Povești de alăptare: Din prima clipă de când l-am simțit pe bebe la pieptul meu am avut puterea să alăptez si să nu renunț la alăptare!

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Povești de alăptare No Comments

În această rubrică prezentăm povești ale mamelor care alăptează. Prezentăm alăptarea în toate formele ei (alăptare exclusivă, hrănire mixtă, pompare a laptelui matern, situații speciale din alăptare, bucurii și provocări) în speranța că aceste povești vor fi de ajutor celor care alăptează sau vor să alăpteze. Conținutul materialelor reflectă viziunea celor care au avut deschiderea să își împărtășească povestea. Informația prezentată nu înlocuiește sfaturile de specialitate, medicale sau de alăptare. “Vreau să vă povestesc povestea mea si a superbului meu fiu pentru a ajuta viitoare mamici,cat si a încuraja alaptarea. Sper sa cititi povestea mea desi e lungă am incercat pe scurt sa va povestesc tot ce eu am trait 3 luni de zile Din prima clipă de când l-am simțit pe bebe la pieptul meu am avut puterea să alăptez cât si să nu renunț la alăptare Din prima clipă de când l-am simțit pe bebe la pieptul meu mi-a dat puterea să alăptez cât si să, nu renunț la alăptare. Deși eu mă pregatisem cu biberoane si pompa manuala ,cateva suzete,solutii pentru biberoane incalzitor pentru lapte etc..sfatul meu sa nu faceti ca mine!!!!! Viitoare mamici care doriți sa alaptați..vreau sa va zic … in mintea mea nu aveam habar ce era cu adevarat o (alaptare )si nici ce ma asteapta Povestea mea începe din prima zi cand am nascut. Am avut dorința de a alapta, chiar dacă în jurul meu mereu au fost persoane care sa ma influențeze negativ precum fraze de genul,,ai sâni mici nu ai sanse … Citeste mai departe

Povești de alăptare: “Naștere naturală exclusă total, mi-a mai rămas doar ALĂPTAREA”

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Povești de alăptare No Comments

În această rubrică prezentăm povești ale mamelor care alăptează. Prezentăm alăptarea în toate formele ei (alăptare exclusivă, hrănire mixtă, pompare a laptelui matern, situații speciale din alăptare, bucurii și provocări) în speranța că aceste povești vor fi de ajutor celor care alăptează sau vor să alăpteze. Conținutul materialelor reflectă viziunea celor care au avut deschiderea să își împărtășească povestea. Informația prezentată nu înlocuiește sfaturile de specialitate, medicale sau de alăptare. Aș vrea să vă povestesc și eu „micile“ obstacole peste care am trecut pentru a alăpta… probabil e puțin mai lungă dar sper să nu vă plictisească 🙂 Povestea noastră sună așa… Totul a început foarte frumos, cu mult optimism și încredere. După câteva luni de la aflarea sarcinii deja începusem să citesc despre alăptare, cât de important este acest „act“ pentru puiul nostru. Am tot citit și citit, că de întrebat nu prea am avut de la cine, mama m-a alăptat până la 3 luni… „nu a mai avut lapte pe urmă“… La un moment dat, am dat pe Facebook, bineînțeles, de o pagină, MamaMea, cu cursuri de educație pre și postnatale șiiii de ALĂPTARE. Eram așa de fericită că însfârșit o să am cu cine povesti. Am fost la cursuri cu toate că aveam niște atacuri de panică în sarcină de mă făcram de toată groaza la cursuri, dar nu îmi păsa, I had to be there! Cursurile au fost super, cât de cât știam deja cum era cu „atașarea“ (cuvânt magic în vocabularul meu), cum era cu … Citeste mai departe

Povești de alăptare: Iubirea nu se împarte la doi, se înmulțește cu doi

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Povești de alăptare No Comments

