Ieri a fost ziua micului T, locatarul din brate de la mami. A implinit 6 luni si am inversat un pic rolurile: de data aceasta mami a fost cea care a sarbatorit. Am implinit 6 luni de alaptare (aproape) exclusiva, in ciuda tuturor piedicilor, ghinioanelor, experientelor adunate parca sa ma invete o importanta lectie de viata.
Am inceput dezastruos, probabil ca in opinia a 90% din cei de langa mine relatia noastra de alaptare era sortita esecului.
Ei bine am reusit ceva ce pare imposibil pentru multi: la 3 luni, cand majoritatea mamelor din Romania introduc pentru prima oara lapte praf, eu mi-am dezvatat bebelul de biberon si din acel moment l-am hranit doar cu laptele meu. Asta da motiv de sarbatoare, zic eu. Asa ca “Bravo, mami!” Urare pentru toate mamicile care au resuit sa isi indeplineasca obiectivele de alaptare (oricare ar fi fost ele) si nu numai.
Ce am invatat eu in aceste 6 luni de alaptare:
- Daca eu am reusit imposibilul de una singura, majoritatea femeilor (cu informatiile si sprijinul adecvate) vor reusi sa genereze suficient lapte pentru copilul / copiii lor;
- Am invatat lucruri pe care nu credeam ca le voi afla vreodata, asa ca sunt datoare sa le transmit si celorlalti, fara sa astept ceva in schimb;
- Alaptarea e minunata, in ciuda tuturor dificultatilor;
- Alaptarea da dependenta;
- Dupa vreo cateva luni le deplang pe mamele care trebuie sa pregateasca formula. Alaptarea e mult mai simpla;
- Alaptarea nu e doar o relatie in doi. Tatal este oricand binevenit. Sprijinul si incurajarile lui sunt cele mai pretioase;
- Instinctul unei mame nu da gres niciodata.
Chiar ati sarbatorit 6 luni de apatare cu un tort ?
Da 🙂