Unul din lucrurile pe care mi le-am promis atunci cand am inceput acest blog a fost ca nu voi scrie despre diversificare. Pentru ca am simtit dintotdeauna ca nu voi avea ceva special de spus. Am absolvit un curs online de nutritie la o Universitate din SUA , dar nu am nicio specializare pe nutritia copilului, relatia mea cu mancarea a fost una normal spre banala, iar eu nu sunt vreo mare gospodina cu retetar de impartasit online. Si pentru ca s-a scris enorm pe subiectul acesta si nu e site de mame si copii in care sa nu se vorbeasca despre diversificare. Si poate pentru ca mai toata lumea vorbste despre diversificare in termeni de spaima, soc si groaza. Am auzit din gura unui medic o comparatie care m-a uluit  „:diversificarea este ca o a doua nastere”.

Asta pana am ascultat-o pe iMothering (v-am zis ca m-am indragostit de platforma aceasta online) pe Gill Rapley vorbind despre Baby Led Weaning (sau autodiversificare, dar eu prefer denumirea din engleza si eventual prescurtata, BLW).

Si mai e ceva. Trecand prin povestea noastra de diversificare am invatat o lectie care m-a convins ca baby led weaning e norma biologica, modalitatea naturala de a introduce alimentatia solida si de a incepe procesul de intarcare. Ca atare as vrea sa conving cat mai multe mame sa asculte de instinctele copiilor lor. Daca as sti ca nu ma compormit social in orasul mic in care traiesc, mi-as atarna un banner in piata publica, cu acest indemn. Atat sunt de convinsa ca baby led weaning ar trebui sa fie norma si nu exceptia.

Despre baby led weaning am aflat cu mult inainte sa jaunt cu Tudor in punctul diversificarii. Am citit despre autodiversificare pe forumuri romanesti si nu m-au prea lamurit. I-am citit cartea lui Gill Rapley (cea care a lansat conceptual de baby led weaning) si m-a convins.

Problema a fost ca in momentul in care a trebuit sa incep diversificarea cu T., am fost fortata de imprejurari sa merg pe varianta clasica de diversificare (lingurita si piureuri). Cu o luna si jumatate inainte sa implineasca 6 luni, Tudor a inceput sa respinga SNS-ul pe care il foloseam ca sa ii administrez laptele muls dupa fiecare supt (despre problemele noastre in alaptare am mai scris). 

Fiind in plin proces de dezvoltare cognitiva, nici sanul nu il mai atragea. In ciuda eforturilor mele de a-mi mentine supralactatia. Implicit a scazut destul de mult in greutate. La 6 luni fix am inceput introducerea primelor solide. M-am sfatuit cu pediatri specializati in alaptare (i-am scris un mail inclusiv lui Jack Newman). Solutia a fost sa ii amestec laptele muls cu mancarea si sa i-l dau asa. Diversificarea a mers excelent, a acceptat toate alimentele solide, in canititatile dorite de mine, a recuperat rapid pierderea in greutate, alaptarea a continuat bine.

Totul a mers foarte usor. O  mama care nu a auzit de baby led weaning ar spune poate ca sunt o fericita. Am avut norocul sa am un copil care nu a facut nazuri la mancare. Nu conta ca eu ma strambam de fiecare data cand vedeam piureurile anoste pe care i le gateam. Nici macar nu aveam curajul sa gust din ele, atat de scarboase mi se pareau ca si consistenta. Stateam cu lingurita in mana si ma intrebam “daca eu nu as manca asa ceva, de ce sa ii dau copilului meu?” Si am observat ca Tudor lua mancarea noastra de pe masa si o ducea in gura, dar eu il cenzuram. Nici nu s-ar fi pretat de la inceput la baby led weaning intrucat nu statea singur in fundulet (un marker extrem de important pentru inceperea diversificarii atunci cand copilul e cu adevarat pregatit). Foarte des imi lua lingura din mana si si-o ducea singur la gura. Dorea sa exploreze tot ce tinea de actul mancatului. Avea acest reflex repetitiv care pe mine ma enerva, pentru ca eu eram contratimp si trebuia sa sterilizez pompe, sa curat morcovi, sa ii fierb si sa ii pasez. In graba mea eu nu am facut decat sa ii anulez lui Tudor instinctul natural de a se hrani singur. Nici macar nu i-am lasat placerea de a explora textura mancarii, pentru ca ma grabeam. Desi era prezent de fiecare data cand noi mancam, atunci cand il hraneam manca practic singur. Desi au fost momente cand poate nu ar mai fi vrut sa manance, eu mai bagam o lingurita. L-am dezvatat astfel sa isi asculte semnalele organismului, fericita ca am un copil mancacios. Si am facut toate acestea constienta ca gresesc. Acum sunt in punctul in care am reluat idea de baby led weaning. Si se vad diferentele. Instinctele copilului meu de a apuca mancarea si de a se hrani singur se aplatizasera la un moment dat. A fost nevoie de cateva zile si suntem…baby led weaning. (dupa cum se vede in poza cu micul T.)

