Când vine laptele?Ce trebuie să știi despre producerea laptelui matern?

Dace ești viitoare mamă sau abia ai nascut și vrei sa alăptezi, una din întrebarile pe care ți-o pui e legată de momentul “venirii laptelui”. Și felul în care acest moment influențează alăptarea.

În acest articol am pus cap la cap informațiile utile de care ai nevoie pentru a înțelege ce se întâmplă cu corpul tău atunci când vine vorba de producția de lapte. Pregătește-te pentru o călătorie fascinantă.

PRIMA FAZĂ A LACTAȚIEI: LAPTELE E ÎN SÂNI DINAINTE DE NAȘTERE

Poate că este o informație care te va surprinde. Multe mame cărora le-o comunic la cursurile de alăptare sau în cadrul consilierilor prenatale sunt uimite să o afle.

Laptele matern există în sâni, inainte de a naște.

Începând cu săptămânile 16-22 de sarcină, corpul gravidei incepe sa producă colostrul. Acesta este laptele pe care bebelușul îl consumă încă din primele momente de după naștere.

Producția de colostru este o continuare firească a unor modificări fascinante care se produc în interiorul sânilor, în timpul sarcinii, sub influența hormonilor specifici.

CUM PRODUCI LAPTE ÎNCĂ DIN SARCINĂ?

Această etapă (de la jumatatea sarcinii și până imediat după naștere – aproximativ 48-72 de ore de la naștere), în care sânii tăi produc colostru se numește Lactogeneza I sau primară.

Lactogeneza, adică producere de lapte (Lacto = lapte + genesis = generare, inceput , productie)

Responsabil pentru faptul că viitoarele mame produc lapte încă din timpul sarcinii e hormonul numit prolactină, care continuă să crească constant până la momentul nașterii.

Tot prolactina e responsabilă printre altele (in conjuncție cu alti hormoni) pentru diferențierea structurilor din interiorul sânilor și pregătirea lor pentru lactație.

Cu alte cuvinte, are un rol important in “construirea” făbricuțelor de lapte, așa cum îmi place să numesc structurile care produc și stochează laptele matern în interiorul sânilor.

DE CE PRODUCI LAPTE DIN TIMPUL SARCINII?

Pentru că natura, se asigură în acest fel, de supraviețuirea nou-născuților. Nu e supraviețuirea speciei, scopul suprem?

Astfel, bebelușul are hrana imediat accesibilă după naștere (cu condiția evidentă de a i se permite bebelușului accesului la sân).

Totodată, faptul că producția colostrului începe încă din sarcină ne poate indica un alt potențial rol al acestui fascinant mecanism fizilogic. Chiar și bebelușii născuți prematur (înainte de termen) pot avea astfel parte de hrana mamei lor.

Am scris pe larg despre colostru AICI. E o postare pe care merită să o citesti, deoarece îți va oferi informații despre importanța colostrului, dar și sfaturi practice legate de colostru

DACĂ E LAPTE ÎN SÂNI DIN SARCINĂ, DE CE NU ÎL VĂD?

Cantitățile de colostru sunt mici și rămân așa pe perioada lactogenezei primare. În mod fiziologic. Așa e normal sa fie.

Asta înseamnă că e puțin probabil să sesizezi că produci lapte încă din sarcină, deși unele mame pot observa spre finalul sarcinii, scurgeri de colostru.

Dacă ești una din acele graviduțe care nu sesizează scurgeri de colostru nu te îngrijora. Nu reprezintă un semn de rău augur pentru producția ta de lapte după naștere.

Cantitățile de colostru sunt mici, deoarece în timpul sarcinii un alt hormon (esențial pentru menținerea sarcinii) acționează la niveluri crescute. Se numeste progesteron. Si printre alte roluri importante, împreună cu estrogenul (crescut și el în sarcină) ține în frâu producția voluminoasă de lapte.

Ar fi contraproductiv oricum să produci cantități mari de lapte în timpul sarcinii, în condițiile în care acest lucru ar însemna un consum energetic suplimentar.  Și nenecesar, în condițiile în care bebelușul se hrănește cu lapte abia după naștere. Până la naștere funcția de hrănire a bebelușului fiind asigurată de placentă.

CREȘTEREA LACTAȚIEI DUPĂ NAȘTERE („VENIREA LAPTELUI”)

În jurul celei de a doua – a treia zi de la naștere (undeva între 38-92 de ore de la naștere) se produce o modificare din punct de vedere al lactației.

Această modificare e de regulă sesizabilă de către mame.

