Zece informații de bază despre alăptare
Am tradus mai jos, un document al Organizației Mondiale a Sănătății, actualizat în 2017. 10 Facts About Breastfeeding– 10 informații de bază despre alăptare (aș spune eu). Ca și consultant în alăptare și ca mamă probabil că aș avea câte un asterix de pus la fiecare paragraf. Însă haideți să ne rezumăm la niște informații pe care OMS le consideră facts (afirmații dovedite științific), fiind vorba de poziția OMS oficială a OMS vis a vis de alăptare, abordată ca problemă globală (adică și în cazul mamei care locuiește în Manhattan și în cazul mamei care locuiește în Botswana). Iată ce spune OMS:
Alăptarea este una din cele mai eficiente modalități de a asigura sănătatea și supraviețuirea copiilor.
Dacă alăptarea ar fi scalată la un nivel aproape universal, aproximativ 820.000 de vieți de copii ar fi salvate annual. La nivel global, doar 40% din copiii cu vârsta sub șase luni sunt alăptați exclusiv.
Organizația Mondială a Sănătății promovează activ alăptarea, drept cea mai bună sursă de hrană pentru sugari și copii mici.
Alăptarea în primele șase luni de zile este de o importanță crucială
OMS recomandă următoarele:
- Mamele ar trebui să inițieze alăptarea în prima oră după naștere
- Sugarii ar trebui alăptați exclusiv în primele șase luni de zile de viață, pentru a avea parte de creștere, dezvoltare și stare de sănătate optime. După această perioadă, pentru a întruni nevoile nutriționale în creștere, sugarii trebuie să primească hrană solidă complementară, sigură și adevcată din punct de vedere nutrițional, continuând în același timp alăptarea.
- Alăptarea ar trebui să continue până la doi ani și peste această vârstă
Alăptarea protejează împotriva unor boli specifice perioadei copilăriei
Laptele matern este hrana ideală pentru nou născuți și sugari. Laptele matern le oferă acestora toți nutrienții de care au nevoie pentru o dezvoltare sănătoasă. Laptele matern este sigur și conține anticorpi ce protejează sugarii de boli comune copilăriei, precum diareea sau pneumonia, două cauze principale de mortalitate infantilă la nivel global. Hănirea cu lapte matern este la îndemână și accesibilă, ceea ce asigură o nutriție adecvată în cazul sugarilor.
Alăptarea are beneficii și pentru mame
Alăptarea exclusivă este asociată cu o metodă naturală (deși nu 100% sigură) de contracepție (98% protecție în primele șase luni de zile de la naștere). Reduce de asemenea riscurile de cancer mamar, ovarian, diabet tip II și depresie postpartum.
Alăptarea are beneficii pe termen lung pentru copii
Dincolo de beneficiile imediate, alăptarea contribuie și la o bună sănătate pe termen lung. Adolescenții și adulții care au fost alăptați în copilărie au un risc mult mai puțin probabil de a fi supraponderali sau obezi. E mult mai puțin probabil ca ei să sufere de diabet de tip II și au rezultate mai bune la testele de inteligență.
Formula de lapte nu conține anticorpii conținuți în laptele matern
Beneficiile pe termen lung ale alăptării, pentru copil și mamă, nu pot fi replicate cu ajutorul formulei de lapte. Atunci când laptele formulă nu este preparat corespunzător, există riscuri legate de utilizarea unei surse nesigure de apă, de utilizarea echipamentului nesterilizat sau riscuri ce derivă din prezența bacteriilor în formulele de lapte praf. Malnutriția poate rezulta din diluarea excesivă a formulei de lapte. În timp ce alăptarea frecventă menține producția de lapte, atunci când se utilizează formulă de lapte iar aceasta înctează să mai fie disponibilă, o reîntoarcere la alăptare poate să nu mai fie o opțiune facilă, din cauza unei producții de lapte matern scăzute.
