Articol scris de
Consultant in alaptare IBCLC, psiholog


Pentru a fi sănătoși copiii noștri trebuie să se joace mai mult, să stea locului mai puțin și să evite ecranele. Asta spun (printre altele) experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) într-un document oficial publicat de curând.

Într-un nou set de reguli ce vizează activitatea fizică, comportamentul sedentar și somnul copiilor cu vârsta sub 5 ani, cei de la OMS au făcut o serie de recomandări legate de cât timp ar trebui să petreacă (sau mai degrabă să nu petreacă) copiii noștri în fața ecranelor de orice fel (televizor, telefon, tabletă, jocuri video etc).

Copiii sub 2 ani nu au voie la TV, dar trebuie să se joace cât mai mult

„Pentru copiii sub 2 ani timpul sedentar, petrecut în fața ecranelor (exemplu uitatul la TV, la videouri, joaca pe computer) nu este recomandat”, spun experții OMS

Potrivit acestora, un copil sub 1 an nu ar trebui să petreacă secvențe continue mai mari de 1 oră, restricționat în cărucioare, scaune de masă sau legat de spatele adultului.

Ce ar trebui să facă un copil la această vâstă? Să aibă parte de activitate fizică de mai multe ori pe zi, în special prin intermediul jocului interactiv pe podea. Cu cât mai multe astfel de activități, cu atât mai bine. E recomandat ca un bebeluș cu vârsta sub 1 an să petreacă în total, pe parcursul zilei, cumulat cel puțin 30 de minute pe burtică (în activități de tip tummy time), pe timpul cărora să fie treaz.



Atunci când copilul nu are parte de mișcare, adulții sunt încurajați să le citească și să le spună povești copiilor.

Între 2 și 5 ani, maxim o oră pe zi în fața ecranelor

În cazul copiilor cu vârsta între 2 și 5 ani, timpul petrecut în fața ecranelor nu ar trebui să depășească 1 oră pe zi. Cu cât mai puțin spre deloc, cu atât mai bine.

Începând cu vârsta de 1 an, un copil ar trebui să petreacă minim 180 de minute implicat în diverse tipuri de activitate fizică (care să cuprindă inclusiv activitate fizică de intensitate moderată și ridicată). Cu cât se mișcă mai mult, pe perioada întregii zile, cu atât mai bine. Copiii nu ar trebui să fie pusi să stea locului în secvențe mai mari de o oră pe zi (fie că vorbim de statul în căruț, scaun de masă sau securizati pe spatele adultului).

Timpul petrecut de copii în fața ecranelor, o problemă de sănătate globală

Timpul petrecut de copii în fața ecranelor a devenit, prin includerea de către OMS în seria de recomandări, o problemă de sănătate globală.

Până acum, doar alte patru țări au emis recomandări privind limitarea timpului petrecut de copii în fața ecranelor. E vorba de SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă.

Ce rău pot face ecranele?

Într-o luare de poziție din 2017, Societatea Canadiană de Pediatrie discută felul în care creierul copiilor mici poate fi afectat de timpul petrecut în fața ecranelor

  • Copiii cu vârsta între 6 și 14 luni pot imita acțiunile specifice pe care le văd la TV, iar la vârsta de 18 luni pot reține secvențe scurte din ceea ce văd la TV
  • Copiii încep să înțeleagă conținutul materialelor video la vârsta de 2 ani
  • Bebelușii și copiii mici au dificultăți în a transfera elementele nou învățate din reprezentare 2 D (în două dimensiuni) către un obiect în 3 D (trei dimensiuni). Cu alte cuvinte au dificultăți în a transfera ceea ce percep și învață pe cale vizuală de la ecran la viața reală.
  • Învățarea față în față, prin interacțiunea cu ceilalți se face mult mai rapid și e principala modalitate de învățare a bebelușilor și copiilor mici. Timpul petrecut în fața ecranelor poate răpi din timpul alocat acestui gen de învățare
  • Expunerea prelungită la ecrane (peste 7 ore pe zi) se asociază cu afectarea atenției, deficit de atenție
  • Expunerea prelungită la TV în fundal s-a dovedit a afecta negativ achiziția și utilizarea limbajului, atenția și dezvoltarea cognitivă, comportamentul la copiii mai mici de 5 ani.
  • Un studiu canadian a arătat că acei copii care se uită  1 oră pe zi la televizor au un risc cu 50% mai mare de a fi supraponderali comparativ cu copiii care petrec mai puțin de 1 oră în fața TV-ului.
  • Timpul petrecut în fața ecranelor înainte de culcare se asociază cu o creștere a problemelor de somn la copii. Prezența oricărui device electronic în dormitor se asociază cu mai puține minute de somn pe noapte, probabil pe fondul supresiei producției de melatonină de către lumina albastră emisă de electronice.
  • Întrucât nu există beneficii dovedite ale expunerii la media ale bebelușilor și copiilor mici, dar există unele riscuri în planul dezvoltării acestora, se recomandă minimizarea timpului petrecut de cei mici în fața ecranelor.
  • Există și avantaje ale utilizării ecranelor? Conținutul de calitate poate îmbunătăți abilitățile sociale și de vorbire ale copiilor de 2 ani și peste, în mod particular dacă aceștia provin din medii defavorizate. Conținutul de calitate poate promova elemente prosociale, iar utilizarea adecvată a ecranelor poate calma un copil agitat sau suferind (ex în timpul unei proceduri medicale).

