Foarte multe mame m-au întrebat în ultima vreme despre cum ar putea deveni consultanți în lactație. Nici nu mă surprinde avalanșa de întrebări, deoarece alăptarea (și mai ales reușita în alăptare după niște începuturi dificile) conferă un sentiment de solidaritate cu alte mame aflate într-o situație dificilă și nevoia de a împărtăși din propria experiență, la pachet cu convingerea că propria experiență de alăptare va fi de ajutor și altor mame.

Perspectiva de a câștiga financiar de pe urma îmbinării “utilului cu plăcutul” este și ea atractivă pentru multe mame. De fapt, multe dintre noi, cele care activăm în această branșă suntem de regulă mame cu propria experiență în alăptare (mai fericită sau mai puțin fericită) și care ne-am reconvertit la un moment dat profesional sau am adăugat ceva în plus profesiei de bază.

Înainte de a oferi câteva explicații despre cum poți deveni consultant în lactație, țin să fac o precizare. În momentul de față, la nivel internațional, singura certificare ce recunoaște dreptul unui profesionist de a furniza consiliere / consultanță profesionistă în lactație și management clinic al alăptării este cea de consultant în lactație IBCLC (International Board Certified Lactation Consultant).

Din păcate, în ciuda numărului relativ mare de persoane care oferă servicii din sfera lactației, contra cost, în ciuda numărului din ce în ce mai crescut de persoane autointitulate specialiști în lactație de la noi din țară, certificarea de IBCLC rămâne un cerc restrâns. În România sunt puțin peste 20 de persoane care au această certificare.

Consultant în lactație poate fi doar cel care are certificarea de IBCLC (aceasta fiind înregistrată ca marcă proprie de către IBLCE, board-ul de examinare pentru această profesie). E ca atare ilegal să te autointitulezi consultant în lactație dacă nu ai obținut această certificare. IBLCE interzice chiar și celor care sunt în proces de certificare să spună despre ei că sunt consultanți în lactație în curs de certificare IBCLC, tocmai pentru a nu induce beneficiarii în eroare. Teoretic, deși nu este stipulat ca atare, orice altă activitate de consiliere / consultanță în lactație ce este efectuată de persoane care nu au acreditarea de IBCLC iese în afara acestei arii profesionale.

De ce e important să facem această distincție între un IBCLC și cei care practică această meserie fără să fie certificați? Deoarece existența unei certificări recunoscute ca atare la nivel internațional oferă garanția că persoana care a obținut certificarea a trecut printr-un proces validat de acces în profesie și practică această meserie respectând un cod profesional și etic foarte riguros, iar felul în care își derulează activitatea este reglementat de o Comisie internațională de etică și disciplină, la care persoana în cauză poate fi raportată dacă încalcă regulile profesiei!

În branșa consilierilor în lactație necertificați din România există persoane care își fac treaba foarte bine și de la care avem cu toții de învățat chiar dacă nu au (încă) certificarea de IBCLC, dar există și foarte mulți specialiști autointitulați ca atare, care din păcate nu au cunoștințe minime esențiale despre situații generale sau particulare din alăptare sau nu respectă standardele etice la care aderă un IBCLC (Codul de marketing al substituenților de lapte matern, politica de confidențialitate, etc.). Cum faceți diferența, pe lângă certificarea în sine (un IBCLC va spune întotdeauna despre sine că e IBCLC)? Probabil că prin fler personal, recomandări, dar mai mult ca sigur prin modul în care sunt abordate situațiile dificile în alăptare. Există din păcate în managementul lactației, cazuri la care DOAR “ține-l la sân cât mai mult și lucrurile se vor rezolva automat” nu funcționează. Aici probabil că IBCLC-ul cu experiență se va diferenția prin sfaturi și intervenții ce vor proteja alăptarea / hrănirea exclusivă cu lapte matern pe termen mediu și lung.

Relativ nouă la nivelul României, în lume, profesia de IBCLC are o “vechime” de 25 de ani, fiind singura profesie recunoscută internațional în domeniul lactației umane. Un IBCLC obține certificarea în urma experienței extensive în lucrul cu mamele care alăptează (minim 1000 de ore de practică clinică suprevizată), a creditelor educaționale în lactație (e necesar un curs de minim 90 de ore) și a absolvirii unui examen internațional (ce durează aproximaiv 5 ore). Odată obținută certificarea, cei care vor să practice meseria de IBCLC trebuie să se recertifice o dată la 5 ani (prin credite sau examinare) și o dată la 10 ani (obligatoriu prin examen). Ce înseamnă că e singura certificare aferentă alăptării recunoscută în mod oficial? Înseamnă că, în țările în care profesia este valorizată, dintre medicul pediatru necertificat și IBCLC, consultantul IBCLC va fi cel mai copmpetent să ofere sprijin în alăptare, în colaborare cu echipa medicală, iar expertiza sa este valorizată fără invidii și orgolii profesionale de către medic, care de regulă trimite mama la IBCLC și menține o permanentă colaborare cu acesta. Acest scenariu nu funcționează încă în România, dar poate că în timp ne vom alinia la modelul occidental.

