Articol scris de
Consultant in alaptare IBCLC, psiholog


Înainte de a citi și comenta această postare vă atrag atenția că este o postare în care vorbesc despre marketing și strategii de marketing. În postare nu este vorba despre: mame care alăptează / nu alăptează, mare care nu au reușit sau nu au vrut să alăpteze, despre suplimentarea cu lapte praf și indicații medicale ale suplimentării cu lapte praf (da, există copii ce au indicație medicală de suplimentare și în absența laptelui mamei sau a laptelui provenit dintr-o bancă de lapte matern, laptele praf este considerat alternativă viabilă atâta timp cât este preparat și administrat corect, iar alăptarea e protejată făcându-se toată eforturile ca mama să poată relua alăptarea exclusivă). Mi-aș dori ca postarea să fie citită într-o notă obiectivă și să lăsăm la o parte resentimentele și sentimentele inutile de vinovăție.

Ce mă recomandă să vorbesc despre strategii de marketing? Vreo 4 ani de studii în Psihologie. În caz că nu știați, în spatele celor mai abile strategii de marketing și comunicare nu stau oamenii de PR care trimit comunicate de presă sau dau share la un eveniment în Social Media, nici cei care le organizează, ci studii, concepte, teorii manipulate de psihologi specializați pe acest domeniu.



Apoi prin natura profesiei pe care o practic momentan, cea de IBCLC, un punct în specializare este și cel legat de practicile de marketing pe care le aplică producătorii de substituenți de lapte matern (în principal lapte praf) și tetine artificiale. Aceștia intră sub incidența unui Cod Internațional de Marketing al Substituenților de Lapte Matern care NU interzice vânzarea laptelui praf sau dreptul mamei de a da lapte praf (așa cum multe mame au fost făcute să înțeleagă greșit), dar reglementează felul în care producătorii de lapte praf își promovează produsele. Acest Cod a fost elaborat în 1981 din necesitate și într-un context dramatic, eu l-aș numi chiar tragic. Cu vânzări în scădere, firmele de lapte praf s-au gândit că o strategie de a-și crește vânzările ar fi de a submina alăptarea acolo unde mergea bine la modul tradițional, Africa. Pe scurt au murit copii pentru că în condiții de viață insalubre (fără apă curentă, canalizare, etc) mamele erau sfătuite de agențe de vânzări deghizațe în asistente medicale că laptele praf e mai bun decât laptele matern. Prin țările respective au ajuns și donații de formule fără instrucțiuni traduse sau chiar loturi expirate, ceea ce a sporit amploarea dezastrului. Între timp omenirea a mai evoluat și nimeni nu se mai dedă pe față la asemenea practici, dar ratele alăptării exclusive la nivel mondial (în țările slab dezvoltate dar și în economiile fruntașe) continuă să fie subminate de practici neconforme de marketing (dar mult mai subtile – tocmai asta e și ideea să fie cât mai subtile) ale  producătorilor de lapte praf. Atâta timp cât Codul nu este transpus în legislația națională a țării respective astfel de practici nu pot fi pedepsite legal (cum s-a întâmplat spre exemplu în Italia), ele pot fi doar aduse atenției publice.

Ca și consultanți în alăptare întâlnim frecvent situații în care mamele suplimentează cu lapte praf, sau copiii au indicație medicală de a fi suplimentați (vezi primul paragraf al postării). Dar întâlnim și foarte multe situații în care din păcate fără a exista o indicație medicală mama suplimentează cu lapte praf copilul deoarece a primit informații greșite sau a căzut pradă tocmai acestor practici lipsite de etică ale producătorilor de lapte praf. Fără doar și poate intenția noastră nu e să blamăm mamele care suplimentează și nici să scoatem laptele praf de pe piață, ci vrem același lucru pe care îl stipulează și Codul “să contribuim la oferirea unei nutriții sigure și adecvate pentru sugari, prin protejarea și promovarea alăptării și prin asigurarea utilizării corecte a substituenților de lapte matern, atunci când aceștia sunt necesari, în baza unei informări adecvate și prin marketing și distribuție adecvate”.

