Tot ce trebuie să știi despre bolile copilului tău pe timp de vară

Vara este sezonul în care părinții răsuflă de regulă ușurați că au scăpat de sezonul mucilor și al virozelor respiratorii. În realitate însă, afecțiunile de sănătate nu intră în vacanță.

Ba mai mult, riscă să se suprapună și peste mult așteptatul concediu în familie. Despre afecțiunile de sezon ale copilului în sezonul estival, despre cum ne pregătim trusa de  prim ajutor de vacanță și ce punem în ea, despre cum ne facem vara mai frumoasă evitând pericolele, discutăm cu Roxana Hristianovici, medic pediatru și consultant în alăptare IBCLC.

1. Vara este perioada în care părinții răsuflă ușurați că au scăpat de sezonul mucilor și al virozelor respiratorii. Totuși, problemele de sănătate ale copiilor nu iau vacanță. Există, așadar afecțiuni de sezon și probleme specific estivale copiilor, la care ar trebui să fim atenți?  Care sunt acestea și cum se manifestă?

Nici virozele respiratorii șI nici mucii nu dispar vara. Aceste manifestări sunt un pic mai rare și asta ca urmare a faptului că începe vacanța și copiii nu mai petrec atât de mult timp în colectivitate. Practic noi avem tot timpul anului de-a face cu probleme respiratorii chiar dacă aceste manfiestări nu mai sunt cauzate de virusuri gripale și paragripale. Dar dacă ne gândim la boala gură-mână-picior sau la herpangină, ele sunt în continuare întâlnite și au frecvență mare pe timpul verii.

Probleme specific estivale, întâlnite atât la copii cât și la adulți sunt problemele digestive (toxiinfecțiile alimentare), dar și insolațiile și arsurile solare ca urmare a expunerii la soare.

2. Cum ne protejăm copiii de afecțiunile de sezon? De ce ar trebui să ținem cont ca părinți?

Toxiinfecțiile alimentare

Dacă ne referim la toxiinfecțiile alimentare trebuie să ne luăm niște măsuri speciale, care sunt necesare pe tot timpul anului dar la care trebuie să fim mai atenți în special vara. Ne referim aici la aspecte legate de igiena alimentară. Aș puncta aici pe lângă spălatul frecvent și corect pe mâini, folosirea apei și a săpunului în detrimentul șervețelelor umede, atenția sporită la anumite măsuri de siguranță alimentară.

Nu consumăm lapte nepasteurizat sau produse din lapte nepasteurizat. Aceasta este o tentație mai ales pe timpul verii când părinții duc copiii la bunici sau în excursii cumpără diverse produse lactate de pe marginea drumului. Atenție mare la aceste aspecte.

Spălarea fructelor și a legumelor sub jet de apă curată. Aici insist, deoarece există o tendință a părinților de a lăsa fructele sau legumele în apă pentru a le spăla, ceea ce din punct de vedere bacteriologic nu e corect. În momentul în care las fuctele și legumele în apă cu scopul de a le spăla bacteria respectivă are șanse să rămână în apă și să intre mai în profunzime în fruct. Deci e foarte important să avem această spălare sub jet de apă rece. După ce facem această curățarea corectă sub jet de apă rece, dacă mama dorește să mai țină fructul sau leguma în apă, o poate face, însă e important să treacă prin etapa corectă de spălare a fructelor și legumelor.

Pe timpul verii, temperatura din frigider trebuie să fie la 4,4 grade Celsius sau mai scăzută iar temperatura de congelator la -17,8 grade Celsius sau mai jos.

Evitarea contaminării încrucișate a alimentelor din frigider, prin depozitarea separată de pește și carne crude de fructele și legumele pe care le consumăm crude. Carnea crudă trebuie să fie păstrată în frigider într-un recipient închis și nu pe un platou cu fructele sau legumele lângă.

Sfătuiesc de asemenea părinții ca pentru evitarea toxiinfecțiilor alimentare să aibă tocător și cuțit speciale pentru tăierea cărnii crude, acestea nu vor fi folosite  la tăierea  altor alimente ce nu vor fi procesate termic. Iarăși e foarte important să spălăm mâinile după ce am manipulat carnea crudă. Tot legat de carne e important ca aceasta (și în general alimentele gătite) să fie bine preparate termic. Nu oferim copilului carne în sânge. Și dacă mergem la restaurant cu copiii cerem în mod explicit ca mâncarea, carnea să fie bine preparate termic.  Tot legat de alimentație e important ca pe timpul verii să nu depozităm mâncarea după gătire mai mult de 2 ore la temperatura camerei.