Transmiterea HIV prin laptele matern poate fi redusă cu ajutorul medicamentelor
O mamă infectată cu virusul HIV poate transmite infecția către copil în timpul sarcinii, al nașterii sau prin alăptare. Totuși, medicamentele antiretrovirale oferite fie mamei, fie copilului expus virusului HIV, reduc riscul transmiterii. Alăptarea împreună cu medicația anitretrovirală au potențialul de a îmbunătăți semnificativ șansele sugarului de a supraviețui, rămânând în același timp neinfectat cu virusul HIV. OMS recomandă ca mamele infectate cu virus HIV, care alăptează, să primească medicație antiretrovirală și să urmeze indicațiile ghidurilor OMS privind nutriția sugarului.
Marketingul substitutelor de lapte matern este intens monitorizat
Un cod internațional ce reglementează marketingul substitutelor de lapte matern a fost adoptat în 1981. El stipulează următoarele:
- Toate etichetele formulelor și informațiile aferente acestora să menționeze beneficiile acestora și riscurile în planul sănătății asociate substitutelor de lapte matern
- Promovarea substitutelorde lapte matern este interzisă
- Este interzisă oferirea de mostre gratuite de substitute de lapte matern femeilor gravide, mamelor și familiilor acestora
- Este interzisă distribuirea gratuită sau la preț redus a substitutelor de lapte matern către angajați din domeniul sănătății sau către unități medicale.
Sprijinul pentru mame este esențial
Alăptarea trebuie învățată și multe femei întâmpină dificultăți la început. Multe practici de rutină, cum ar fi separarea mamei de bebeluși, suplimentarea cu formulă de lapte, fac ca alăptarea să fie mai dificilă pentru mame și bebeluși. Unitățile medicale care sprijină alăptarea prin evitarea acestor practici și fac disponibil accesul mamelor la consilieri instruiți în alăptare, încurajează rate mai mari ale alăptării. Pentru a oferi acest sprijin și pentru a îmbunătăți îngrijirea oferită mamelor și nou născuților multe țări au implementat inițiativa OMS-UNICEF de Spital Prieten al Copilului, care setează standarde pentru îngrijirea de calitate.
Mamele ar trebui să continue alăptarea odată revenite la muncă
Multe din mamele care se întorc la muncă abandonează parțial sau total alăptarea, deoarece nu au suficient timp la dispoziție sau spațiu pentru a alăpta sau pentru a extrage și stoca laptele matern. Mamele au nevoie de un loc sigur, curat, privat la sau în apropierea locului de muncă, pentru a putea continua alăptarea. Asigurând condiții la locul de muncă de genul: concediu maternal plătit, aranjamente de lucru de tip part time, creșe la locul de muncă, facilități pentru extragerea și stocarea laptelui și pauze de alăptare, poate ajuta.
Mâncarea solidă ar trebui introdusă la vârsta de 6 luni
Pentru a întruni nevoile în creștere ale copiilor, la șase luni, mâncăruri solide zdrobite ar trebui introduse complementar continuării alăptării. Hrana pentru bebeluș poate fi preparată în mod special sau modificată din mesele destinate întregii familii. OMS notează că:
- Frecvența alăptărilor nu ar trebui descrescută atunci când se începe diversificarea
- Mâncarea ar trebui oferită cu ajutorul unei lingurițe sau a unei căni, nu din biberon
- Mâncarea trebuie să fie curată și sigură
- Este necesară o perioadă amplă de timp pentru ca copiii mici să învețe să mănânce solide.
Andreea, vrei sa scrii ceva si despre alaptarea peste 2,3,4 ani? Cunosc foarte putine persoane care o fac si cred ca multe mame se intreaba daca e in regula, cat e bine, unde trebuie pusa o limita…
Oana, e o idee foarte bună. O să revin cu o postare pe tema aceasta
Abia astept!
Super informații! Felicitări pentru munca depusă. Ador să-ți citesc articolele!