 

Care sunt pașii pentru acces în profesie?

Teoretic oricine poate deveni IBCLC, indiferent de profesia de bază, indiferent de gen (cunosc IBCLC bărbați ce activează ca medici pediatri sau moașe), indiferent de profesia de bază. Practic, accesul în profesie este mult mai ușor pentru cei care sunt educați într-una din cele 9 meserii recunoscute de IBLCE ca fiind profesii mdicale (Recognised Health Professions): dentist, dietetician, moașă, asistentă medicală, terapeut ocupațional, farmacist, kinetoterapeut, medic și logoped. Lista o puteți consulta și pe site-ul oficial al organizației aici

În cazul în care nu aveți studii în profesiile medicale de mai sus, accesul la examenul de IBCLC este condiționat de efectuarea sau echivalarea unor cursuri prerechizite din domeniul științelor medicale. Lista acestora o puteți consulta aici. Aceast al doilea scenariu este evident mai de durată, comparativ cu situația în care ați fi deja cadru medical, iar durata până când vă echivalați și urmați toate cursurile cerute depinde de la țară la țară.

Pe lângă acestea, pentru a a vea acces la examen este nevoie să efectuați minim 1000 de ore de practică clinică în lactație, practică supervizată, într-o instituție sau organizație recunoscută de IBLCE. Lista acestora poate fi consultată aici. Dacă nu sunteți cadru medical ce interacționează cu mame ce alăptează, probabil că cel mai facil în România ar fi să efectuați orele de practică, ca voluntar într-o maternitate, spital de pediatrie, cabinet medical. Practica trebuie să fie supervizată. Nu este obligatoriu să fie supervizată de un IBCLC (e ideal deoarece puteți învăța meserie de la un IBCLC). Dacă lucrați ca și cadru medical (una din cele 9 profesii medicale de mai sus) într-una din organizațiile recunoscute de IBCLC, oferind sprijin în alăptare, puteți contoriza ca și practică orele petrecute la muncă, mai precis acele ore în care oferiți sprijin în alăptare sau interacționați cu diade care alăptează.

În afara țării există alte 2 căi de acces în profesie (fie prin studii superioare de lungă durată în domeniul lactației similar cu ceea ce ar însemna o facultate la noi în România, fie printr-un program de mentorat), dar întrucât acestea nu sunt disponibile în România, nu voi discuta despre ele. Puteți citi mai multe aici

Pe lângă toate acestea, pentru a avea acces la examen, este nevoie să urmați și un curs în lactație umană și alăptare, cu o durată de minim 90 de ore. În România, astfel de cursuri sunt organizate doar de două instituții, la București. Este vorba de Asociația Consultanților în Lactație din România și Institutul ProMama. Ambele cursuri sunt acceptate de către IBLCE pentru accesul la examen și ulterior în profesie.

Rețineți că nici orele de practică, nici cursul de 90 de ore nu vă oferă, în sine dreptul de a vă autointitula consultant în lactație și de a aborda managementul clinic al lactației. Cursul de 90 de ore, cele minim 1000 de ore de practică, profesia medicală sau cursurile prerechizite de științe medicale vă oferă DOAR posibilitatea de a vă înscrie la examen. Doar promovarea examenului e cea care vă conferă titulatura de consultant în lactație IBCLC.

Ce se întâmplă dacă urmați doar cursul de 90 de ore dar nu susțineți sau nu promovați examenul? Vă puteți totuși autointitula educatori în lactație și susține cursuri de alăptare (plătite) pentru familii. Unele persoane aflate în această situație preiau titulatura de consilier în lactație (ca urmare a unui vid datorat nereglementării profesiei în România), făcându-se de fapt o distincție tacită între consultantul în lactație (care a promovat examenul de IBCLC) și consilier.

Ce va trebui să învăț pentru a deveni IBCLC?
Ce contează mai mult, experiența practică sau studiul?

