„Nu îl învăța să adoarmă cu sânul ! Îi creezi o asociere proastă! Se învață așa!” e o replică pe care mamele care alăptează o aud frecvent.

În ce mă privește eu am decis să îl adorm la sân. Din rațiuni practice. Probabil, la fel ca multe alte mame care au recurs intuitiv la această metodă.

Am constatat că pierdeam mult mai mult timp încercând alte metode, de tipul legănat și plimbat. Sigur că fiecare din noi va acționa diferit. Însă e interesant de știut că între alăptare și somn pare să fie mai mult decât o asociere atât de blamată (din păcate). Pare să fie o conexiune fiziologică, ce corelează alăptarea cu somnul, în baza unor mecanisme biologice pe care abia începem să le înțelegem. Să fie oare că toți copiii alăptați ai lumi au adormit la un moment dat cu sânul?Iar asta a fost și este normal?

Sânul mamei, un „somnifer” natural?

Sânul mamei reprezintă de altfel un „somnifer” natural. Mai multe componente ale laptelui matern, dar și substanțe ce se secretă în corpul bebelușului ca urmare a alăptării, par să susțină această ipoteză.

Colecistochinină, grelină și obestatină

Un studiu de mici dimensiuni au a arătat că nivelurile de colecistochinină cresc după alăptare timpul suptului  dar și după supt, în două faze. Nivelurile de colecistochinină ale copilului cresc imediat după masa la sân (creștere indusă probabil de supt) înregistrând apoi o scădere. Al doilea val de creștere se înregistrează 30-60 de minute mai târziu, în momentul în care laptele se află în tractul gastrointestinal al sugarului.

Nivelurile de colecistochinina, un hormon gastrointestinal care optimizează digestia, au fost asociate cu starea de sedare postprandială (după mese) și somnolența de după mese, în studii pe animale.

Se speculează că un astfel de mecanism este responsabil printre altele și pentru inducerea senzației de sațietate la bebeluși, dar și a relaxării ce survine după mesele la sân. Știți imaginea aceea a bebelușilor „milk drunk”? Atât de sătui încât se relaxează total după masă și adomr Poate că aceasta e explicația?

Un alt studiu, realizat pe un număr de peste 200 de sugari cu vârsta între 1-5 zile a analizat nivelurile de colecistochină după mese. Bebelușii alăptați au avut niveluri semnificativ mai ridicate de colecistochinină, comparativ cu bebelușii hrăniți cu formulă de lapte. Una din posibilele explicații luate în calcul de autorii studiului fiind că hrănirea la sân stimulează secreția de colecistochinină la sugarul alăptat.

Se speculează că colecistochinina s-ar regăsi și în laptele matern. Un studiu în acest sens a identificat în unele probe de lapte matern colectate prezența colecistochininei însă nivelurile acesteia au fost reduse.

Alte două substanțe ce au dovedit în studii pe animale și un posibil rol în reglarea somnului, pe lângă cel de reglare metabolică: grelina („hromonul foamei”) și obestatina se regăsesc de aaemenea, în laptele matern.

Posibile implicații practice?

Mamele pot profita de aceste valuri de creștere a colecistochininei. Scăderea nivelurilor de colecistochinină la 10 minute după creșterea înregistrată la finalul suptului oferă o „fereastră” în care mama mai poate pune copilul la sân pentru a se asigura că acesta ajunge la laptele mai gras sau poate pune copilul la cel de al doilea sân. [5] Știind că nivelurile de colecistochinină cresc apoi la 30 de minute, mama poate ține copilul în brațe până adoarme, evitând astfel situația în care copilul pus jos imediat după încheierea mesei la sân se trezește nemaisimțind căldura brațelor mamei.

Pe lângă colecistochinină și oxitocina eliberată în timpul alăptării și prin contactul piele-pe-piele vine să ajute la relaxarea mamei care alăptează dar și a sugarului alăptat.

Melatonina din laptele matern

Și asta nu e tot…se pare că alăptarea ajută și la dormitul mai bine pe timpul nopții. Laptele matern conține melatonină („hormonul somnului). Conținutul de melatonină urmează variațiile diurne specifice ceasului biologic, fiind mai multă melatonină în laptele produs pe timpul nopții.

Cercetătorii presupun că melatonina din laptele matern ajută bebelușul să doarmă mai bine, îl asistă în dezvoltarea și consolidarea propriului ritm circadian și are și un efect de calmare a colicilor  (Cohen Engler, et al, A, 2011)

Mamele care alăptează exclusiv dorm mai mult

În mod deloc surprinzător, mamele care alăptează exclusiv adorm cel mai repede și dorm cel mai mare număr de ore , comparativ cu cele care hrănesc mixt sau doar cu lapte praf, în ciuda faptului că bebelușii alăptați exclusiv se trezesc mai des pe timp de noapte și dorm mai puține ore legate decât cei hrăniți mixt sau exclusiv cu lapte praf.

Totodată, un alt studiu a arătat că mamele care alăptează exclusiv au raportat un număr semnificativ mai mare de ore de somn, o stare de sănătate fizică mai bună, mai multă energie și rate mai mici de depresie comparativ cu mamele care hrănesc mixt sau doar cu lapte praf.

Ca și disclaimer în încheiere : adormirea copilului la sân este un comportament natural. Pe de altă parte dacă considerați că sugarul adoarme prematur la sân, fără să finalizeze o masă, fără să transfere suficient lapte, sau este mai tot timpul adormit (cu un număr inadecvat de scutece ude și murdare sau cu un aspect anormal al scaunelor, cu un câștig ponderal nesatisfcător) e indicat să cereți sfatul unui consultant în alăptare sau al unei persoane specializate care vă poate asista.

Articole pe aceeași temă: 

De ce importantă alăptarea pe timpul nopții?

Două soluții simple pentru somnul bebelușilor

Cursul online de somnul copilului (0-12) luni este redus până în 13.02.2020. Cu codul SOMN aplicat la secțiunea Cupoane, costul cursului este de 100 de lei. Despre cursul online Somnul copilului (0-12 luni)

Referințe

Kendall-Tackett, K. Cong, Z. & Hale, T. The Effect of Feeding Method on Sleep Duration, Maternal Well Being and Postpartum Depression, Clinical Lactation, 2011, Vol. 2-2, 22-26

Kierson, J. et al, Ghrelin and cholecystokinin in term and preterm human breast milk, Acta Paediatrica, 2006 Aug;95(8):991-5. doi: 10.1080/08035250600669769.
Marchini G, Lindén A. Cholecystokinin, a satiety signal in newborn infants? J Dev Physiol. 1992 May;17(5):215-9.

Quillin, S. I. M., & Glenn, L. L. (2004). Interaction between feeding method and co-sleeping on maternal-newborn sleep. Journal of Obstetric, Gynecologic and Neonatal Nursing, 33(5), 580-588.

Marchini., G. et al The relationship of plasma cholecystokinin levels to different feeding routines in newborn infants, Early Human Development Volume 35, Issue 1, 1 November 1993, Pages 31-35

Savino, F., et al, Breast Milk Hormones and Their Protective Effect on Obesity, Int J Pediatr Endocrinol. 2009; 2009: 327505. Published online 2009 Nov 4. doi: 10.1155/2009/327505

Uvnas-Moberg, K. Marchini, G., Winberg, J.,  Plasma cholecystokinin concentrations after breast feeding in healthy 4 day old infants, Archives of Disease in Childhood 1993; 68: 46-48

Wambach, K., Rirordan, J., Breastfeeding and Human Lactation. Fifth Edition, Jones & Bartlett Learning 2015