Achiziția unei noi abilități modifică somnul copiilor

17 February 2016By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, Somn nou nascuti, Somnul bebelușului, Somnul bebelușului și al copilului alăptat, Somnul copilului alaptat, Somnul lui bebe 1 Comment
Achiziția unei noi abilități modifică somnul copiilor

De ce se trezesc sugarii pe timp de noapte? Am mai discutat despre acest subiect și cu alte ocazii, făcând referire în special la copiii alăptați. Așa cum am menționat-o cu fiecare ocazie și copiii hrăniți cu lapte praf au parte de treziri nocturne, mult mai sesizabile pentru părinți dacă aceștia împart aceeași încăpere cu copilul. Sunt convinsă că aproape orice mamă a auzit de puseul de creștere ca motiv de perturbare a somnului copilului. L-am folosit și eu (și încă îl mai folosesc) ca explicație aproape universală pentru copilul care începe să se trezească mai des pe timp de noapte. Pe de o parte poate fi pur și simplu vorba de o creștere în greutate / în lungime (situația copilului care dintr-o dată își mărește frecvența meselor pe timp de noapte, iar la finalul unui astfel de maraton constatăm că a luat nesperat de mult în greutate), însă poate fi foarte bine vorba și de o perioadă de achiziții cognitive, iar primii ani din viață (să nu uităm de faptul că în primii 3 ani dezvoltarea creierului se face într-un ritm cu care nu ne vom mai întâlni niciodată în viață) sunt marcați de astfel de episoade. Deși până nu de mult știința nu ne-a ajutat cu foarte multe explicații și studii în acest sens, observațiile mamelor au validat faptul că în preajma unor momente cheie (copilul învață să se târască, să meargă, se pregătește să vorbească, etc) trezirile pe timp de noapte devin mai frecvente. Un studiu publicat spre finalul … Citeste mai departe

Readucerea copilului la sân – baia de “renaștere”

8 February 2016By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, In brate la mami 5 Comments
Readucerea copilului la sân – baia de “renaștere”

Aceasta nu este o postare despre motivele pentru care bebelușii resping sânul. Ar fi mult de discutat pe această temă și voi rezerva o postare ulterioară pe acest subiect, deoarece de cele mai multe ori fenomenul este prost înțeles sau explorat insuficient . Ideea pe care vreau să o subliniez este că de multe ori, ajuns în situața de a refuza cu vehemență sânul mamei (în ciuda oricăror intervenții mzai mult mai puțin specializate din exterior), pentru bebe e bine să se reia ciclul de “reîmprietenire” cu sânul, iar acesta să îi fie oferit într-o manieră care să stimuleze dorința lui bebe de a suge din nou. Forțarea copilului înspre sân are efecte opuse celor dorite (accentuează sau poate genera aversiunea orală) și uneori e pur și simplu mai eficient să îl lași pe bebe să conducă (în ritmul lui) întregul proces de revenire la sân. După vârstă de 3-4 luni, suptul la sân capătă din ce în ce mai mult o componentă volițională (nu mai e doar un reflex), astfel încât unii bebeluși beneficiază de pe urma schimbării de abordare – efortul consecvent și susținut al mamei de a-l readuce pe bebe la sân nu a dat roade, haideți să oferim bebelușului posibilitatea să preia controlul, în ritmul său. O soluție excelentă în acest sens? Cât mai mult contact piele-pe-piele și băiță împreună. Dacă ideea de contact skin to skin nu mai pare atât de dificil de pus în practică (în special cu ajutorul sistemelor de purtare ergonomice ce … Citeste mai departe

Mitul “răsfățului”, demontat științific?

4 February 2016By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, dezvoltarea creierului, Dezvoltarea nou născutului, In brate la mami, Instinct matern, Perioada neonatală, Plans controlat, plans copil, Plânsul care semnalizează o nevoie No Comments
Mitul “răsfățului”, demontat științific?

De fiecare dată când citesc despre studii care dovedesc superioritatea laptelui matern în raport cu laptele altor specii pentru puii de om, sau despre studii care arată de ce e bine să ne luăm copiii în brațe, am aceeași reacție: oare ce schimbări dramatice au avut loc în ultimele secole astfel încât am ajuns în punctul în care avem nevoie de validări științifice pentru a accepta lucruri care sunt intuitive sau care nu ar trebui să fie puse la îndoială? Există pur și simplu pe lumea aceasta lucruri irefutabile (adică de netăgăduit) care nu ar trebui în mod normal, într-o societate normală să consume din timpul științei. Uneori mi se pare că e ca și cum am avea nevoie de studii care să ne spună că zăpada este rece. E ca și cum omenirea ar fi știut asta intuitiv, dar pe parcurs s-a întâmpla ceva care ne-a făcut să ne temem să punem mâna pe zăpadă (astfel încât ne e teamă să testăm prin propriile simțuri), așteptăm să vină o echipă de experți să ne spună că s-a dovedit că e în regulă să ieșim afară, zăpada e într-adevăr rece, dar asta nu este un lucru periculos. Nu e evident? Și nu e oare supărător că nu mai vedem evidența? De fapt una din cele mai frecvente temeri în relația cu un nou născut este că se învață în brațe. Am fost întrebată de foarte multe ori despre acest subiect. E o temere pe care o întâlnesc mai degrabă la bărbați în relația cu … Citeste mai departe