Dacă mă întrebați pe mine, aș spune că atât experiența practică cât și studiul sunt esențiale și numai împreună asigură succesul la examen și posibilitatea de a practica cu succes meseria de consultant în lactație.

Fiind totuși o meserie la început la noi în țară, nu vă bazați pe faptul că DOAR experiența practică (cele minim 1000 de ore necesare înscrierii la examen) vă va oferi toate informațiile necesare pentru a promova examenul. Țineți cont că de regulă veți avea expunere limitată la situații specifice de alăptare (ex nou născuții dintr-o maternitate, or examenul testează cunoștințele legate de alăptare până la înțărcarea biologică, scenarii normale de alăptare dar și situații patologice ! ). Mai țineți cont și de faptul că în majoritatea unităților din România în care veți putea face practică, rutinele intraspitalicești nu sunt 100% în acord cu practicile de alăptare promovate de OMS, ca atare e posibil să fiți “contaminat” cu acestea fără să vă dați seama. În concluzie studiul individual e esențial, pe lângă practica și interacțiunea cu mamele care alăptează.

Personal, deși credeam că am suficient de multe cunoștințe despre alăptare ca urmare a experienței proprii, a practicii și contactului permanent cu mame care alăptează, a faptului că timp de 2 ani nu a existat zi în care să nu citesc ceva despre alăptare (inclusiv jurnale de specialitate), a faptului că la cursul de 90 de ore știam deja mare parte din informațiile prezentate, studiind individual și pregătindu-mă pentru examen am avut surpriza să constat că am acumulat informații noi, total necunoscute până atunci, dar asupra cărora aș fi rămas descoperită în practică.

Legat de ceea ce trebuie să învățați, IBLCE pune la dispoziție o programă, fără să indice însă resursele bibliografice pe care ar trebui să le abordați. Până în 2015 (anul în care am dat examenul), programa (numită Blueprint) arăta așa. Pentru 2016 a fost modificată într-o formă mult mai intuitivă. Ideea de bază este că va trebui să acoperiți următoarele discipline: anatomie, dezvoltare și nutriție, fiziologie și endocrinologie, patologie, farmacologie și toxicologie, psihologie , sociologie și antropologie, tehnici de alăptare, abilități clinice. Nu am detaliat programa, dar dacă o veți studia veți vedea că trebuie să învățați inclusiv statistică și cercetare științitifică. Practic trebuie să știți cam tot ce are legătură cu alăptarea (și actorii ei – mama, copilul, mediul intraspitalicesc, familia, politicile publice) de la preconcepție, naștere și travaliu până la vârsta de peste 12 luni a copilului. Anumite abilități verificate s-ar putea să vă surprindă (ex evaluarea vârstei unui copil, a vârstei gestaționale doar în baza aspectului fizic al copilului, etc). Țin minte că printre ce am studiat s-a numărat inclusiv felul în care evoluează modul în care sugarul prinde cu mâna obiectele (de ce? pentru că este un indicator valid al vârstei copiluluiși îți permite să aproximezi în absența altor informații)

Din punctul meu de vedere, cursul de 90 de ore nu are cum să acopere toate informațiile necesare pentru a trece cu brio de examen. E nevoie de mult studiu individual, din cărți și resurse bibliografice selectate de-a lungul timpului ca fiind utile în pregătirea pentru examen (IBLCE nu a indicat o bibliografie anume). Materialele sunt în Engleză, nivel avansat (termeni de specialitate) și, dacă nu doriți să încălcați drepturile de autor (la a căror respectare IBLCE ține foarte mult!) va trebui să le achiziționați online din străinătate. În cazul meu, studiul pentru examen a cuprins pe lângă practică, vreo 4 cărți cu mai mult de 4000 de pagini, participarea la o conferință internațională online de lactație, multe podcast-uri și handout-uri de specialitate gratuite de pe net, multe informații venite pe filiera La Leche League, citit site-urile relevante din domeniul lactației, protocoalele Academy of Breastfeeding Medicine și ale Organizației Mondiale a Sănătății, multe fișe de lectură și un perete din dormitor acoperit (spre disperarea soțului meu) cu poze, imagini și scheme despre alăptare.

Am susținut examenul la finalul lunii Iulie și m-am apucat de învățat serios în luna Martie, alocând minim 3-4 ore pe zi studiului, inserând printre acestea și partea de practică. Asta mi-a permis să abordez în tihnă și în detaliu subiectele dorite și să mă ocup și de copil făcând față trezirilor lui pe timp de noapte. Am avut colege, la nivel internațional care alăptau în tandem sau îngrijeau un nou născut, ideea e că se poate.

