Primesc foarte multe întrebări de la mame ce se confruntă cu complicații în înțărcarea bruscă. În special probleme ale sânilor. Această postare este dedicată mamelor care din diverse motive opresc alăptarea într-un ritm mai rapid decât cel fiziologic.

De ce este bine ca înțărcarea să se facă gradual?

Cea mai sigură metodă pentru a evita complicațiile este ca înțărcarea să se facă gradual și nu brusc.

În acest fel, sânii vor avea timp să se acomodeze cu cererea mai scăzută și să ajusteze producția de lapte, fără ca acest lucru să genereze probleme (disconfort și durere la nivelul sânilor, canale blocate sau mastită).

Modificările de ordin hormonal vor fi mai ușor de gestionat de către mamă când reducerea lactației se face treptat.

Iar implicațiile psihologice și emoționale ale unui final de relație (alăptarea este o relație între mamă și copil) vor fi mai ușor de gestionat, atât de către mamă, cât și de către copil.

Nu este obligatoriu să înțarci!

Există însă situații în care înțărcarea se produce într-un interval scurt de timp: fie mama nu dorește să adopte un proces de înțărcare lent, fie se confruntă cu o situație limită (ex pierderea copilului, mama e într-una din foarte rarele situații în care alăptarea trebuie întreruptă ca urmare a unui tratament sau ca urmare a unei probleme de sănătate, etc) . Chiar și în aceste situații speciale, mama poate beneficia de pe urma colaborării cu un consultant în alăptare, care o poate consilia despre cum să reducă lactația și cum să evite complicațiile.

Vă reamintesc că în majoritatea situațiilor în care i se recomandă mamei să întrerupă alăptarea, aceasta poate continua, dacă mama și copilul doresc acest lucru. Spre exemplu, majoritatea medicamentelor și procedurilor de tratament sunt compatibile cu alăptarea. Reîntoarcerea la muncă, începerea grădiniței, a creșei nu impun oprirea alăptării, din contră, pot reprezenta momente în care alăptarea face adaptarea mai ușoară. Am scris în această postare amplă despre înțărcare, motive false de înțărcare și strategii blânde de înțărcare.

Cât durează până se „oprește” laptele?

Dacă ați luat decizia de a înțărca brusc trebuie să știți că e foarte puțin probabil ca sânii să oprească imediat ce copilul încetează supturile, producția de lapte.

În funcție de cât timp a trecut de la naștere, de numărul de alăptări pe care le aveați, de producția de lapte la momentul înțărcării și de capacitatea de stocare a sânilor, veți resimți efectele sistării bruște a supturilor la sân într-un grad mai mare sau mai mic.

Sânii vor mai continua o perioadă de timp să producă lapte, laptele se va acumula în sâni, iar asta va da semnal alveolelor mamare („făbricuțelor de lapte” din sâni) să reducă și ulterior să înceteze producția. Acest proces este unul de durată, de regulă de ordinul săptămânilor.

Până în acel punct însă, e posibil să resimțiți disconfort și durere la nivelul sânilor, iar în unele situații, acumularea laptelui în sâni poate duce la canale blocate sau mastită, dacă situația nu e gestionată corect.

Ce e de făcut pentru a evita complicațiile?

Chiar dacă nu mai puneți copilul la sân, continuați să extrageți (mulgeți) lapte, cu mâna sau cu o pompă de sân, la intervale regulate de timp, însă DOAR cât să detensionați sânii până la reducerea senzației de disconfort. Practic trebuie să extrageți lapte doar cât să generați o senzație de plenitudine confortabilă la nivelul sânilor. Dacă goliți sânii, aceștia vor continua să producă pe măsura cererii, adică a cantității de lapte extrase din ei.

Cât de des ar trebui să extrag lapte?

Răspunsul la această întrebare depinde de factorii enunțați mai sus. Cu cât este copilul mai mic la momentul înțărcării, cu cât e producția de lapte mai mare, cu atât va dura mai mult până când sânii încetează să mai producă suficient de mult lapte încât să riscați probleme dacă acesta fave stază în sâni.

Dacă spre exemplu alăptați un copil care sugea la un interval de 2 ore, pe timp de zi și de noapte, e posibil să trebuiască să mulgeți cât să detensionați, la un interval de 3 ore, inclusiv pe timpul nopții într-o primă fază. Pe măsură ce producția de lapte scade veți reduce frecvența cu care mulgeți cât să detensionați,

Cum fac față disconfortului la nivelul sânilor?

