pacienții cu cancer, obezitate, diabet, boli renale, cardiace, fibroză chistică, imunosupresie etc, toți dezvoltând forme severe de Covid-19; aceasta cu atât mai mult cu cât gravida are oricare dintre aceste comorbidități
Aceeași instituție arată faptul că deși până acum nu au fost incluse în mod deliberat femei gravide, în studiile clinice de aprobare a vaccinurilor, se așteaptă ca studii clinice pe gravide să înceapă în ianuarie 2021.
Datelor astfel obținute li se vor adăuga și date de la peste 330.000 de gravide ce lucrează în sistemul medical din SUA și cărora vaccinul le este oferit în prezent, majoritatea alegând să se vaccineze.
Vaccinul nu trece în lapte
„Ca măsură de prevedere, nu este încă recomandată de rutină vaccinarea la gravide, din cauza lipsei de date. Cu toate acestea, este recomandat gravidelor clinic vulnerabile să discute opțiunea vaccinări cu medicul lor, deoarece comorbiditățile acestora le conferă un risc foarte crescut de a dezvolta complicații grave ale bolii Covid-19. De asemenea, gravidele care lucrează în sistemul medical sau de îngrijire socială trebuie să discute opțiunea vaccinării. Nu există nici un risc cunoscut al vaccinării Covid-19 pentru femeile care alăptează.”
În privința alăptării, SOGR citează poziția Academy of Breastfeeding Medicine, arătând că „vaccinul nu trece în lapte și în orice caz nu ar putea dăuna nou-născutului”.
SOGR îndeamnă la aliniere la recomandările internaționale și la nuanțarea mesajului de către cei aleși ca vectori de promovare, pentru a nu mai auzi cuvinte precum: „nu vaccinăm gravidele, nu este sigură vaccinarea la gravide, etc
În cazul vaccinului Astra Zeneca au fost analizate (până la data scrierii acestui articol) 86 de cazuri de tromboză venoasă (dintre care 18 au fost fatale) din totalul de 25 de milioane de persoane vaccinate cu acest vaccin.
Aceste reacții adverse au fost practic întâlnite la 0,000344% din cei vaccinați, procentul fiind semnificativ mai mic decât riscul de tromboză asociat bolii COVID-19.
Cazurile foarte rare de tromboză venoasă apărute în urma vaccinării cu Astra Zeneca au reprezentat o combinație rară de cheaguri de sânge (tromboze) și trombocitopenie (trombocite scăzute). Trombozele s-au manifestat la nivelul: sinusului venos cerebral, al venei mezenterice și sub formă de tromboză arterială.
Evenimentele au fost raportate preponderent la persoane de gen feminin, cu vârsta sub 60 de ani, la aproximativ 2 săptămâni de la administrarea primei doze, însă nu au fost identificați factori de risc specifici. Cu alte cuvinte, nu se poate spune că femeile sunt mai predispuse la acest gen de complicații, deoarece vaccinul a fost administrat mai multor femei cu vârsta sub 55 de ani, comparativ cu alte persoane.
O posibilă explicație avansată pentru acest fenomen extrem de rar a fost cea a unui răspuns imun ce duce la o afectare similară cu cea întâlnită uneori la persoanele tratate cu heparină (trombocitopenia indusă de heparină).
Persoanele vaccinate cu Astra Zeneca trebuie să apeleze urgent medicul în cazul în care sesizează:
dificultăți în respirație
durere în piept
umflarea piciorului / picioarelor
durere abdominală (de burtă) persistentă
simptome neurologice incluzând durere de cap severă și persistentă, vedere în ceață
pete mici de sânge sub piele, în afara locului injectării
vânătăi sau pete rotunde în afara locului injectării
Care e riscul de tromboză în urma Astra Zeneca prin raportare la riscul de efecte adverse grave în urma administrării unor medicamente uzuale?
Deși o simplă statistică nu poate fi liniștitoare atunci când se discută de posibile efecte adverse ale unui medicament / vaccin e util de făcut o comparație cu efectele adverse trecute pe prospectul Paracetamolului – un medicament compatibil cu alăptarea și utilizat frecvent, chiar și în analgezia post-partum (ex calmarea durerii după nașterea naturală sau prin cezariană).
Spre exemplu, în cazul administrării de Paracetamol există ca efecte adverse trecute în prospect ce pot apărea la 1 din 1.000 de persoane: reacție alergică cu scăderea tensiunii arteriale până la stare de șoc, afectare hepatică, insuficiență renală, iar trombocitopenia manifestată prin sângerări poate să apară ca efecte advers la 1 din 10.000 de persoane tratate cu Paracetamol.
Totodată, ca efecte adverse ce pot să apară până la 1 din 10.000 de persoane, în prospectul Ibuprofenului (medicament de asemenea de elecție în calmarea durerii post partum, compatibil cu alăptarea) sunt listate afecțiuni ce pot provoca decesul, cum este cazul sindromului Steven-Johnson.
