Articol scris de
Consultant in alaptare IBCLC, psiholog


Alăptarea și anestezia dentară – se poate alăpta după anestezie ? Răspunsurile la toate întrebările tale despre intervențiile stomatologice și alăptarea de la Andreea Ola, consultant în alăptare IBCLC.

Se poate alăpta după tratamentele dentare uzuale, pentru care a fost administrată anestezie locală? Răspunsul este DA

Este nevoie ca alăptarea să fie amânată câteva ore? (din păcate am auzit recomandări fără nicio bază științifică de a amâna reluarea alăptării după anestezia dentară ce variau de la 2-3 ore la 72 de ore pentru același tip de anestezic) Răspunsul este NU

Este nevoie ca mama să extragă primul lapte de după anestezia dentară și să îl arunce? Răspunsul este NU

De ce poți primi anestezie dentară în alăptare, fără să fie nevoie să oprești alăptarea?

Există câteva motive pentru anestezia dentară este considerată compatibilă cu alăptarea.

Iată care sunt acestea:

  • Substanțele anestezice folosite pentru tratamentele stomatologice acționează local, rămân local. Practic anesteziază o porțiune mică a corpului, atunci când mergem la dentist și ni se face anestezie nu avem tot capul amorțit, ci doar o porțiune din maxilar.

Faptul că substanța acționează local, înseamnă niveluri nesemnificative ale substanței în sângele mamei, deci niveluri nesemnificative în laptele matern.

  • Timpii de înjumătățire ai substanțelor anestezice sunt relativ scurți. Asta înseamnă că la unele anestezice locale uzuale, substanța activă s-a metabolizat parțial sau chiar total, la scurt timp de la efectuarea anesteziei.
  • Recomandarea de a mulge primul lapte și de a-l arunca nu are sens în cazul anesteziei dentare pe timp de alăptare. Mulgerea laptelui nu este necesară și nu va grăbi procesul de eliminare a anestezicului dentar din corpul mamei.
  • Substanțe anestezice utilizate în medicina dentară se utilizează uneori și în cazul operației de cezariană sau al anesteziei cu epidurală în cazul nașterii vaginale, în concentrații și doze mai mari decât la dentist și totuși alăptarea e permisă și recomandată imediat după naștere.

De asemenea, ca în cazul oricărei situații în care vorbim de utilizarea medicamentelor la mama care alăptează e bine să manifestați precauție în cazul în care alăptați un copil prematur, un copil nou născut  bolnav, internat pe o secție de terapie intensivă neonatală.

Acest lucru înseamnă în majoritatea cazurilor temporizarea tratamentului, observarea copilului și doar în situații excepționale întreruperea alăptării.

În cazul în care medicul dumneavoastră stomatolog manifestă reticență la ideea de alăptare după anestezia dentară, puteți consulta împreună baze de date oficiale (LactMed, E-lactancia) ce conțin informații bazate pe dovadă științifică despre medicație în contextul alăptării.

@inbratelamami.roAlăptarea și anestezia dentară ##alaptare ##bebelusi ##sfaturi ##copii ##mamici ##mamicidepiticiculipici ##consultantalaptareibclc ##gravide♬ original sound – Andreea Ola

Tipuri de anestezice dentare și compatibilitatea cu alăptarea

  • Lidocaina

„Concentrațiile de lidocaină din laptele matern ca urmare a infuzării IV continue, a administrării epidurale și ca urmare a dozelor mari de anestezic local sunt scăzute. Lidocaina este slab absorbită de către copil și nu sunt așteptate efecte adverse în cazul sugarilor alăptați. Nu este nevoie de precauții speciale”, conform LactMed  (informații suplimentare privind studiile pe care se fundamentează afirmația pot fi citite în link) 

E-lactancia consideră că Lidocaina intră în categoria de risc foarte scăzut. Cu alte cuvinte, compatibilă cu alăptarea, fără riscuri la copilul alăptat.

Lidocaina este compatibilă cu alăptarea indiferent de modalitățile multiple în care poate fi administrată: ca anestezic, anti-aritmic sau ca anti-epileptic. Ca și anestezic topic (dermatologic, dental-stomatologic, oftalmologic, otologic) are absorbție sistemică aproape nulă, deci nu se regăsește în cantități relevante în laptele mamei.

  • Articaina

Bazându-se pe date privind excreția scăzută a altor anestezice locale în laptele matern, LactMed consideră că o singură doză de Articaină este improbabil să genereze efecte adverse la sugarul alăptat. LactMed recomandă utilizarea alternativelor în cazul în care mama alăptează un nou născut sau un prematur.

E-lactancia clasifică substanța în categoria de risc foarte scăzut.  Este compatibilă cu alăptarea, fără riscuri la copilul alăptat.

Deși nu există date oficiale privind transferul în laptele matern, structura chimică similară cu cea a Lidocainei face ca substanța să se excrete în cantități minime în laptele matern, absorbția fiind aproape nulă atunci când substanța este utilizată corespunzător.

