În această rubrică prezentăm povești ale mamelor care alăptează. Prezentăm alăptarea în toate formele ei (alăptare exclusivă, hrănire mixtă, pompare a laptelui matern, situații speciale din alăptare, bucurii și provocări) în speranța că aceste povești vor fi de ajutor celor care alăptează sau vor să alăpteze. Conținutul materialelor reflectă viziunea celor care au avut deschiderea să își împărtășească povestea. Informația prezentată nu înlocuiește sfaturile de specialitate, medicale sau de alăptare.
Acum 4 ani și jumătate am început pentru prima dată să cunosc tainele alăptarii. Pe atunci părea un proces simplu, natural dar cu prea multe necunoscute. Informațiilor se băteau cap în cap : pompează/ba nu pompa, cântărește copilul/nu-l cântări, pregătește/sânul/nu-l pregăti și exemplele pot continua.
Am mai povestit eu despre greșelile făcute cu primul copil, speriată fiind de cei din jur, de o nouă cerere a lui, de informatiile incomplete sau incorecte. Ce ne-a salvat nouă relația asta frumoasă de a merge pe autoînțărcare, a fost dorința mea extremă de a alăpta exclusiv și norocul meu ca instinctiv sa repar din greșeli (să nu mai ofer completare, să stau cu copilul la sân, să îl atașez în alte poziții) neștiind și căutând să înțeleg dacă totuși îi fac un bine copilului sau mă ambiționez prostește.
Apoi, am dat ca printr-o minune de blogul „în brațe la mami” , unde îmi confirmam bănuielile și parcă informațiile de acolo erau în sfârșit ceva ce ajută.
Am urmărit cu drag toate articolele, mă încărcau pozitiv, ma ajutau să înțeleg ce părea de neînțeles și uite așa, relația cu alăptarea era în sfârșit naturală, așa cum trebuie să fie ea.
Între timp am avut plăcerea să o cunosc și pe Andreea personal. A fost dragoste la prima vedere! Un om atât de profesionist și cald, mai mare dragul să stai să absorbi fiecare informație din partea ei. Ne vedeam frecvent, în cadrul întâlnirilor organizate de ea și culegeam des povești inspiraționale.
Am ajuns să rămân însărcinată cu al doilea copil, să învăț din nou lucruri noi, să aflu spre bucuria mea că pot alăpta în timpul sarcinii apoi în tandem. Visam din nou la bebelușul mic, strâns la pieptul meu, cu un parcurs lin al alăptarii (că doar acum aveam atât de multe informatii, nu aveam de ce să nu mă descurc).
Dar uite, realitatea face să descoperim că depinde și de bebeluș… Cel mic a avut fren lingual restrictiv, ce îl împiedica să sugă corect și astfel până nu a fost tăiat frenul și remediată problema asta, alăptarea era destul de solicitantă. Din fericire, datorită consultanței și informațiilor de la Andreea, am decis să intervin și după frenotomie a fost foarte bine iar alăptarea a continua mult și frumos.
De o săptămână a apărut pe lume și bebelușul numărul 3 în familia noastră. Conștientă, am luat în calcul că și acum startul în alăptare poate fi anevoios, dar am zis să las totul să decurgă de la sine.
În prima zi păreau lucrurile ok-ish, vedeam eu că atașarea nu e corectă dar am zis să îi acord și bebelușului răbdare, să se acomodeze. Pe timpul nopții deja statul la sân non-stop îmi dădea semne mari de întrebare. Apoi a venit panica, nu apăreau conform teoriei scaunele, urina puțină și uita așa am realizat că am ajuns la al 3-lea bebeluș și eu am nevoie din nou de ajutor.
Abia așteptam să mă externez, să ajung acasă și să ne vadă cât de curând Andreea. Oricâtă teorie aș fi știut și oricâți copii aș fi alăptat, am înțeles din nou cât de important este un specialist în viața noastră. M-a liniștit întâlnirea cu ea, am înțeles unde avem de lucrat, încă ne adaptăm și așteptăm să vedem cum evoluează lucrurile dar e atât de liniștitor pentru mine ca mamă, să știu că există cineva în care am încredere și care poate face o evaluare corectă.
Ca după fiecare naștere, dacă aș fi avut o putere, aș fi luat un consultant de alăptare să doarmă cu noi până când știam sigur că totul decurge corect.
Din fericire, nu toate poveștile sunt așa. Cunosc femei care au alăptat cu succes fără prea mari provocări, din păcate sunt și situații mai grele față de ce am trăit eu, dar tot ce vreau eu cu postarea asta lungă este să aduc o conștientizare. Să înțeleagă multe din voi că uneori avem nevoie mare și pe partea asta. Așa cum mergem la alți medici specialiști când ne doare ceva, așa avem nevoie și de un consultant când simțim și vedem că pe partea de alăptare ceva nu funcționează.
Apelați cu incredere la un consultant IBCLC, este păcat să nu vă bucurați de etapa asta frumoasă de care tare o să vă fie dor, atunci când copilul o să fie „prea mare” să mai stea în brațele voastre.
Eu îi mulțumesc Andreei din nou și din nou. De la primul articol citit până la ultima noastră întâlnire, a fost liniștea, încrederea și rezolvarea drumului nostru spre o relație frumoasă cu alăptarea. ❤
Tot Diana a scris si articolul despre cum imbracam copilul pentru babywearing!
Articol scris de Daniel Serban Diana
Conținutul materialelor reflectă viziunea celor care au avut deschiderea să își împărtășească povestea. Informația prezentată nu înlocuiește sfaturile de specialitate, medicale sau de alăptare. Trimite povestea ta la adresa „inbratelamami @ gmail.com”