Una dintre principalele prevederi ale Codului este că publicitatea sau promovarea către publicul general a produselor care intră sub incidența Codului, sunt interzise.

Și totuși Săptămâna Internațională a Alăptării a fost un prilej pentru producătorii de lapte praf și biberoane să se promoveze, organizând culmea…evenimente dedicate promovării concurentului lor cel mai serios – hrănirea la sân. Am atras atenția asupra acestei inadvertențe / înălcări a Codului și reacțiile primite au fost diverse.

 

De ce și-ar asocia producătorii de lapte praf imaginea cu alăptarea?

Ați spune că nu are aparent nicio logică ca producător de lapte praf să îți asociezi, ba mai mult să și sprijini produsul concurent, “alăptarea”. Ei bine lucrurile nu stau chiar așa și o să explic mai jos.

  • În România, interesul mamelor și viitoarelor mame pentru alăptare a crescut din ce în ce mai mult în ultimii ani. Odată cu primii consultanți în alăptare certificați IBCLC din România (prin 2012) a apărut din ce în ce mai multă informație corectă și bazată pe dovezi științifice, despre alăptare. Accesul la sprijin de calitate în alăptare a crescut, dar încă nu e suficient de mare. Dacă până de curând, piața laptelui praf nu avea practic niciun rival serios (concurența se dădea între branduri), discursul corect despre alăptare, informația care se găsește aproape peste tot în social media (Facebook, blog-uri) a început să pună probleme mari. Mamele și viitoarele mame vor oră magică, inițierea alăptării imediat după naștere, evitarea suplimentării nejustificate în maternitate, știu că pot relacta (și unele o fac, cert e că din ce în ce mai multe sunt interesate), că pot renunța la completarea de lapte praf, că pot alăpta timp îndelungat fără să fie nevoie de formulă de continuare. Or asta înseamnă concurență serioasă pentru un business ce trăiește de fapt din vânzarea de înlocuitori de lapte matern.
  • Pe de altă parte, în ciuda accesului din ce în ce mai mare la informație și sprijin după externarea din maternitate, din păcate cam cu asta rămânem. Profesia de IBCLC nu e încă recunoscută în România, accesul ei în spitale e limitat. Și dacă există consultant în alăptare în maternitatea privată acesta e posibil să nu fie (încă) certificat internațional (doar un om care a făcut un curs) și dacă e certificat probabil că nu e lăsat să își facă treaba sau lucrează part time. Maternitățile de stat nu au în organigramă consultantul în alăptare, ajutorul este oferit de asistente care nu au supraspecializare în alăptare. Unele mame pot avea noroc și pot beneficia de pe urma unor sfaturi mai puțin profesioniste (ca să nu spun total greșite) date de acestea, dar asta nu se aplică tuturor, norocul nu e ceva de care beneficiem cu toții. Realist vorbind sprijinul pe care mama îl primește imediat după naștere, în spital tinde în continuare spre zero. Or, aceea este perioada critică în care producția de lapte a mamei se calibrează, perioada care de cele mai multe ori decide dacă mama alăptează exclusiv sau nu, dacă va întâmpina probleme în alăptare sau nu, dacă va da sau nu (integral sau parțial) lapte praf. Mai adăugați la asta și faptul că România încă se luptă să pună pe picioare o primă bancă de lapte matern, ce va deservi oricum pentru început o secție de Terapie Intensivă dintr-un spital. Comparați situația din România cu cea din alte țări europene. Practic și pentru acei copii care au motive medicale de suplimentare, nu există posibilitatea ca aceasta să se facă cu lapte matern și nu cu formulă.
  • Deși avem acces la informație despre alăptare, deși există interesul din ce în ce mai mare al mamelor și viitoarelor mame, iată că realist vorbind, din procentul mamelor care au intrat deja în vria problemelor în alăptare, mult prea puține reușesc totuși să acceseze sprijin de calitate odată ce ajung acasă. Nu avem studii oficiale, dar eu estimez că 90% din mamele care se externează din maternitate au copii care au primit deja formulă de lapte praf. Adăugați la asta statisticile oficiale privind rata alăptării exclusive la 6 luni (12,6% ) , calculați diferența și vă veți da seama că în ciuda dorinței de a alăpta în ciuda informației va exista un procent semnificativ care nu vor reuși să alăpteze exclusiv, repet în ciuda dorinței de a alăpta exclusiv.