  • Bupivacaina

Este încadrată pe E-lactanica în categoria risc foarte scăzut, adică compatibilă cu alăptarea, fără riscuri la copilul alăptat.

Studiile arată trecere de nivel nesemnificativ în laptele matern, fără efecte adverse observate la copilul alăptat.

Bupivacaina este folosită la modul extensiv în timpul travaliului și al nașterii, existând controverse asupra utilizării analgeziei în timpul nașterii și efecte asupra întârzierii Lactogenezei secundare (denumită popular „venirea laptelui”).

Discuțiile există doar în contextul folosirii ei intrapartum, până la tăierea cordonului ombilical. Utilizarea anesteziei dentare pe bază de Bupivacaină este improbabil să afecteze producția de lapte a mamei.

  • Novocaina / Procaina

Bazându-se pe date privind excreția scăzută a altor anestezice locale în laptele matern, LactMed consideră că o singură doză de procaină este improbabil să genereze efecte adverse la sugarul alăptat.

Procaina are un timp de înjumătățire scurt (de aproximativ 8 minute), ceea ce înseamnă că se elimină rapid (aproximativ 40 de minute) din corpul persoanei ce primește substanța.

LactMed recomandă utilizarea alternativelor în cazul în care mama alăptează un nou născut sau un prematur, o recomandare similară fiind făcută și de E-lactancia

  • Adrenalina / Epinefrina

Adrenalina este o substanță cu rol vasoconstrictor folosită uneori în combinație cu anestezicele dentare.

Deoarece se excretă în laptele matern, adrenalina este în mod greșit considerată incompatibilă cu alăptarea.

De ce este adrenalina administrată mamei ce alăptează o substanță sigură în majoritatea situațiilor de alăptare?

  • Adrenalina are un timp de înjumătățire foarte scurt (aproximativ 2 minute), ceea ce înseamnă că se elimină din sângele mamei într-un timp foarte scurt.
  • Acest lucru face ca transferul în laptele matern, în cantități semnificative să fie improbabil
  • Chiar dacă ajunge în laptele matern și de acolo la sugar, adrenalina este distrusă aproape imediat în tractul gastrointestinal al acestuia.
  • Acest lucru face ca absorbția în corpul sugarului (cu excepția perioadei neonatale) să nu fie posibilă.

Adrenalina este încadrată în categoria risc foarte scăzut, adică compatibilă cu alăptarea, fără riscuri la copilul alăptat, de către E-lactanica.

Anestezia dentară pe bază de adrenalină nu va afecta producția de lapte a mamei.

Sunt descrise situații în care doze intravenoase continue și ridicate de adrenalină, administrate în primele săptămâni de la naștere au interferat cu secreția de prolactină, cu posibile efecte asupra alăptării în perioada imediată post-partum, până la stabilizarea producției de lapte.

LactMed consideră că dozele intravenoase ridicate de adrenalină pot reduce producția de lapte și reflexul de ejecție a laptelui.

Acest mecanism nu este valabil în cazul cantităților incomparabil mai mici care se utilizează în anestezia dentară, unde vorbim de injectare locală și nu de administrare intravenoasă.

  • Protoxidul de azot

Este supranumit și gaz ilariant și este disponibil sub denumire comercială de Entonox (o combinație de gaz medicinal comprimat ce conține protoxid de azot și oxigen)

Entonoxul poate fi folosit pentru inhalosedare în cazul unor proceduri stomatologice, dar și în timpul nașterii naturale pentru creșterea confortului în travaliu.

Conform LactMed, deoarece timpii de înjumătățire serici sunt scurți (mai puțin de 3 minute) este puțin probabilă trecerea acestei substanțe în cantități semnificative în laptele matern.

Medicamentul nu este absorbit de către sugar. Nu este nevoie să se amâne alăptarea sau să se pompeze și să se arunce laptele.

În cazul în care protoxidul de azot e folosit ca parte a anesteziei generale, mama poate relua alăptarea de îndată ce mama s-a recuperat suficient de bine după anestezie încât să fie fizic capabilă să alăpteze.

Conform Dr. Thomas Hale, oxidul de azot se elimină rapid din corp datorită schimburilor rapide de azot între alveolele pulmonare. Practic substanța este insolubilă în sângele mamei (deci nu se regăsește în laptele matern) deoarece trece de la creier , la plămâni și apoi în scurt timp în aerul expirat.

Pot alăpta dacă urmez un tratament medicamentos cu antiinflamatoare sau antibiotice după tratamente dentare?

DA. Dentistul are la dispoziție opțiuni compatibile cu alăptarea.

Asta înseamnă că cel mai probabil nu va fi nevoie să întrerupeți alăptarea sau să pompați și să aruncați laptele.

Menționați dentistului că alăptați, acesta poate verifica compatibilitatea medicației cu alăptarea pe LactMed și E-lactancia.

Pot alăpta după radiografie sau tomografie dentară?

DA, acestea sunt proceduri compatibile cu alăptarea.

Nu este nevoie să întrerupeți alăptarea sau să pompați și să aruncați laptele.

