Sezonul cald aduce an de an o invazie de căpușe și în consecință o invazie de mușcături de căpușe. Oricine poate fi vizat, de la copii până la femei gravide și mame care alăptează. Prin postarea de mai jos încerc să răspund întrebărilor pe care le pot avea mamele care alăptează, confruntate cu sitația mușcăturii de căpușă sau a boreliozei (bolala Lyme), boală infecțioasă produsă de Borellia burgdorferi ce poate apărea în anumite condiții, în urma mușcăturii anumitor specii de căpușe.

Cum ne protejăm de căpușe? Ce substanțe repelente sunt compatibile cu alăptarea?

Infantrisk, centrul de toxicologie al dr Thomas Hale, autoritatea în materie de farmacologie în cazul sarcinii și alăptării, a analizat într-un articol publicat pe site-ul propriu, principalele tipuri de substanțe repelente (ce țin insectele la distanță) și compatibilitatea lor cu sarcina, alăptarea și utilizarea în cazul copiilor. Am extras doar informațiile legate de alăptare însă în link puteți citi și despre utilizarea lor în sarcină și în cazul copiilor. Rețineți că Academia Americană de Pediatrie recomandă evitarea utilizării oricărei substanțe repelente la copiii cu vârsta mai mică de 2 luni!

  • repelenții pe bază de DEET (N,N-diethyl-m-toluamide), una din substanțele cele mai efciente împotriva țânțarilor și căpușelor. Nu există studii privind transferul DEET în laptele matern. Deoarece este o substanță lipofilică, o parte din ea se poate transfera în laptele matern. Între 5-15% din concentrația de DEET aplicat pe piele se absoarbe, dar nivelurile substanței în plasmă sunt nedetectabile la 4 ore de la aplicare. Întreruperea alăptării în acest interval este o precauție rezonabilă pentru a minimaliza riscul. Ca în cazul tuturor medicamentelor topice, evitați expunerea copilului la reziduri de substanță de pe mâini, sâni sau haine.

E-lactancia include DEET-ul în categoria Very low risk (risc foarte scăzut, compatibilă cu alăptarea, fără riscuri la copilul alăptat) și recomandă să se evite aplicarea substanței pe sâni.

  • Permetrina este un repelent eficient împotriva căpușelor dar și a țânțarilor și a muștelor atunci când e aplicat pe haine sau suprafețe anorganice. E de regulă utilizat ca repelent prin aplicarea pe echipamentele de campare, uniforme, haine, plase de țânțari. Prezența pemetrinei a fost detectată în laptele matern dar nivelurile sunt extraordinar de mici. Absorbția de pe hainele tratate cu permetină este neglijabilă. Este improbabl ca copilul alăptat să fie expus prin laptele matern unor cantități de permetrină relevante din punct de vedere clinic. Infantrisk consideră acceptablă utilizarea loțiunilor cutanate pe bază de permetrină și în cazul nou născuților mai mici de 1 lună.
  • Eucaliptul de lămâie, cunoscut și sub denumirea de eucalipt lămâios, în engleză Lemon Eucalyptus. Este o substanță derivată din uleiul esențial al plantelor Eucalyptus citriodora sau Corymbia citriodora. Substanța repelentă este p-menthane 3,8-diol (PMD) și se ajunge la concentrații adecvate de PMD prin purificarea uleiului esențial de ecualipt lămâios. Eucaliptul de lămâie este considerat un repelent eficient și împotriva căpușelor. Pentru eficacitate cât mai bună trebuie aplicat mai frecvent decât preparatele pebază de DEET, cel puțin o dată la fiecare 5 ore.
  • Picaridina este un compus sintetic extras din uleiuri esențiale găsite în piper. Picaridina nu afectează în mod advers alăptarea atunci când e utilizată conform indicaților producătorului. Se recomandă evitarea expunerii copilului la reziduri de substanță de pe mâini, sâni, haine
  • IR3535 (Ethyl butylacetylaminoproprionate) Nu se cunosc suficient de multe date despre compatibilitatea acestei substanțe cu alăptarea, însă este puțin probabil ca substanța să fie absorbită în organismul mamei în cantități semnificative și implicit în laptele matern. Substanța rămâne pe piele dacă nu este spălată, se recomandă evitarea expunerii copilului la reziduri din substanță ce ar putea rămâne pe mâini, sâni, haine, etc.
  • Uleiuri esențiale din plante (lemongrass, citronella, lavandă, mentă, geranium, eucalipt, etc). Nu există studii foarte ample care să ateste eficiența lor, însă există multe dovezi anecdotice despre utilizarea lor tradițională cu succes, ca substanțe repelente. Aplicate în diluții corespunzătoare (uleiurile esențiale trebuie de regulă diluate în ulei vegetal îainte de aplicare, mai ales dacă vorbim de persoane cu pielea sensibilă) sunt considerate compatibile cu alăptarea. Se recomandă evitarea aplicării lor în zone în care copilul ar putea intra în contact cu ele. Infantrisk vorbește mai degrabă de protecție împotriva țânțarilor (de 30 de minute până la 2 ore) și recomandă utilizarea lor pe termen scurt, în zone la risc scăzut de insecte purtătoare de boli transmisibile