Cât de greu e să nu te folosești, ca părinte de TV sau smartphone pentru a-ți ține ocupat copilul?

Am în casă un televizor ce se ridică cu greu la înălțimea denumirii pe care o poartă. Știți, genul acela de TV cu tub, cu diagonală mică. Stă în bucătărie, pe frigider și ne mai uităm din când în când la el, în special la știri.

Până să mă căsătoresc am trăit într-o casă în care uitatul la TV era principala modalitate de petrecere a timpului liber și cred că din cauza aceasta am evitat cu orice preț să las TV-ul să se insereze în viața noastră de familie. Simt că telefonul mobil e suficient, chiar prea mult. Am scris în trecut despre cum mi-am făcut un obicei din a renunța periodic la accesul la telefon și de ce e bine să faci pauză de smartphone, ca părinte.

Device-uri electronice nu există la noi în dormitor, iar eu evit să mai folosesc vreun device electronic cu până la o oră înainte de culcare. În puținele dăți când îmi încalc regula, adorm greu și dorm prost.

Cel puțin cât T a fost mic nu am folosit TV-ul sau alte ecrane drept unealtă de deviat atenția copilului. Nici în momentele în care am stat singură, câteva luni cu cei mici acasă nu am făcut asta. Sinceră să fiu, cred că ar fi prins bine să am ceva cu care să captez atenția celui mare, am rezistat eroic fără, dar cu prețul sănătății mele emoționale.

T a crescut și a început să vadă desene la bunici de pe la 4 ani și jumătate, timp de câteva minute pe zi. Așa au ajuns și la noi în casă. Avem ocazional zile în care se uită la desene, dar timp scurt. Mi s-a întâmplat ca, ajunsă la capătul răbdării și fără alte resurse de a-l calma să îi pun (de 2 ori ) desene pe mobil la restaurant. Sunt un părinte ce folosește extrem de puțin ecranele, comparativ cu alți părinți. Dar atunci când am făcut am sesizat imediat puterea lor.

Privind retrospectiv, îmi dau seama cât de simplu poate fi pentru mama obosită, ce mai veghează un alt copil sau chiar mai mulți, pentru mama ce are treabă de făcut și vrea să țină casa curată, să se folosească de ecrane pentru a ține ocupați copiii.

Depinde de noi cum folosim tehnologia

Tehnologia e parte din viața noastră, probabil în curând o să ne implantăm smartphoneuri în vreo parte a corpului. Mulți copii își văd părinții și pot vorbi cu ei doar grație tehnologiei (pe Facetime, pe Skype, prin videochat).

Ecranele pot aduce în fața copiilor de vârstă preșcolară și școlară conținut educațional care nu poate fi redat în cărți. Una e să îi arăți poza unui balon meteorologic într-o carte și să îi spui că poate zbura în stratosfera. Altfel a fost când i-am arătat, curiosului T., un video de pe Youtube cu un balon meteo și o cameră lipită de el, ce a zburat până în stratosferă. Și a filmat totul pe drum. E clar că în curând, felul în care predăm cunoștințe noi către cei mici va include din ce în ce mai mult folosirea ecranelor și a device-urilor electronice.

Așa că e greu de dat verdicte. Poate că nu contează doar cât timp alocăm ecranelor în viața copiilor noștri, ci mai degrabă cum le folosim în interesul acestora.

Referințe:

Canadian Paediatric Society, POSITION STATEMENT Screen time and young children: Promoting health and development in a digital world, 2017
World Health Organisation, Guidelines on Physical Activity, Sedentary Behaviour and Sleep for Children Under 5 Years of Age, 2019


Despre Andreea Ola
Sunt consultant în alăptare IBCLC și psiholog. Scriu cu seriozitate despre alăptare, diversificare, somnul bebelușilor și psihologia lor. Abordez cu umor, episoade din viața mea de mamă. Poți afla mai multe despre pregătirea mea profesională in acesta pagina.
Proiectul "În brațe la mami" a pornit din dorința de a ajuta părinții din România să poată lua decizii informate despre alăptare și creșterea bebelușilor. Dacă simți că ai nevoie de un specialist alături de care să înfrunți fricile și care să te ajute să îți descoperi puterile, contactează-mă si stabileste o consiliere online.

Poți ajuta și tu, distribuind materialele gratuite de pe acest site, unui părinte ce are nevoie de informații corecte sau de sprijin în părințeală. Cu siguranță îți va mulțumi!
Subscribe
Notify of
guest
Numele tau
Adresa ta de email
Adresa site-ului tau

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Descoperă cursurile “Școala de părințeală”