Zilele trecute, cineva povestea pe un grup de Facebook, o situație alarmantă. O mamă conducea cu copilul în brațe. Vă vine să credeți sau nu, dar lucruri de genul acesta se întâmplă. Chiar soțul meu îmi povestea cum a văzut cu propriii ochi, o șoferiță ce a oprit mașina, și-a luat copilul mic de pe bancheta din spate și s-a urcat cu el în brațe, la volan.
Ce e interesant e că în discuția de pe Facebook au existat și voci (și nu puține) care nu condamnau gestul persoanei respective, ci încercau să îi găsească o justificare. Pe principiul „numai cine nu are copiii nu știe cum e”, „ce te faci atunci când copilul plânge și tu trebuie să conduci? Îl lași să plângă”?, „A fost o situație excepțională”, etc.
Eu cred cu tărie că existe circumstanțe atenuante pentru unele gesturi pe care le facem ca părinți și care ar putea trece drept greșeli în ochii perfecționismului altora. Însă există câteva gesturi care pur și simplu nu au nicio justificare și pentru care nu se admite nicio excepție. Condusul cu un copil în brațe (indiferent de vârstă) este unul dintre ele. Are sens să explic că dacă plânge copilul e în orice context mai bine să tragem pe dreapta, să liniștim copilul, să întârziem acolo unde trebuia să ajungem, dar să avem un copil viu și sănătos? Că dacă e o urgență și chiar trebuie să ajungem la spital, dar copilul ne plânge în mașină, mama e singurul adult din mașină și s-ar simți ma bine luând-l pe pui în brațe, e totuși infinit mai înțelept să chemăm ambulanța decât să conducem chiar și 100 de metri, până la spital, cu un copil în brațe?
Cred că e nevoie de mii de ore de educație rutieră, de campanii inteligente targetate pe părinți, poate e nevoie ca firmele ce produc sisteme de siguranță pentru industria auto să se implice în astfel de campanii de corporate social responsibility. Și chiar și așa, sunt convinsă că vom vedea în continuare copii nesecurizați în scaune speciale (am mai scri despre asta, inclusiv cât de dramatice sunt efectele unui accident auto, la viteză mică, asupra unui copil și riscurile mortale la care ne supunem copiii atuci când nu folosim scaunele auto), bebeluși în brațele mamei aflate pe bancheta din față, copii pe jumătate ieșiți prin trapa mașinii, ca să admire peisajul din mers.
O altă situație pentru care nu pot găsi niciun fel de justificare este cea în care părinții își lasă la modul voluntar, copilul nesupravegheat, singur în mașină. Mi se pare un gest suprem de iresponsabilitate. Și nu vreau să arăt cu degetul, sunt departe de a fi mama perfectă, dar a-ți lăsa la modul voluntar copilul în mașină (așa cum s-a întâmplat de curând pe litoral) sau pentru a te duce să vizitezi un obiectiv turistic, sau pentru a face cumpărături, e pur și simplu înfiorător.
Copiii mor în astfel de condiții, temperatura în mașină crește foarte tare și foarte rapid. Și pentru asta nu e nevoie să fie caniculă. Corpul copiilor se supraîncălzește mai rapid decât al adulților, se deshidratează mult mai rapid. Copiii nu sunt adulți în miniatură!
Vă las mai jos câteva informații utile pe seama acestui subiect, preluate de aici și de aici:
- Temperatura în interiorul unui autovehicul parcat poate crește cu 30 de grade peste cea din exterior.
- Creșterea temperaturii se produce rapid (70% în primele 5 minute, 90% în primele 15 minute), independent de dimensiunea sau culoarea mașinii, de faptul că e parcată în soare sau la umbră, independent de faptul că geamurile sunt întredeschise sau nu . Ceea ce înseamnă că până și câteva minute pot face diferența între viață și moarte.
- A lăsa geamurile întredeschise în ideea că se va răcori nu reduce semnificativ temperatura din interior. La o deschidere de 1 cm a geamului, temperatura se reduce cu doar 1 grad Celsius.
- Nu e nevoie să fie temperaturi caniculare pentru ca decesul să se producă. Sunt raportate cazuri de deces și la tenperaturi exterioare de 21 de grade Celsius.
- Corpul unui copil se încălzește de până la 3-5 orei mai rapid decât al unui adult și nu are abilitatea de a se termoregla (de a se răci în cazul de față) atât de bine dezvoltată ca cea a adultului.
- Majoritatea copiilor ce au decedat în astfel de condiții aveau 3 ani sau sub această vârstă, însă sunt raportate cazuri de deces și la copii de 14 ani.
Ce facem când vedem un copil, lăsat singur în mașină? Sunăm de urgență la 112 și încercăm să scoatem copilul din mașină.
Imaginile care ilsutrează articolul sunt preluate dintr-o campanie special concepută în acest sens, în Australia, realizată de Kidsafe, o fundație dedicată prevenirii accidentelor în cazul copiilor.