Regulile generale de protecție împotriva mușcăturilor de căpușe sunt sintetizate foarte bine de Center for Disease Control and Prevention (CDC), printre măsurile de maximizare a protecției fiind: purtarea unor haine care să acopere pielea (cu mâneci lungi, pantaloni lungi), tratarea hainelor cu soluții pe bază de permetrină, aplicarea de substanțe repelente pe pielea expusă, verificarea zilnică a întregului corp pentru a iedntifica căpușele și a le extrage cât mai rapid posibil, efectuarea de dușuri imediat după intrarea în casă (de preferință în termen de 2 ore de la intrarea în casă după o perioadă de timp petrecută afară)

Ce se întâmplă dacă sunteți mușcată de căpușe pe perioada alăptării?

Dacă sunteți mușcată de căpușe este important să vă prezentați cât mai rapid la un serviciu medical capabil să extragă căpușa în mod corespunzător. CDC oferă informații și despre metoda de extragere a căpușei în mod corespunzător, acasă.

Societatea Americană de Boli Infecțioase nu recomandă la modul general profilaxia antimicrobiană pentru prevenția bolii Lyme după orice mușcătură de căpușă. Totuși în zonele endemice se poate recurge la profilaxia cu antibiotic dacă sunt întrunite simultan mai multe criterii, pe care le găsiți enunțate aici . În astfel de situații, pacienților adulți (excepție făcând femeile însărcinate) și copiilor mai mari de 8 ani li se poate oferi o doză unică de Doxiciclină (200 de mg).

Deși asupra antibioticelor din grupa tetraciclinelor a planat mult timp o contraindicație de administrare în timpul alăptării, din cauza unui presupus risc de afectare osoasă și a smalțului dentar la copil, la ora actuală se consideră că utilizarea de scurtă durată a doxiciclinei este acceptabilă la mamele care alăptează, fiind puțin probabil ca utilizarea de scurtă durată a doxiciclinei pe timpul alăptării să producă efecte adverse la copilul alăptat deoarece nivelurile medicamentului în laptele matern sunt scăzute și absorbția sa de către copil este inhibată de calciul din laptele matern (referința Lactmed). În caz de profilaxie a bolii Lyme, în practică se utlizează și alte antibiotice. Compatibilitatea lor cu alăptarea poate fi verificată pe E-lactancia și Toxnet/Lactmed

Ce se întâmplă dacă sunteți diagnosticată cu borelioză (boala Lyme) si alaptati?

La ora actuală nu există niciun caz documentat de transmitere a boreliozei (boala Lyme) de la mama bolnavă la copilul alăptat.

Bacteria Borellia burgdorferi, care provoacă boala nu a fost identificată în laptele matern al mamelor bolnave, însă anumite studii au identificat material antigenic (DNA) al bacteriei în laptele matern a unor mame infectate. Conform dr. Thomas Hale, nu se știe cu certitudine dacă acest material genetic este infecțios sau nu.

“Ca atare, dacă mama este diagnosticată post=partum sau în perioada alăptării să înceapă imediat tratamentul și să întrerupă alăptarea până la începerea tratamentului cu antibiotice adcevate. Tratamentul antibiotic recomandat pentru adulți (excepție femeile însărcinate) în cazul bolii Lyme este doxiciclina. Totuși, doxicilina nu reprezintă varianta ideală pentru mamele care alăptează, din cauza timpului lung de înjumătățire și a trecerii mai mari în laptele matern comparativ cu alternativele. Alte antibiotice precum amoxicilina, cefuroxim, claritromicina, azitromicina sunt peferate deoarece transmiterea lor în laptele matern a fost măsurată și nivelurile sunt minime”, conform dr Thomas Hale

Lawrence (in Breastfeeding: A Guide for the Medical Profession, 2016, via Kellymom) , pe de altă parte, recomandă în astfel de situații să existe o discuție cu mama și în funcție de doeința mamei, să se decidă dacă alăptarea va fi întreruptă temporar până la începerea tratamentului sau nu. De asemenea, indiferent de decizia mamei, se recomandă monitorizarea copilului pentru semne de borelioză.

În practică, dacă o mamă se infectează cu boala Lyme nu va ști imediat, ci de regulă la peste o săptămână de la momentul infectării (când încep să apară simptomele), implicit copilul alăptat este deja expus materialului antigenic (rețineți în astfel de condiții nu s-a confirmat niciun caz de transmitere a bolii de la mamă la copilul alăptat !) . La modul teoretic putem presupune că laptele matern spriină sistemul imunitar al copilului, oferind protecție similară împotriva bolii Lyme.

 

Informații generale cu tot ce trebuie să știți despre căpușe găsiți și pe site-ul CDC, urmând acest link

 

 

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.

Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

Ai gasit util articolul ? Lasa un comentariu

avatar
wpDiscuz