Arsurile solare

Ca prevenție a arsurilor solare trebuie să evităm expunerea copilului la soare între orele 10-17. E important să folosim cremă de protecție solară cu filtru UVA și UVB. Pentru copii cele mai recomandate sunt cremele cu filtru de protecție mineral (cele care au oxid de zinc sau dioxid de titan în compoziție), cu un factor de protecție cât mai mare. Crema de protecție solară trebuie aplicată corect, consistent și reaplicată de fiecare dată când copilul transpiră.

Din acest punct de vedere ne ajută și hainele cu filtru e protecție solară, întrucât e imposibil să aplicăm corespunzător crema de protecție pe toată suprafața pielii copilului. Acestea nu sunt utile doar la mare, ci și în parc sau când ieșim la plimbare. Foarte importantă e pălăria , una cu boruri mari care să ne acopere și protejeze atât ochii cât și fața. Legat de cohelarii de soare, eu recomand părinților să facă o vizită la oftalmolog pentru o evaluare oftalmologică, acesta urmând să recomande purtarea ochelarilor de soare în funcție de particularitățile fiecărui copil. E foarte important ca cohelarii de soare pentru copii să fie corect aleși, să fie de calitate, să aibă filtrele de protecție adecvate.

O măsură importantă de care părinții trebuie să țină cont este cea legată de hidratare. Copiii au tendința să uite să bea apă, cer apă puțin, când deja cer le este foarte, foarte sete. E datoria noastră ca și părinți să le readucem aminte să bea apă, dacă se joacă pe afară, dacă suntem în parc, atunci când este foarte cald.

3. Cum ne dăm seama că ne confruntăm cu insolația și cum acționăm imediat ce vedem primele semne?

Insolația este o urgență medicală de grad zero. Printre semnele principale de insolație se regăsesc: febra  peste 40 de grade, transpirațiile excesive, abundente, piele roșie fierbinte sau din contră piele roșie, fierbinte și foarte uscată (în formele mai grave de insolație), greață, vărsături, puls și respirație rapide, copilului îi bate inima foarte tare, respiră foarte rapid. Dacă copilul este mare ne poate spune că îl doare capul, că e amețit. Avem schimbări ale dispoziție ce pot merge până la stare comatoasă, leșin, obnubilare, copil care răspunde foarte greu la stimuli.

Dacă ne confruntăm cu insolația primul lucru pe care trebuie să îl facem e să apelăm serviciul de ambulanță. Copilul trebuie dus într-un loc răcoros și încercăm să îi răcim corpul prin toate mijloacele avute la îndemână (prosoape ude, îl punem pe jos dacă pe podea este mai rece, etc). Dacă copilul e capabil să bea, e foarte important să îi oferim lichide. E de preferat apa rece dar nu exagerat de rece (ex nu apă cu gheață). Dacă copilul nu răspunde la stimuli trebuie să îl punem în poziție de siguranță, pe o parte, până când vine ambulanța, iar în situațiile și mai grave când copilul nu respiră se încep manevrele de resuscitare.

Aș vrea să atrag atenția și asupra unui alt fenomen – supraîncălzirea în scaunul auto. E un fenomen puțin luat în calcul în România, deși în afara țării se discută despre asta. Le atrag atenția pacienților mei ca atunci când pleacă la drum lung să facă pauze regulate. Copilul e mic, se supraîncinge în scaunul auto, nu se ventilează corect, ca atare e nevoie de pauze, e nevoie să îi oferim apă. Nu e în regulă să doarmă cu orele în scaunul auto, în temperaturi ridicate, fără să facem pauze, fără să îl scoatem să se ventileze, fără să îi dăm apă. Copilul se supraîncinge, se deshidratează, această deshidratare duce la moleșeală, iar părintele nu își dă seama.

