Pentru cei care nu au vazut reportajul pe Antena 3, il adaug si eu in lista de filme must see despre nastere si alaptare.

Discutia e lunga. Pentru unii e surprinzator ca in secolul 21, femei educate si inteligente aleg sa nasca acasa fara niciun fel de asistare medicala. Pe mine nu ma surprinde, asa cum nu ma surprinde nici procentul enorm de cezariene la cerere din Romania. Numitorul comun e teama de nastere. Nu cred ca femeilor le e neaparat frica de durere, le e mai degraba teama de ceea ce a ajuns sa reprezinte nasterea in Romania.

Nasterea nu mai e a ta – din momentul in care ajungi in spital nu mai esti stapana pe propriul corp. Nasterea devine a medicului, a asistentei, a moasei, a infirmierei, a rezidentilor care se perinda pe sectie. Nicidecum a ta si a copilului tau

Nasterea e dezumanizanta – ne miram ca in secolul 21 unele femei aleg sa nasca singure acasa, punandu-si viata in pericol. Dar in acelasi spital de secol 21 asistenta te forteaza sa impingi cu cotul, iar daca nu poti, enunta mantra pe care au auzit-o generatii intregi de mame – “cand l-ai facut, ti-a placut”

Nasterea e lipsita de intimitate – nasterea din Romania se face cu toate luminile aprinse, sa poata vedea oricine ce se petrece intre picioarele tale. Eventual intr-un salon unde nasc la comun, cateva femei. Pe langa tine se perinda toti necunoscutii, insa cei pe care i-ai vrea aproape (sot, mama, prietena, doula) nu au voie. Desi, paradoxal e dreptul tau ca gravida, garantat de lege;

Nasterea instraineaza mama de copil – Astepti poate de o viata momentul de a-ti tine pruncul in brate, insa intalnirea nu se pterece asa cum ar trebui. E intarziata de cantarit, spalat si masurat. Daca ai noroc iti vezi pruncul un minut dupa care il mai vezi peste cateva ore sau chiar a doua zi. Si asta nu e deloc bine. Pentru ca la stramosii nostri, singurul context in care mama nu isi tinea pruncul in brate imediat dupa expulzie era situatia in care copilul murea la nastere.

Am imbunatatit conditiile medicale, copiii nu mai mor la nastere, dar senzatia de doliu pe care o resimte o mama despartita de pruncul ei abia nascut, ramane intiparita in creierele noastre.

photo credit: remysharp via photopin cc

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.

Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

3 Comentarii la "Nascuti impotriva sistemului"

avatar
Mihaela
Mihaela

In maternitatile de stat femeia gravida este la fel considerate o bucata de carne. Batranele moase si asistentele se comporta execrabil. Nu cred ca se schimba ceva iar fara o mica bomboana data inainte nu ai sanse ….

In brate la mami
In brate la mami

Mihaela, din pacate asta este realitatea. Sunt practici similare cu cele care se fac in spitalele din lumea a treia. Chiar am vazut la un moment dat un documentar despre nasterea intr-o tara africana. Aceleasi manevre, acelasi mod dezumanizant de a privi femeia gravida si lauza, manevra cotu'-n burta. Noi stam totusi mai bine parca la dotari si medicamente, in rest ca tratament aplicat celor care nasteau, nicio diferenta

Nicoleta
Nicoleta

Offtopic sau ontopic: Si multi il regreta pe Ceausescu !!

wpDiscuz