Nu îmi aduc aminte să fi citit prea multe articole științifice despre copiii care mușcă în timpul alăptării, dar cu siguranță este una din cele mai frecvente porbleme pe care mamele le ridică, în special după vârsta de 6 luni a copilului.

Care sunt cele mai frecvente motive pentru care copiii mușcă în timpul alăptării?

  • erupția dentară (acest comportament poate fi chiar unul premergător apariției propriu zise a dințișorilor)
  • copilaș distras, atras de ceea ce se întâmplă în jur, copilaș care vrea să atragă atenția mamei pe măsură ce descoperă acest mod de interacțiune și vede mușcatul ca pe un “joc”
  • scădere temporară  a fluxului de lapte (pe fondul sarcinii, al revenirii menstruației, în unele situații speciale de scădere a fluxului de lapte, chiar mai devreme de 6 luni unii bebeluși pot manifesta un comprtament la sân în care par că lasă sânul, se trag de la sân, mușcă în special după prima ejecție de lapte).

Indiferent de motive, e importantă să rețineți că bebelușii nu mușcă din dorința de aprovoca durere mamei, nefiind conștienți de această asociere.

Ce e de făcut atunci când copilul mușcă în timpul alăptării ?

  • Oferiți copilului jucării speciale de dentiție (răcite în prealabil în frigider / congelator) înainte de supt. Puteți de asemenea să masați gingia copilului cu un cub de gheață sau chiar să oferiți înghețată (multe mame au trecut cu bine de această perioadă oferind înghețată din laptele matern).  Oferirea, la recomandarea medicului, a unor medicamente antialgige înainte de supturi, poate fi o soluție. Unele mame recurg de asemenea cu succes la medicamente homeopate (Chamommila sau Osanit, în diluțiile recomandate de homeopat). Aceste strategii funcționează de regulă atunci când mușcatul în timpul alăptării apare pe fondul erupției dentare, ele fiind eficiente pentru calmarea disconfortului cauzat de erupția dentară.
  • Asigurați-vă că atașați cât mai corect și cât mai adânc copilul la sân. O atașare corectă înseamnă flux de lapte pe care bebe îl înghite. Atunci când suge și înghite nu are cum să vă și muște (pentru a suge corect, limba trebuie să se extindă peste gingia de jos – unul din semnele atașării corecte. în aceste condiții îi e imposibil unui copilaș să și muște).
  • Atașarea la sân poate fi modificată temporar atunci când apar dințișorii. Pot exista situații în care, până la familiarizarea cu dințișorii nou apăruți, copilul preferă să nu își mai extindă limba peste gingia de jos (nefiind familiarizat cu senzația oferită de dinți). În această situație copilul poate fi încurajat să deschidă gura larg înainte de atașarea la sân, sau mama poate întrerupe alăptarea (cu degetul mic, în colțul gurii, între gingii) dacă simte că atașarea nu e corectă. Uneori, aducerea copilului mai aproape de corpul mamei (să nu uităm că după 6 luni, mulți copii încep să sugă “acrobatic”), poate îmbunătăți și atașarea. Asigurați-vă că atașarea e una adâncă, bărbia copilului e prima care vine în contact cu partea de jos a areolei, astfel încât sfârcul și porțiunea de sus a areolei să poată fi “rulate” cât mai  adânc în gurița copilului.
  • O altă strategie de a descuraja mușcatul la sân, este de a-l scoate pe bebe de la sân imediat ce mușcă sau chiar înainte de a mușca (asta dacă mama ajunge să își dea seama de semnele pe care le face copilul înainte de a mușca – devine mai agitat, sau poate mai distras, mai atras de ce se întâmplă în jur). și de a-i explica verbal, cu calm, că nu este în regulă să muște, că vă doare. Copilul poate fi pus jos, lângă mamă sau ținut în brațe. În acest fel mama îi transmite consistent copilului că alăptarea nu ar trebui să se asocieze cu mușcatul.
  • În unele situații se poate întâmpla ca un copilaș mai mare să muște pur și simplu pentru a capta atenția mamei (nu credeam că e posibil, dar mi s-a întâmplat și mie și altor mame). Într-o astfel de situație încercați să vă canalizați atenția pe copil, pe alăptare, să vorbiți copilului și să renunțați la activitățile pe care le făceați în timpul alăptării (citit, navigat pe telefonul mobil, etc.)
  • În unele situații copiii mai mari mușcă atunci când pierd atașarea corectă la sân, distrași fiind de ceea ce se întâmplă în jur. E posibil ca la unii copii acest comportament să se manifestă predilect atunci când trec printr-un puseu de dezvoltare cognitivă ce îi face să descopere lumea din jur. Poate ajuta să alăptați în sistemul de purtare, cum de asemenea poate ajuta să oferiți copilașului posibilitatea de a se juca cu o jucărie, cu un colier de alăptare, în timp ce stă la sân, simpla aducere mai aproape de sâni și de corpul mamei poate ajuta, deoarece atașarea devine mai adâncă, copilașul nu mai are ocazia să întoarcă capul sau să lase sânul.
  • Marcați pozitiv momentele în care copilul nu (mai) mușcă. “Mulțumesc că nu m-ai mai mușcat” alături de o îmbrățișare
  • Mușcatul poate fi semnul unei reduceri a fluxului de lapte. Ea poate să apară la vârste mai mari ale copilului pe fondul unei sarcini, a menstruației / ovulației, a spațieri nejustiicate între alăptării. O strategie ce funcționează pe moment într-o asfel de situație este să puneți ceva cald pe sâni înainte de alăptări (pentru a porni fluxul de lapte). Mai puteți declanșa de asemenea curgerea laptelui înainte de a-l atașa pe copil la sân, masând sânul înainte de alăptare sau mulgând manual câteva picături de lapte. Pentru situația în care menstra / ovulația duce la o reducere temporară a fluxului de lapte, alăptarea frecventă e o strategie, la fel ca administrarea (la recomandarea medicului) a unor suplimente combinate de calciu și magneziu începând cu jumătatea ciclului menstrual și până la câteva zile de la începutul menstruației. Menstruația / ovulația / sarcina pot cauza disconfort temporar pentru mamă în timpul alăptării independent de comportamentul copilului la sân.
  • Împotriva durerii puteți lua ibuprofen la recomandarea medicului.