4. Ce ar trebui să conțină trusa medicală de vacanță astfel încât cei mici să fie protejați? Există medicamente care nu ar trebui să lipsească din trusa de vacanță a unui părinte grijuliu?

În general nu recomand liste foarte mari de vacanță pacienților mei, depinde foarte mult de locul în care pleacă. Dacă pleci în vacanță într-un loc în care accesul la o farmacie e ușor, lista de vacanță va arăta diferit de situația în care călătoreșit într-un loc cu acces dificil la îngrijire medicală, la farmacii.

De principiu, un părinte trebuie să aibă oricând la el un medicament de tipul paracetamolului, paracetamolul ameliorează durerea și reduce febra, este bine tolerat de stomac. Dar și un antihistaminic (antialergic).

98% din prezentările la camera de gardă în sezonul cald sunt în continuare reprezentate de cazurile cu febră. Ca atare un medicament de tipul paracetamolului e important de avut la îndemână. Paracetamolul este usor de dozat de către părinte, dozarea corectă pentru tratamentul cu paracetamol se face în funcție de greutate și de vârstă.

Acestea ar trebui să se regăsească în casă, în trusa de vacanță, astfel încât să nu fie nevoie să ne ducem la farmacie în toiul nopții dacă cel mic face febră mare sau dacă ne confruntăm cu o reacție alergică.

Pentru ca părinților să le fie mai ușor să alcătuiască trusa de vacanță eu o împart în trei.

Primele medicamente puse în bagaj sunt cele care fac parte din medicația de fond a copilului. Dacă avem un copil care suferă de astm spre exemplu, sau de alergii alimentare, boli cardiace sau renale vom pune întotdeauna în bagaj medicația de fond, tratamentul copilului. Foarte important e ca în acest caz părinții să aibă cu ei scrisoarea medicală sau rețeta, e posibil să li se ceară. Îi sfătuiesc pe părinți să își ia ca medicație, dublul față de necesarul copilului, pentru că nu se știe niciodată ce se poate întâmpla la destinație De asemenea sfătuiesc părinții să împartă în două medicația de fond a copilului, astfel încât o parte să se regăsească în bagajul de cală și o parte în bagajul de mână (alături de care trebuie să se regăsească scrisoarea medicală sau rețeta).

Apoi avem OTC-urile, medicamentele care se eliberează fără prescripție medicală. Și în acest caz, dacă părintele pleacă în vacanță în România într-o zonă cu acces la farmacii, recomand să aibă cu un medicament împotriva febrei, un antialergic. În schimb dacă pleacă în afara țării le recomand să aibă mai multe la ei, deoarece anumite medicamente ce se eliberează la noi fără prescripție medicală pot să nu fie considerate OTC acolo. Ca atare avem: antiinflamatoarele, antiprieticele, antialgicele și aici intră paracetamolul și ibuprofenul care pot fi luate sub formă de siropel sau supozitor.

Decongestionantele nazale (ser fiziologic, sau spray cu apă de mare, batista bebelușului dacă vorbim de un copil mic ce nu îli poate sufla singur nasul)

Antialergice și antihistaminice pentru erupții cutanate, alergii alimentare

Medicamente pentru diaree și vărsături – eu nu recomand părintelui să oprească diareea fără să știm care este cauza, însă părintele poate să aibă la el săruri de rehidratare și eventual niște probiotice

Pentru constipație – microclisme sau produse de reglare a tranzitului intestinal, pentru că de multe ori copiii au în vacanțe modificări ale tranzitului intestinal, ca urmare a schimbării alimentației.

Avem apoi o a treia categorie, cea a produselor cutanate. Șervețele pentru igienă oculară,. Sunt utile vara mai ales când merge la mare iar în ochi intră apă sărată și nisip și atenția sporită la igiena ochilor e binevenită.

Bineînțeles cremă de protecție solară, cremă pentru eritem fesier pe bază de zinc, comprese sterile, antiseptic, antibiotice locale, spray de tip repelent pe bază de DEET, cu o concentrație de 10%. Recomandarea e să se aplice repelentul frecvent și copilul să nu își bage mânuțele și piciorușele în gură dacă pe ele s-a aplicat repelent. Pentru pișcături de insecte recomand o cremă cu antihistaminic și uneori o cremă cu o concentrație minimă de cortizon.