  • Producătorii de lapte praf au înțeles acest lucru și profită de context. Își asociază imaginea cu vedete și bloggeri care alăptează (culmea cu postări în care aceste persoane vorbesc tocmai de cum au depășit problemele în alăptare), cu evenimente în care vorbesc și promovează alăptarea, pentru că ei știu – și aici e perversitatea situației – că oricum în România, din cauza faptului că mamele nu primesc sprijin adecvat în alăptare în maternitate, foarte multe din cele care vor să alăpteze nu vor reuși. Și vor recurge la lapte praf. Și atunci? De ce să nu se adreseze tocmai lor, eventual încă din perioada în care sunt gravide și își conturează opțiunile de hrănire a copiilor? Pentru că oricum cele care nu vor să alăpteze nu o vor face, cele care nu au informația despre alăptare nu vor alăpta, deci cu ele nu mai trebuie șă își bată nimeni capul. Dar a rămas totuși acest segment de piață de viitoare mame dornice de alăptare despre care ei știu că mare parte nu vor reuși, din cauză că nu au parte de sprijinul adecvat în perioada critică, imediat după naștere. Și atunci ele sunt vizate. Aici nu mai e vorba de cum să le facă să nu alăpteze, ci de cum să le atragă încă de când își conturează opțiunile spre alăptare. E vorba de care brand-uri vor fi mai rapide pentru a câștiga simpatia unei mame care vrut din răsputeri să alăpteze, dar nu a reușit. Ce spune mama care vede o asociere între alăptare și brandul X de formulă? Probabil ceva de genul „eu nu am reușit să alăptez deși am vrut, dar prefer totuși brandul X de lapte praf pentru că el spre deosebire de alții chiar a promovat alăptarea. Nu au interese meschine ca ceilalți”
  • Asociindu-se cu evenimente de promovare a alăptării, producătorii de lapte praf au nu numai ocazia să își crească vizibilitatea ca brand, ci și pe aceea de a oferi informație. Repet, ca să crești vizibilitatea brand-ului nu e obligatoriu să împarți mostre gratuite de lapte praf. E suficient să îți apară logo-ul pe silde-urile de prezentare, pe pereții sălii evenimentului, pe pliante sau siteuri în care oferi sfaturi despre alăptare, să se pozeze niște vedete și eventual niște bloggeri cu un afiș cu logo-ul tău în spate și să dea share pe Facebook, etc. Creierul înregistrează și procesează chiar și semnale pe care aparent nu le precepem. Pe principii de percepție subliminală se bazează de fapt mult din ceea ce înseamnă advertising (asta în caz că vă întrebați de ce produsele de anumit tip au anumite culori și nu altele, etc). Multe viitoare mame / mame îmi spun “dar am fost la un eveniment în care se vorbea despre alăptare, eveniment organizat de un producător de lapte praf și nu a fost nimic incorect. Nu ni s-au dat mostre de lapte praf, iar informația a fost corectă și utilă”. Întrebarea mea este – de unde ești atât de sigur ca și participant la un astfel de eveniment că informația a fost una corectă? Cum poți aprecia calitatea informației din moment ce nu ești specialist în domeniu? De ce la astfel de evenimente nu vorbesc despre alăptare oameni specializați în domeniu, ci eventual consilieri trainuiți tot de firmele de lapte praf? Am stabilit deja că singurii consultanți în alăptare care oferă informație corectă și validă (sau așa ar trebui) despre alăptare sunt cei IBCLC și LLL. Ați văzut vreunul să fie speaker la un astfel de eveniment?
  • Și tocmai asta se întâmplă, printre informații corecte despre alăptare se strecoară și informații greșite, mărunte, insesizabile pentru neprofesionist, dar care pot afecta considerabil alăptarea. Spre exemplu “noi susținem alăptarea exclusivă până la 6, asemeni Organizației Mondiale a Sănătății” (și cam atât, minunat preambul pentru un producător de vinde formule de lapte praf de continuare, adică pentru copii mai mari de 6 luni 1 an de a sădi în mintea unei mame subtil, ideea că de fapt durata optima a alăptării e până la 6 luni și nu mai mult) “Nutriția mamei este foarte importantă pe perioada alăptării. Ea influențează calitatea laptelui matern. Studiul efectuat pe mamele din Ro arată că au deficiențe de …Suplimentele noastre vă asigură aportul necesar de nutrienți pe perioada alăptării” (minunată ocazie de a împușca doi iepuri deodată – sădim în mintea mamelor idea greșită că ce mănânâncă ele e echivalent cu cât de calitativ e laptele. Și poate poate prindem acele mame suficient de anxioase încât să renunțe la alăptare pentru că nu s-au putut abține de la varză, brocolli și leguminoase. Sau măcar mama care a decis să întrerupă alăptarea la 6 luni pentru că efectiv nu mai suporta să se abțină de la mica plăcere de a bea o cafea dimineața. Și dacă totuși mamele rezistă, măcar le momim cu un alt produs al nostru – batoane pentru o dietă sănătoasă pe timpul alăptării)
  • A vinde lapte praf nu se rezumă doar la a vinde formule pentru nou născuți. Există formule de lapte praf de continuare pentru vârste mai mari, începând cu 6 luni, 9 luni și chiar 3 ani. Vă dați seama, 3 ani, vârstă la care e probabil că și o parte din mamele care respectă recomandările OMS în totalitate, au înțărcat deja copilul. Și aceste produse trebuie să se vândă. Fie se vând prin subminarea alăptării prelungite, fie e suficient să fie promovate ca atare, doar ca să intre în mintea potențialului client. Să le analizăm necesitatea în dieta copilului? Ar fi multe de spus. Ce aport de nutrienți poate aduce o formula de lapte praf unui copil de peste 1 an sau de 3 ani? Ceva ce nu ar putea aduce al tip de lapte? Ați spune că toate lucrurile adăugat acolo – acizi grași, etc? Credeți însă că sunt în totalitate biodisponibile? Sau în orice caz mai asimilabile decât dacă copilul și le-ar lua dintr-o sursă naturală și nu una la conservă?