O analiză a BBC, pornind de la cel mai pesimist scenariu elaborat de autoritățile din Marea Britanie, estimează că dacă 1 milion de persoane cu vârsta de 40 de ani se infectează cu virusul ce provoacă COVID-19, 1000 vor deceda.
La ora actuală nu se cunoaște dimensiune reală a efectelor adverse, acestea putând fi deseori raportate. Ca atare, lucrurile evoluează în dinamică.
Ce e de făcut dacă ați primit vaccin Astra Zeneca?
Unele țări europene iau în calcul posibilitatea ca celor cărora li s-a administrat o primă doză de Astra Zeneca să li se facă rapelul cu o doză a unui alt tip de vaccin, deși producătorul nu recomandă acest lucru,
Alte țări au ales să administreze Astra Zeneca doar persoanelor peste o anumită vârstă, în timp ce alte țări continuă vaccinarea cu Astra Zeneca la toate categoriile de vârstă.
În România se merge la ora actuală pe administrarea rapelului Astra Zeneca, neexistând posibilitatea de a alege un alt vaccin pentru rapel. Persoanele ce au dezvoltat tromboze după prima doză de Astra Zeneca nu vor prima rapelul cu Astra Zeneca.
Potrivit unui studiu publicat în The Lancet, eficacitatea unei singure doze de vaccin Astra Zeneca este de 76% împotriva bolii COVID-19 simptomatice, în primele 90 de zile de la administrarea vaccinului. O singură doză însă nu oferă protecție împotriva formei asimptomatice a bolii. Același studiu a arătat că un timp mai lung între rapel și prima doză (12 săptămâni) duce la o eficiență mai ridicată a vaccinului.
Conform prospectului, protecția oferită de vaccinul Astra Zeneca începe la aproximativ 3 săptămâni de la administrarea primei doze. Tot în prospect este menționat faptul că este posibil ca persoanele vaccinate să nu fie protejate complet până la 15 zile de la administrarea celei de a doua doze.
Au fost semnalate evenimente similare și după administrarea altor vaccinuri?
Cazuri de trombocitopenie autoimună au fost semnalate și după vaccinarea cu seruri Pfizer și Moderna, fără a se putea stabili o legătură cauză – efect între vaccinare și apariția trombocitopeniei.
Lee et al, descriu în acest studiu publicat în American Journal of Hematology, 20 de cazuri de trombocitopenie autoimună apărută la 2 săptămâni de la vaccinarea cu Pfizer și Moderna, înregistrate la persoane cu vârsta între 22 și 73 de ani.
17 cazuri au reprezentat trombocitopenie autoimună apărută de novo, din aproximativ 20 de milioane de persoane imunizate până la data studiului, cu Pfizer sau Moderna.
Agenția Europeană a Medicamentului investighează și cazuri de tromboză posibil asociate vaccinului Janssen de la Johnson & Johnson.
La ora actuală, în România s-au vaccinat și cadre medicale ce alăptează.
Mai jos, puteți citi experiența Claudiei Dobocan. Aceasta este medic rezident neonatolog și consultant în alăptare IBCLC. Alăpta un sugar de 10 luni la momentul vaccinării. Administrarea în sarcină și alăptare nu sunt însă descurajate „atunci când se concluzionează că beneficiile depășesc riscurile”.
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, 06.01.2021, Rezumatul Opiniei Agenției Europene a Medicamentului (European Medicines Agency – EMA) referitor la vaccinul COVID-19 Moderna
Academy of Breastfeeding Medicine, 14.12.2021 Considerations for COVID-19 Vaccination in Lactation
American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), 22.12.2021, Coronavirus (COVID-19), Pregnancy, and Breastfeeding: A Message for Patients
Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Vaccination Considerations for People who are Pregnant or Breastfeeding
European Medicines Agency, Comirnaty – rezumatul caracteristicilor produsului
Harvard Medical School, 13.01.2021 Wondering about COVID-19 vaccines if you’re pregnant or breastfeeding?
Infantrisk Center, 18.12.2020, COVID-19 Vaccine in Pregnancy and Breastfeeding
World Health Organisation, 08.01.2021 Who can take the Pfizer-BioNTech COVID-19 vaccine?
Lactmed, 21.12.2020, COVID-19 vaccines
NHS, Coronavirus (COVID-19) vaccine
Despre
Andreea Ola
Sunt consultant în alăptare IBCLC și psiholog. Scriu cu seriozitate despre alăptare, diversificare, somnul bebelușilor și psihologia lor. Abordez cu umor, episoade din viața mea de mamă. Poți afla mai multe despre pregătirea mea profesională in acesta pagina.Proiectul "În brațe la mami" a pornit din dorința de a ajuta părinții din România să poată lua decizii informate despre alăptare și creșterea bebelușilor. Dacă simți că ai nevoie de un specialist alături de care să înfrunți fricile și care să te ajute să îți descoperi puterile, contactează-mă si stabileste o consiliere online.
Poți ajuta și tu, distribuind materialele gratuite de pe acest site, unui părinte ce are nevoie de informații corecte sau de sprijin în părințeală. Cu siguranță îți va mulțumi!
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