Este vorba de creșterea rapidă în volum a cantității de lapte produsă, în paralel cu o serie de modificări în compoziția laptelui matern.

Este faza denumită științific Lactogeneza II (lactogeneza secundară, adică a doua etapă a producerii laptelui).

Popular, acest moment poartă denumirea de “venire a laptelui” .

Și de aici confuzia și miturile care au dus la ideea greșită că până în acest punct nu ar fi existat lapte în sânii mamei ce tocmai a născut.

CE PRODUCE CREȘTEREA ÎN VOLUM A LAPTELUI DUPĂ NAȘTERE?

Creșterea rapidă a lactației după naștere, adică fenomenul etichetat popular drept “venire a laptelui” se produce în contextul scăderii semnificative a nivelurilor de progesteron ca urmare a eliminării placentei.

Acest eveniment este cuplat cu prezența nivelurilor ridicate de prolactină. Dar și cu scăderea nivelurilor de estrogen.

Deci este un mecanism fiziologic, ghidat hormonal (control endocrin).

El însoțește atât nașterea vaginală cât și pe cea prin cezariană. Acest fenomen se produce chiar și în absența bebelușului la sân.

CE SIMȚI CÂND VINE LAPTELE DUPĂ NAȘTERE?

În mod normal, cu ocazia instalării lactației voluminoase, o mamă poate sesiza unul sau mai multe din următoarele semne:

• senzație de plenitudine la nivelul sânilor (sâni mai grei)
• căldură la nivelul sânilor
• întărire a sânilor
• sânii încep să curgă
• bebelușul începe să sugă cu o frecvență mai mare de înghițituri continue
• scaunele bebelușului își modifică frecvența și culoarea

Bebelușul elimină în mod normal minim 3 scaune în 24 de ore, de culoare galben muștar după ziua a treia de viață. Scaunul e diferit ca și culoare și frecvență de cel din faza colostrală. Aceste modificări coincid cu instalarea lactogenezei secundare.

Citește AICI tot ce trebuie să știi despre scaunele bebelușului alăptat (cu poze)

• angorjare a sânilor (denumită popular “furia laptelui”)

Angorjarea excesivă, patologică ce cauzează durere mamei și / sau îngreunează atașarea bebelușului la sân nu însoțește în mod normal instalarea lactației voluminoase. Însă e un fenomen frecvent în condițiile separării mamei de nou-născut și / sau atunci când mama nu alăptează la cerere. Citește AICI despre cum se manifestă furia laptelui și cum poate fi depășită.

Semnale de alarmă

SE POATE SĂ NU ÎMI VINĂ LAPTELE?

Am stabilit că lapte există în sâni încă dinainte de naștere, iar după naștere are loc o creștere în volum a lactației și o modificare a compoziției laptelui produs de mamă.

Această creștere în volum a lactației (denumită în mod greșit „venirea laptelui”) este necesară, deoarece și bebelușul începe să aibă nevoie de mai mult lapte matern decât în orele imediat următoare nașterii.

În mod normal, procesul creșterii în volum a laptelui se produce la majoritatea mamelor.

Dacă mama alăptează frecvent și la cerere, laptele este suficient pentru bebelușul atașat corect la sân.

Corpul mamei produce suficient lapte și în cazul în care alăptează gemeni sau multipli.

Totuși, există și situații speciale în care există absență sau o întârziere în creșterea în volum a lactației.

Studiile au arătat că următorii factori de risc se pot asocia cu întârziere sau diminuare a fazei de creștere în volum a lactației:

• primiparitatea (mamă la prima naștere)
• nașterea orin cezariană
• fază prelungită a stadiului doi al travaliului (faza de împins)
• cantități mari de fluide administrate în timpul travaliului
• diabet tip 1, diabet gestațional
• analgezie în timpul travaliului
• obezitate
• sindromul ovarelor polichistice
• chisturile ovariene theca-luteinice
• retenția placentară
• sindromul Sheehan
• stresul
• depresia postpartum
• deficitul de prolactină
• intervenții chirurgicale la nivelul sânilor

(Wambach et al, p. 88, Rocha et al.)

Deși factorii de mai sus pot predispune la o întârziere a creșterii în volum a producției de lapte sau la o lactației mai scăzută, nu e obligatoriu ca o mamă ce are parte de unul din factorii de risc să se confrunte și cu probleme în alăptare.

Dacă apar probleme în alăptare, cu sprijin de specialitate acestea pot fi depășite

Ce trebuie să faci pentru a avea o producție bună de lapte?