Despre Andreea Ola
Sunt consultant în alăptare IBCLC și psiholog. Scriu cu seriozitate despre alăptare, diversificare, somnul bebelușilor și psihologia lor. Abordez cu umor, episoade din viața mea de mamă. Poți afla mai multe despre pregătirea mea profesională in acesta pagina.
Proiectul "În brațe la mami" a pornit din dorința de a ajuta părinții din România să poată lua decizii informate despre alăptare și creșterea bebelușilor. Dacă simți că ai nevoie de un specialist alături de care să înfrunți fricile și care să te ajute să îți descoperi puterile, contactează-mă si stabileste o consiliere online.

Poți ajuta și tu, distribuind materialele gratuite de pe acest site, unui părinte ce are nevoie de informații corecte sau de sprijin în părințeală. Cu siguranță îți va mulțumi!
Subscribe
Notify of
guest
Numele tau
Adresa ta de email
Adresa site-ului tau

2 Comments
oldest
newest most voted
Inline Feedbacks
View all comments
Doc
19 august 2016 10:46 am

Asa este! M au ajutat mult sfaturile dvs, si ma bucura faptul ca sunteti profesionista.

trackback

[…] unui bebeluș) , că nu încalci dreptul vreunui individ la decizia de a hrăni artificial, ci doar atragi atenția asupra unor practici de marketing lipsite de etică și vei fi întrebată cine ești tu să te intereseze cum își fac producătorii de lapte praf […]

Cursuri online “Școala de părințeală”