Decizia de a face inca un copil este pe departe una ușoară. Pentru mine aceasta hotărâre a fost puternic influențată de situația alăptării. Știind ca pe timpul sarcinii un copilaș alăptat se poate autointarca, as fi suferit enorm sa stiu ca fetita ar fi fost, “din cauza mea”, oarecum privata de beneficiile alăptării prelungite, de consolidarea relației mama-copil din prisma alăptării, de momentele noastre de tandrețe, iubire si intimitate in acele câteva minute, sau zeci de minute de alăptat. Presata de toți cei din jur sa înțarc fetița( din varii motive, majoritatea nefondate sau bazate pe diferite mituri ori mentalitati arhaice), am hotărât ca nu o voi face. E relația mea cu fetița, ne simțim in siguranță amândouă si e “tot ceea ce mi-a mai ramas” odată cu tăierea cordonului ombilical, e o legătură care nu durează o veșnicie si îmi doream sa tină cât mai mult. Supturile se răriseră din cauza scăderii bruște a cantității de lapte si a instalării ulterioare a colostrului. Astfel, ajunsese sa sugă doar la somnul de prânz si noaptea. Într-adevăr, începusem procesul unei intarcari blande din clipa când am aflat ca sunt însărcinată, pentru ca nu aveam de unde sa stiu cum va fi sarcina, cum vor decurge lucrurile. O doctorita îmi spusesese sa o înțarc pt ca impiedica dezvoltarea fătului , iar dr ce îmi urmarea sarcina mi-a zis ca stimularea sanului provoacă oxitocina, ceea ce duce la contracții si poate determina o naștere prematura. Mi-a zis totodată ca la următorul consult îmi … Citeste mai departe

Povești de alăptare: alăptare și conexiune

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Povești de alăptare No Comments

Deși am pus fetița la sân foarte repede după ce am ieșit din sala de operații, lactația s-a declanșat la mai bine de 80 ore de la naștere. Dacă ar fi să dau timpul înapoi probabil că aș acționă altfel. Atunci însă mă simțeam epuizată și am ales să mă odihnesc noaptea( cât am stat în maternitate). Atât am putut în momentele acelea. Când am ajuns însă acasă am dormit cu bebelușă pe piept. În felul acesta m-am reconectat la ea, am avut o senzație de regăsire. Vorbeam cu ea și îi împărtășeam trăirile mele: recunoștința, bucuria dar și confuzia, nesiguranța , completate cu încrederea că toate se așează(nimic nu este permanent). Vorbind cu ea am început să simț mai ușor care îi sunt nevoile, s-a trezit în mine înstinctul matern. M-am bucurat atunci când am primit vizita consilierului în alăptare. El mi-a confirmat că recepționez corect ceea ce-mi transmite bebelușa mimico-gestual. Ziua stătea uneori și o oră la sân. Am avut momente când mă simțeam stoarsă, acum senzația aceea a rămas în urmă. Mi-a fost de mare ajutor mama mea( care s-a ocupat în primele luni de treburile casei și care mă hrănea) și soțul meu( care se trezea noaptea odată cu mine și care mă încuraja că mă descurc foarte bine în rolul de mamă; el și acum se mai minunează de cât de senină este piticuță atunci când suge). Pentru mine alăptatul este un prilej de a fi în prezent, sunt în conexiune cu fetiță care m-a … Citeste mai departe

Povești de alăptare – Alăptarea dupa operația de abces mamar

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Povești de alăptare No Comments