Radiația ionizantă generată de radiografie sau tomografie nu va afecta calitatea laptelui matern sau producția de lapte.

Precauții atunci când mergi la dentist

  • Plombele cu amalgam

DA, legate de înlocuirea anumitor tipuri de plombe.

Dr Thomas Hale recomandă ca în cazul în care în timpul procedurii dentare se înlocuiesc plombe de amalgam (care conțin mercur) să se țină cont de anumite precauții.

„Deoarece căldura din timpul procesului de frezare poate vaporiza mercurul, accentuând absorbția în cazul mamei, se sugerează ca dentistul să folosească cantități mari de apă rece pentru irigare, pentru a minimiza nivelul de căldură, să foloseacă digă de cauciuc pentru a-i izola gura mamei de particulele de material și să utlizeze o sursă alternativă de aer (oxigen) pentru a minimaliza inhalarea de vapori de mercur în timpul procedurii de îndepărtare a amalgamului ” (Medication and Mother’s Milk Database).

  • Antisepticele pe bază de iod

În cazul mamei care alăptează și al gravidelor aproape de termen se recomandă precauție în utilizarea iodului (inclusiv a antisepticelor locale pe bază de iod).

Recomandarea este de a se folosi alternative, precum clorhexidina, în cazul mamei ce alăptează.

Iodul se absoarbe în cantități mare în laptele matern, fiind pompat prin intermediul unor transportori speciali.

„Absorbția iodului poate fi marcantă după aplicarea pe răni deschise sau pe membrane mucoase” (LactMed)

Nivelurile normale de iod din laptele matern sunt oricum de patru ori mai mari decât doza zilnică recomandată pentru sugari (Thomas Hale).

Ca atare, expunerea mamei ce alăptează la cantități excesive de iod, poate duce la apariția hipotiroidismului la sugar.

 

Infografic alăptarea și intervențiile stomatologice

Mai jos, un infografic care sintetizează toate informațiile necesare despre alăptarea, anestezia dentară și alte intervenții stomatologice.

Alăptarea și anestezia dentară - se poate alăpta după anestezie ?

Tratamentele ortodontice în alăptare

În alăptare poate fi efectuată toată gama de tratamente ortodontice.

Despre tratamentele ortodontice la gravide, mame ce alăptează și copii, un material însoțit de video cu explicații din partea medicului ortodont.

“Referinte”

Agenția Națională a Medicamentului, Etonox. Informații pentru utilizatori, accesat august 2021

Drugs and Lactation Database (LactMed), accesat august 2021

E-lactancia.org, accesat august 2021

Hale, T. Medications and Mother’s Milk Database, accesat august 2021

Alte articole pe aceeași temă


Poți ajuta și tu, distribuind materialele gratuite de pe acest site, unui părinte ce are nevoie de informații corecte sau de sprijin în părințeală. Cu siguranță îți va mulțumi!


Despre
Andreea Ola
Sunt consultant în alăptare IBCLC și psiholog. Scriu cu seriozitate despre alăptare, diversificare, somnul bebelușilor și psihologia lor. Abordez cu umor, episoade din viața mea de mamă. Poți afla mai multe despre pregătirea mea profesională in acesta pagina.
Proiectul "În brațe la mami" a pornit din dorința de a ajuta părinții din România să poată lua decizii informate despre alăptare și creșterea bebelușilor. Dacă simți că ai nevoie de un specialist alături de care să înfrunți fricile și care să te ajute să îți descoperi puterile, contactează-mă si stabileste o consiliere online.

Cursuri online pentru parinti si viitori parinti

Fiecare curs cuprinde un set de video-uri ușor de văzut, texte și materiale utile. Îmi poți adresa întrebări direct din curs.Accesul la curs este simplu. Plata o poți face online, cu cardul, la fel ca într-un magazin online. Odată achitat cursul ai acces imediat la video-urile și materialele din cadrul lui, timp de 7 zile.
 


Te-ai regăsit în povestea din articol? Ai o întrebare? Sau pur și simplu vrei să încurajezi o altă mamă? O poți face comentând la această postare. Intervenția ta este binevenită! Confidențialitatea ta va fi respectată!
guest
Numele tau
Adresa ta de email
Adresa site-ului tau
5 Comments
oldest
newest most voted
Inline Feedbacks
View all comments
Ion loredana
Ion loredana
22 octombrie 2019 3:10 pm

Am si eu o problema alaptez un bebe de 2 luni ma supăra o masea rau de tot si eu vreau sa o scot se poate?

Alexandra
Alexandra
1 februarie 2020 10:14 pm

Am scos o masea astazi si mi s-a administrat anestezie clasica , insa 2 doze , eu fiind mai grasă. La cat timp as avea voie să alaptez ?
Mentionez ca dor san ii dau celui mic de 1 luna si 2 săptămâni.
Multumesc

Alexandra
Alexandra
1 februarie 2020 10:15 pm

Mentionez ca doctorita mi-a spus cel.putin 24 h …. 🙁

Descoperă cursurile “Școala de părințeală”