Strategii care nu sunt indicate atunci când copilul mușcă în timpul alăptării

  • Bruscarea copilului, chiar și verbală. Nu îmi imaginez că există mame care și-ar agresa fizic copilul într-o astfel de situație, însă se poate întâmpla ca din cauza durerii mama să scoată mai brusc copilul de la sân, sau să-și verbalizeze / vocalizeze durerea. Vă încurajez, oricât de greu pare, să vă înfrânați acest gen de reacții, deoarece îi pot speria pe unii copii și poate duce la o perioadă de grevă a suptului.
  • Utilizarea unui mamelon de silicon. Pare o soluție de compromis, însă în realitate funcționează de prea puține ori, astfel încât să se justifice. Există o cauză pentru care copilul mușcă și de regulă rezolvarea cu răbdare și consecvență a cauzei, atrage după sine și rezolvarea problemei
  • Înțărcarea. În mod normal, perioada în care copilul mușcă în timpul alăptării e una scurtă și poate fi depășită cu succes. Apariția dinților nu este un motiv de înțărcare (nu arată, așa cum s-a înțeles greșit, că e timpul ca cel mic să consume doar solide).

Situații care impun apelarea la ajutor de specialitate

  • Răni provocate de mușcături. E puțin probabil ca erupția dentară și modificarea temporare a atașării ce survine odată cu aceasta, să provoace răni persistente mamei. Atunci când mama se confruntă cu leziuni mamelonare persistente ce par să mimeze rezultatul unei mușcături, e bine să fie excluse și alte posibile cauze: infec’ii fungice, streptococice,iritații cauzate de saliva în exces a copilului sau alergii la ceva din alimentația sa (dacă vorbim de un copil diversificat) etc.
  • Erupția dentară nu a trebui să modifice atât de mult atașarea copilului la sân încât mama să aibă dureri persistente. Un lucru foarte interesant e că în practică, situații de acest gen se asociază de multe ori cu existența unui fren restrictiv al buzei sau al limbii (compensat de-a lungul alăptării probabil printr-o producție bună a mamei sau prin strategii corecte de atașare la sân) dar care e descoperit abia în acest punct.
  • Situația în care on nou născut sau un bebeluș mai mic de 4 luni mușcă în timpul alăptării. Într-o astfel de situație nu se aplică cauzele identificate mai sus. Poate fi vorba de un supt disfuncțional, de o scădere a fluxului de lapte al mamei sau în situații mai rare chiar de o supraproducție sau un reflex exagerat de ejecție a laptelui.

Foto Thomas Widmann, Flickr, CC BY

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.

Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

1 Comentariu la "Mă mușcă în timpul alăptării. Ce pot să fac?"

avatar
trackback

[…] În cazul în care vă confruntați cu disconfort în timpul alăptării sau copilașul vă mușcă există câteva strategii pe care le puteți aplica. O postare pe această temă puteți citi aici […]

wpDiscuz