Atenție însă, chiar dacă la modul teoretic instalarea lactației voluminoase e un eveniment hormonal, ce se produce chiar și la mamele ce nu au bebelușii la sân, stimularea frecventă a sânilor, eficientă și începută cât mai devreme după naștere are o importanță deosebită pentru cât lapte vei produce.

Din punctul în care se instalează lactația voluminoasă, producția de lapte trece pe control autocrin (principiul cererii și al ofertei).

Ceea ce înseamnă că este deosebit de important să alăptezi frecvent și eficient (de minim 8-10 ori în 24 de ore sau chiar mai des), asigurându-te că bebelușul suge corect și transferă lapte
.
• În cazul separării de bebeluș
• dacă bebelușul primește și supliment
• Dacă bebelușul nu suge eficient

este important să mulgi sânii cu aceeași frecvență cu care ar suge un bebeluș alăptat exclusiv (adică de minim 8 ori în 24 de ore). Poți folosi mulsul manual (este recomandarea mea în special pentru primele zile de la naștere, când produci colostru), o pompă de sân sau combinația pompă de sân plus muls manual.

MITURI LEGATE DE PRODUCEREA ȘI VENIREA LAPTELUI 

Mai jos, am selectat cateva mituri, frecvent intalnire in practica, care sunt spuse mamelor ce vor sa alapteze.

“Nu ai lapte, pentru că ai născut prin cezariană. Nu are (încă) rost să pui copilul la sân”

Verdict: SFAT GREȘIT

E ceea ce se spune multor mame în primele ore, zile de la naștere. E un sfat eminamente greșit.

Și poate conduce multe mame spre angorjare severă („furia laptelui”) și chiar eșec în alăptare.
Într-adevăr la unele primipare ce nasc prin cezariană se poate constata o întârziere a creșterii în volum a lactației, o întârziere în declanșarea fazei lactogenezei secundare (lactogeneza II). Din motive pe care știința nu le-a elucidat încă pe deplin.

Dar acesta NU este un motiv de a nu pune bebelușul la sân și de a nu-l alăpta la cerere. Din contră, e tocmai contextul în care trebuie să ne asigurăm că bebelușul e la sân și sânii sunt stimulați!

Recapitulăm două informații importante:

• Cel mai probabil există colostru in sanii mamei, fiind produs din timpul sarcinii. Tot lapte, chiar dacă în cantități mai mici.
• Pentru ca productia voluminoasă să se declanșeze și pentru ca sânii mamei să producă suficient lapte pentru bebeluș / bebeluși e nevoie ca sânii să fie stimulați corespunzător, cât mai devreme după naștere. Cum? Având bebelșul la sân de minim 8-10 ori în 24 de ore și / sau mulgând sânii dacă mama e despărțită de bebeluș sau bebelușul primește și supliment de lapte în completarea meselor la sân.

„Nu iese nimic când te mulg, nu vezi? Deci nu ai lapte”

Verdict: GREȘIT

De regulă, genul acesta de remarcă e însoțită de o manevră dureroasă și intruzivă prin care cineva trage de sânii mamei. De cele mai multe ori fără permisiunea ei…De către o persoană care induce mamei ideea că lapele ar trebui să țâșnească instantaneu.

Ceea ce face ca mama să simtă disconfort fizic și emoțional, iar asta inhibă nivelurile de oxitocină hormon responsabil tocmai de curgerea laptelui din sâni.

„Nu scot suficient lapte cu pompa, deci nu am lapte”

Verdict: GREȘIT

Cât lapte reușim să extragem cu ajutorul unei pompe de sân nu e un indicator valid pentru cât lapte se produce. Cantitatea de lapte extrasă cu ajutorul pompei de sân e influențată de mai muți factori ce nu au neapărat legătură cu producția de lapte a mamei sau capacitatea ei de a produce lapte:

• tipul pompei
• potrivirea cupelor pompei la dimensiunile mameloanelor mamei
• tehnica de pompare
• momentul folosirii pompei (ex: în primele zile de la naștere, colostrul muls e în  mod normal în cantități atât de mici, încât se pierde pe garniturile pompei. Asta poate da falsa impresie că mama nu are lapte

Deși utilizarea pompei de sân poate fi indicată în anumite condiții în alăptare (ex: dacă mama e despărțită de bebeluș(i), dacă mama dorește să stimuleze lactația sau să relacteze, etc) pompa de sân nu ar trebui folosită ca „măsură” pentru cât lapte poate produce mama respectivă.

Foto: kiribaz, Creative Commons