 

Cum este examenul?

Am aut ocazia să fac parte dintr-un grup de studiu pe Facebook, care a reunit inclusiv acei IBCLC care urmau să se recertificie prin examen (în 2015 a susținut examenul de recertificare și celebra Linda J. Smith, una din fondatoarele profesiei de IBCLC), iar discuțiile de pe grup au fost foarte utile în abordarea studiului. În afara țării (în special în SUA) este o adevărată onoare să fii IBCLC, probabil și datorită tarifelor mari pe care un IBCLC din afară le practică (fiind de regulă decontate de asigurările de sănătate). Ca atare viziunea ce planează asupra examenului este că e unul foarte greu. Am fost avertizată că va fi cel mai greu examen din viața mea. Personal, examenul de licență în psihologie pedagogie rămâne pentru mine cel mai greu examen din viața mea și probabil a colegilor mei de generație.

Examenul se susține la nivel internațional, la aceleași date (în toată lumea). Calendarul pe 2016 îl puteți consulta aici

Examenul îți coupă o zi întreagă (aproximativ 5 ore) și se derulează în două sesiuni. O primă sesiune va cuprinde itemi de veriicare fără imagini, administrați dimineața, iar în a doua sesiune, după pauză, itemi cu imagini. Testul cuprinde în total 175 de întrebări, mai mult de jumătate din acestea fiind itemi cu imagini. Compilarea rezultatelor și analiza lor statistică durează câteva luni (am aflat rezultatul la finalul lunii Octombrie). Rezultatele sunt interpretate psihometric prin analize complexe care setează un scor minim de răspunsuri corecte, în urma căruia candidații sunt declarați admiși. De regulă acest scor s-a situat în ultimii ani între 62 – 71% răspunsuri corecte din totalul de întrebări. Regulile de copyright se aplică și după ce ai susținut examenul, practic nu ai voie să comunici sau să discuți cu alte persoane întrebările care au făcut obiectul examenului.

Toate informațiile despre cum se poate accede în profesia de consultant în lactație IBCLC le găsiți centralizate pe site-ul IBLCE.

Legat de costuri, deoarece e un subiect care nu se discută deși infromațiile sunt transparente. În cazul meu, suma totală investită de-a lungul timpului în accesul în această profesie s-a ridicat la aproximativ 1000 de euro și a cuprins taxa cursului de 90 de ore, contravaloarea drumurilor aferente la București, taxa de înscriere la examen, consturile de deplasare și cazare pentru susținerea examenului, contravaloarea cărților și a conferințelor.

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.

Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

4 Comentarii la "Cum pot deveni consultant în lactație?"

avatar
Rox (consultanta LLL)

As dori doar sa precizez faptul (nestiut de multi!!!!!!) ca IBLCE a pornit din initiativa La Leche League.
” The International Board of Lactation Consultant Examiners® (IBLCE®) was founded in March 1985 using a $40,000 loan from La Leche League International as start-up funding.”

Iulia S
Iulia S

Buna ziua,
As dori sa stiu ce este un terapeut ocupational. am o diploma de psiholog si master in psihologia copilului si a familiei. Este suficient pentru a avea acces direct la formare?

Multumesc !

trackback
[…] Procesul de obinere a certificării implică un demers diferit de cel de obținere a titulaturii de consilier în lactație sau de consilier prenatal. Certificarea se obține în urma unui examen internațional ce evaluează cunoștințe și competențe din domenii precum Dezvoltare și Nutriție, Fiziologie și Endocrinologie, Patologie, Farmacologie și Toxicologie, Psihologie, Sociologie și Antropologie, Tehnici de alăptare, Competențe Clinice vizând aspecte începând cu perioada prenatală și până după vârsta de 12 luni ale copilului. Accesul la examen este permis celor care au o profesie medicală de bază dar și celor care urmează cursuri de științe medicale prerechizite acceptate și recunoscute de IBLCE. O altă condiție esențială pentru accesul la examen este efectuarea unui număr minim de ore de practică clinică în domeniu ( de regulă minim 1000 de ore). Menținerea acreditării presupune un proces de recertificare: o dată la 5 ani fie prin examen, fie prin 75 de ore de educație continuă. (La modul concret, asta înseamnă o invetiție din partea consultantului IBCLC în participarea la conferințe și alte programe de formare continuă). O dată la 10 ani cei care doresc să își mențină certificarea sunt obligați să susțină din nou examenul de IBCLC (de la regulă nu face nimeni… Vezi mai mult »
wpDiscuz