Puteți reduce inflamația de la nivelul sânilor aplicând foi de varză, pe care le schimbați de fiecare dată când se ofilesc. Varza este un bun antiinflamator local și menținută timp îndelungat pe sâni, poate ajuta la reducerea producției de lapte.

Aplicând ceva rece pe sâni puteți ajuta de asemenea în reducerea senzației de disconfort. Puteți aplica pernuțe cu gel special (ce permite răcirea în congelator, sau încălzirea sub jet de apă caldă, în funcție de nevoi), pungi de gheață sau de legume congelate. Folosiți întotdeauna un strat de material (ex prosop, bustieră) între sâni și punga rece aplicată, pentru a evita degerăturile.

Gelul și unguentele pe bază de arnică pot avea efect antiinflamator.

Medicul vostru vă poate recomanda antiinflamatoare orale (ex ibuprofen) pentru a reduce inflamația și durerea.

Purtați o bustieră sau un sutien care să susțină sânii, dar să fie suficient de confortabilă, încât să nu vă strângă. Evitați sutienele / bustierele prea mici, cu armături și sârme, ce pot crește în urma presiunii aplicate, riscul de canale blocate.

Evitați practica de „legare” a sânilor, deoarece poate crește riscul de canale blocate și mastită.

Există medicamente care pot scădea lactația?

Dostinex (Cabergolina) și Bromocriptina sunt două medicamente recunoscute pentru efectul de scădere a nivelului de prolactină, hormonul care întreține lactația. Ambele tipuri de medicamente au efecte adverse serioase, iar Bromocriptina nu se mai recomandă a fi utilizată pentru oprirea lactației, deoarece de-a lungul timpului au fost raportate câteva cazuri de deces în urma utilizării în acest scop. Mai multe despre utilizarea medicației de ablactare (oprire a lactației) puteți citi pe largi aici

Rețineți că și în contextul medicației de oprire a lactației producția de lapte NU va înceta (în majoritatea cazurilor) brusc, de pe o zi pe alta. Poate fi în continuare nevoie să mulgeți sânii pentru detensionare, la intervale regulate de timp, pentru a evita disconfortul și complicațiile.

Alte medicamente cu efect de scădere a lactației pot fi: pseudoefedrina (regăsită spre exemplu în paracetamolul sinus) sau preparatele pe bază de estrogen (ex pilula contraceptivă combinată).

Terapii alternative pentru scăderea lactației

Până la ora actuală nicio terapie alternativă (ex homeopatie,  presopunctură, acupunctură) nu a dovedit efecte de oprire a lactației în studii clinice.

Mamele recurg și la aplicarea pe sâni de ulei esențial de mentă sau chiar ingerarea de ulei esențial în scopul opririi lactației. La ora actuală nu există date de eficiență și siguranță în acest sens. Administrarea internă de ulei esențial nu este recomandată de multe școli de aromoterapie, iar în cazul aplicării topice (pe piele) a uleiului esențial, acesta trebuie diluat în prealabil în ulei vegetal, pentru a se evita reacțiile alergice sau de sensibilizare a pielii. Copiii nu trebuie să intre în contact cu uleiul esențial de mentă.

Alimente care pot scădea lactația

În mod tradițional, o serie de alimente au fost asociate cu capacitatea de a scădea lactației.

Salvia (Salvia officinalis) poate fi consumată sub formă de ceai sau de tinctură și se regăsește și sub formă de capsule pentru oprirea lactației.

Ceaiul de pătrunjel consumat intern, salata de pătrunjel (ex salata tabouleh) sau aplicarea de frunze de pătrunjel zdrobit de sâni au fost în mod tradițional recomandate în perioada de înțărcare.

Frunzele de iasomie zdrobite și aplicate pe sâni au fost de asemenea asociate cu scăderea lactației.

Semnale de alarmă

Înroșirea sânului / sânilor însoțită de durere , zone întărite în sân / sâni, febra (temperatura corporală mai mare de 38 grade C)  starea generală de rău (dureri musculare, dureri de cap, etc) sunt semne ce pot indica o infecție a sânului (mastita), un risc în cazul înțărcării bruște gestionate incorect.

În astfel de situații este important să detensionați complet sânul și să luați legătura cu medicul, urmând să vă prescrie un tratament antibiotic dacă este cazul.

Modificările hormonale asociate înțărcării bruște (scăderea bruscă a nivelurilor de prolactină și oxitocină, hormoni care în general induc o stare de bine mamei care alăptează) pot crește riscul apariției depresiei sau a tulburărilor de anxietate mai ales acolo unde există și alți factori preexistenți.

 

Implica-te in discutie, lasa un comentariu

avatar