În această rubrică prezentăm povești ale mamelor care alăptează. Prezentăm alăptarea în toate formele ei (alăptare exclusivă, hrănire mixtă, pompare a laptelui matern, situații speciale din alăptare, bucurii și provocări) în speranța că aceste povești vor fi de ajutor celor care alăptează sau vor să alăpteze. Conținutul materialelor reflectă viziunea celor care au avut deschiderea să își împărtășească povestea. Informația prezentată nu înlocuiește sfaturile de specialitate, medicale sau de alăptare. Povestea mea in alaptare incepe cu un singur gand: sunt una din mamele care vor reusi sa alapteze! Si da, am reusit! (Prima parte a poveștii o puteti citi aici) Am trecut peste ragade si am corectat atasarea cu ajutorul unui consultant, care mi-a aratat ce inseamna si cum se face atasarea corecta. M-a invatat ce este si cum se foloseste un sns pentru ca bb era putin deshidratat si mi s-a recomandat introducerea suplimentului pana la 3 kg ale lui bb, deoarece, ar fi fost prea mic si nu avea putere sa suga. Dupa o postare pe unul din grupurile de alaptare, ajungem la urgenta cu bb. Aflasem ce sunt indicatorii, dar nu mi se explicase si cum sa fac testul cu lingurile de apa si, deci, bb umplea trei scutece pe zi. Pediatra imi explica despre ce este vorba si ma linistesc. bebe avea 6-7 scutece defapt, lua bine in greutate, era vioi, scaunele nu erau f ok, dar am facut o coprocultura si totul parea in regula. Am reusit sa intru pe grupul Alapteaza!  Citesc povestile si ma tot … Citeste mai departe

Povești de alăptare: “Nu renunțați! Nu e deloc ușor și știm toate asta! Dar la finalul drumului este dragoste!”

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Povești de alăptare 1 Comment

Cand am ramas insarcinata, am intrebat-o pe mama mea de ce nu m-a alaptat. Mi-a raspuns simplu: “Nu am avut lapte decat o luna!”. Am inceput o documentare infocata as putea spune. De ce nu a avut lapte? Care sunt cauzele medicale? Exista ele sau nu? Am aflat ca alaptarea nu doare, ca laptele este in sani inca din trimestrul II de sarcina, ca bb trebuie atasat corect la san, ca sunt foarte importante primele ore pentru un start bun in alaptare etc. Aveam informatiile! Stiam ca o sa alaptez! Pentru siguranta, i-am povestit totul sotului meu cu rugamintea daca vreau altceva decat ce ii povestisem sa ma ajute sa nu cedez si sa corecteze imediat. Am nascut dupa 10 ore de travaliu, prin cezariana. Foarte deprimata ca nu am reusit natural, foarte fericita ca in sfarsit imi cunosc puiul, plangand si razand in acelasi timp cand l-am vazut pentru prima data, am fost dusa la ATI. Am asteptat cu nerabdare sa mi-l aduca. Am repetat in cap de o mie de ori tot ce citisem si eram pregatita sa il pun la san. Am inceput sa plang de fericire cand mi l-au adus. Dar cand am incercat sa il pun la san…nimic. Bebe dormea…nu am reusit nicicum sa il trezesc si sa il atasez. Am inceput sa plang pentru ca celelalte mamici alaptau langa mine, iar eu nu reuseam nici macar sa imi privesc puiul in ochi. Dar am decis sa il tin pur si simplu in brate macar. … Citeste mai departe

Povești de alăptare: “am avut norocul de a discuta cu două femei minunate, doctor și m-au încurajat în procesul de alăptare.  “

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Povești de alăptare No Comments

Chiar înainte de a se naște Vlad, am știut că vreau sa fie un copil purtat și hrănit natural. Mi-am dorit foarte mult să îl pot alăpta în primele 8 ore, dar fiind naștere prin cezariană, după amiază, l-am primit abia după 20-22 de ore de la naștere. Mama îmi povestise că atunci când m-a născut pe mine a intrat în depresie postnatal[ și nu m-a alăptat vreo trei zile (timp în care am primit lapte de la mămicile din salon, asta pe vremea regretatului) și am făcut tot ce mi-a stat în putință să nu îi repet istoria. Primele trei ore cu el au fost perfecte-am reușit să îl țin în brațe, să îl alăptez și să îl adorm, fără să plângă. Am fost mândră de mine. A doua zi, în schimb, mi s-a tot spus că al meu copil moare de foame, în condițiile în care făcusem niște ragade, nu foarte dureroase și stătuse toată ziua la sân ( de fapt, scăzuse 7% din greutatea lui, fiind și un copil născut cu 3.8 kg) și că ar fi bine să îi dau un biberon. Nu știu de unde am avut atunci puterea să refuz asta. Seara, asistenta de la copii mi-a reproșat că al meu copil a slăbit prea mult și am făcut greșeală să îi spun că de fapt nu.Și nu știu dacă pot să o uit pentru replică ei”Mămico, nu-i mai da sân, că e degeaba! Prima oară suplimentul, și apoi îl pui la sân”. Tot atunci, … Citeste mai departe

Povești de alăptare: “Alăptez nu datorită mie, ci copilului, care a știut ce e mai bine pentru el”

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Povești de alăptare No Comments

Am o fetiță de aproape 14 luni.  Până la 6 luni am alăptat-o exclusiv, deși nu a fost ușor deloc. Am născut prin cezariană la cerere, deși eram în travaliu fără dureri. Mi-a fost frică. Pe bebe l-am văzut a două zi și din momentul în care a ajuns în brațele mele și a pus gurița pe sân am început să plâng de fericire. Totul a decurs perfect până la aproape două luni când a început să fie foarte agitată: lua sânul în gurița, îl lasă deoparte și tot așa, nu dorea să pape. Am discutat cu un pediatru ( care nu era pro alăptare) și mi-a zis să îi dau lapte praf pentru că nu se sătura. Am încercat de mai multe ori, dar bebița a fost mai isteață și a refuzat. După câteva zile bune în care mă sabotăm singură, am renunțat și o lăsam să facă ce vrea ea.<> Alt sfat a fost să îi dau suzetă deoarece se trezește des noaptea și nu mă lasă nici pe mine să mă odihnesc. Am încercat și asta. La început fără succes, apoi a acceptat-o doar la somn. Din fericire nu mi-a afectat alăptarea. Mai târziu am aflat despre puseu documentându-mă pe internet. La suzetă a renunțat singură după câteva luni. Pur și simplu cred că s-a săturat de ea. Regret că am primit atâtea sfaturi proaste, inclusiv introducerea cerealelor la cutie super procesate ( sau să-i dau ceai -nu i-am dat) etc… I-am dat de vreo două ori … Citeste mai departe

Povești de alăptare: „Știu că ești în mine și pentru asta mă simt dumnezeiască: numai Dumnezeu poate face oameni!”

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Povești de alăptare 1 Comment

În această rubrică prezentăm povești ale mamelor care alăptează. Prezentăm alăptarea în toate formele ei (alăptare exclusivă, hrănire mixtă, pompare a laptelui matern, situații speciale din alăptare, bucurii și provocări) în speranța că aceste povești vor fi de ajutor celor care alăptează sau vor să alăpteze. Conținutul materialelor reflectă viziunea celor care au avut deschiderea să își împărtășească povestea. Informația prezentată nu înlocuiește sfaturile de specialitate, medicale sau de alăptare. Îndrăznesc să îți trimit și eu articolul pe care l-am scris in 2015, la o luna-două dupa nașterea fetiței. Recitind articolul acum, mi-am dat seama că nu am fost indeajuns de informată în două privințe, dar nu vreau să îl modific, pentru că așa am gândit atunci, aia a fost “realitatea mea” de atunci (1. am menționat în articol că nu trebuie trezit bebelușul, că am încredere în instinctele lui de supravietuire, ca să spun așa; nou născutul știu acum că trebuie trezit să sugă, pentru că dacă mai are și un icter pronuntat, nu o va face și trebuie evitat riscul deshidratarii 2. apa la bebelusi. situatia e mai mult ampla in realitate, decât ce am indicat eu in articol). „Știu că ești în mine și pentru asta mă simt dumnezeiască: numai Dumnezeu poate face oameni!” Aceasta a fost fraza pe care am rostit-o 9 luni de zile. O adevărată binecuvântare.  Încă din timpul sarcinii mă rugam la Dumnezeu să îmi dea 3 lucruri: un copil frumos, sănătos și să am lapte. Uneori, mă simțeam vinovată că îi cer … Citeste mai departe

Povești de alăptare – Cum a reușit o mămică să îl readucă pe bebe la sân și să renunțe la supliment, după un start dificil în alăptare?

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Povești de alăptare No Comments

În această rubrică prezentăm povești ale mamelor care alăptează. Prezentăm alăptarea în toate formele ei (alăptare exclusivă, hrănire mixtă, pompare a laptelui matern, situații speciale din alăptare, bucurii și provocări) în speranța că aceste povești vor fi de ajutor celor care alăptează sau vor să alăpteze. Conținutul materialelor reflectă viziunea celor care au avut deschiderea să își împărtășească povestea. Informația prezentată nu înlocuiește sfaturile de specialitate, medicale sau de alăptare.   Povestea noastră începe undeva primavara, privind pomii înfloriți și albinuțe care zburau. Eram fericită că am cumpărat suzete și biberoane pentru puiul meu ce urma să vină pe lume, ăsta mi se parea normalul, nu știam că se poate alăpta mult și bine . Am postat poza cu biberoane și suzete pe Facebook, bucuroasă, cu mesajul: ” Ne pregătim” . Pe atunci aveam o mulțime de prieteni pe profilul meu, deși pe unii nu îi cunoșteam, tot binele-n-spre rău  de ce zic asta, pentru că o mămică mi-a spus de existența grupului Alăptează! si m-a adăugat acolo. Am început să citesc, să aflu, să mă documentez. Vine minunata zi de naștere a fiului meu, un dulce de 4020 gr născut natural după 10 ore de travaliu. Ajunge pe terapie intensivă din cauza unor complicații…suntem transferați la alt spital la 60 km depărtare de casă. Condiții critice acolo, am dormit o noapte două mame într-un pat, fiind pe terapie intensivă nu aveam voie să-l alăptez, așa că am muls. Eram “ajutate” de moașe, puteai lua amprenta lor de pe sâni, mulgeam zi … Citeste mai departe

O poveste de alăptare în tandem

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, Povești de alăptare 1 Comment

Atunci când ai un copil îți imaginezi cât de perfect o să fie totul, cum o să te dai peste cap să faci orice să îi fie bine, că o să alegi doar ce e mai bun pentru el și o să fii cel mai bun părinte! Alegi să te informezi, accepți sfaturi și crezi că ești pe drumul cel bun. Ca și femeie, auzind poveștile din jurul meu, mă rugam la Dumnezeu să am lapte măcar o lună. Nu știam mai nimic despre alăptare, cursurile din timpul sarcinii nu spuneau nimic clar, rețineam de acolo doar cum să prepar corect un biberon cu lapte praf. Îmi imaginam și credeam că pentru a alăpta nu ai nevoie de prea multe informații. La urma urmei îi bagi sânul în gură copilului, el mănâncă liniștit “cât ai lapte și când nu mai ai gata alăptarea”, nu? Ei… categoric nu! Apare în viața ta omulețul, îl strângi puternic la piept și realizezi cât de departe ești de ceea ce îți imaginai. Fiecare încercare de a alăpta ducea la o luptă continuă între dorința de a continua, deși sânii erau plini de răni, copilul nu lua bine în greutate iar presiunea celor din jur era mare spre a-i da lapte praf. Am făcut greșeala de a-i da și lapte praf într-un puseu de creștere mai solicitant, dar din fericire ambiția mea a fost mai mare. Învăț în timp că e o etapă normală, reușesc să îl atașez corect din pur instinct și descopăr împreună … Citeste mai departe