Cateva consideratii generale si personale despre diversificare

• La noi inca mai persista ambiguitatea privind momentul de inceput al diversificarii ( 4 sau 6 luni) desi recomandarile OMS sunt foarte clare. Pe vremea cand Tudor era hranit mixt (la inceputurile alaptarii cand am intampinat probleme iar solutia medicului a fost laptele praf), medicul de familie imi explica foarte ferm ca bebeii hraniti cu formula si cei alimentati mixt trebuie diversificati la 4 luni. De unde acest TREBUIE, nu a putut sa imi explice niciodata.
• Medicii inca nu au resuit sa integreze informatia conform careia debutul diversificarii e trasat de copil si e dependent de dezvoltarea sistemului sau iminuitar si digestiv. Chiar si asa, unii medici inca mai recomanda diversificarea in functie de numarul (in minus sau in plus) de kilograme al copilului.
• Copilul e privit ca un participant pasiv in procesul diversificarii. Mamele si medicii deopotriva sunt obsedati de retete si cantitati, ideea de copil care se bucura de masa e inexistenta.

Ce inseamna weaning? De la bay led weaning?

Termenul de weaning are mai multe sensuri, ne spune Gill Rapley. Ea il foloseste cu sensul de proces, astfel: tranzitia graduala de la hranirea cu lapte (de mama sau formula) la incetarea completa a meselor de lapte. Introducerea solidelor marcheaza inceputul procesului, ultima masa de lapte (de mama sau formula) marcheaza finalizarea procesului. Baby led weaning, e asadar, un proces de diversificare, condus de copil. Gill Rapley vorbeste de un continuum in hranirea copilului: pana la 6 luni acesta primeste lapte de mama (sau acolo unde nu este posibil, lapte formula). Intre 6 luni si pana la ultima masa de lapte (minim 2 ani conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii in cazul copiilor alaptati),  sunt introduse gradual in alimentatia copilului, mese din alimentatia familie. Aceasta perioada cuprinsa intre 6 luni si minim 2 ani (in cazul copilului alaptat) e ceea ce Gill Rapley denumeste perioada de weaning.

Bebelusii se pot hrani singuri

O idee pe care Gill Rapley o subliniaza si care constituie din punctul meu de vedere fundamentul BLW (argument care m-a convins) e aceea ca bebelusii sunt fiinte capabile, se nasc stiind cand sa manance, cat sa manance, cat de repede sa manance si cand sa se opreasca din mancat, dar mai ales  cum sa manance (daca bebelusul este plasat skin to skin imediat dupa nastere el se ataseaza la san. Chiar daca e alaptat sau nu, un bebelus vine pe lume cu aceasta abilitate innascuta de a se hrani singur de la san). In cea mai vulnerabila perioada a vietii lor, ei sunt capabili sa se hraneasca singuri.  

Daca ne gandim la alimentatia copilului ca la un continuum – bebelusii sunt capabili sa se hraneasca singuri pana la 6 luni (atata timp cat au sanul la dispozitie), dupa 2 ani ne asteptam sa se hraneasca singuri – de ce intre 6 luni si 2 ani credem ca acestia trebuie ajutati sa se hraneasca? De ce bebelusii se nasc capabili sa se hraneasca, pentru ca dintr-o data sa nu mai fie capabili, iar apoi sa poata din nou sa se hraneasca singuri? Ar fi planificat natura asa ceva?

De-a lungul timpului, istoria si nu stiinta a dictat varsta de introducere a solidelor

De ce credem ca bebelusii trebuie ajutati sa se hraneasca, odata cu introducerea primelor alimente solide? Se intreaba Gill Rapley. Raspunsurile vin in mod evident daca analizam istoria in domeniul nutritiei copilului.

Varsta privind intoducerea alimentelor solide a variat de-a lungul timpului, in functie de moda si moravuri, fara ca acestea sa fie validate din punct de vedere stiintific.

Abia de curand recomandarile au inceput sa se bazeze pe cercetari stiintifice (osciland la un moment dat intre 4-6 luni ca varsta de recomandare a introducerii solidelor), pana in 2002 cand OMS, in baza unor metaanalize riguroase a setat varsta minima de diversificare la 6 luni. Motivul pentru care mai gasiti pe borcanasele de mancare insemnul “potrivit de la 4 luni” e ca producatorii opereaza in baza unui vid legislativ (nimeni nu ii sanctioneaza inca pentru ca nu s-au adaptat noilor reglementari ale OMS). Ca atare, au tot interesul financiar sa promoveze o diversificare cat mai precoce. Fac asta in baza vechii recomandari a OMS, care incepand cu 2002 nu mai e valabila si nici hvalidata stiintific.

Bebelusii de 4 si 6 luni sunt atat de diferiti!

Un bebelus de 4 luni are nevoie doar de hrana adaptata sistemului sau digestiv imatur (lapte de mama, sau daca acesta nu e disponibil, lapte formula). Un bebelus de 4 luni are nevoie de protectie impotriva infectiilor, de aceea e atat de important laptele de mama. Prin comparatie, un bebelus de 6 luni poate digera o varietate mare de mancare. Are un sistem imunitar mult mai robust, deci poate face fata unui numar mai mare de germeni.

Din punct de vedere al abilitatilor, unui bebelus de 4 luni ii place sa priveasca si sa atinga, dar nu poate sta in fund fara sustinere si nici nu poate prinde lucrurile cu acuratete. La 6 luni, majoritatea bebelusilor pot sta in fund (unii cu sustinere minima), un bebelus de 6 luni poate prinde cu usurinta diverse lucruri, duce aproape totul la gura.

Din punct de vedere al dezvoltarii orale, un bebelus de 4 luni poate doar sa suga, in timp ce unul de 6 luni suge, dar poate sa si mestece.

Ca atare, copiii de 4 luni au nevoie de o dieta lichida. Daca un copil de 4 luni ar fi mancat altceva in afara de lapte (sa nu uitam ca pana in 2002 se recomanda diversificarea de la 4 luni), ar fi mancat doar mancare piure si administrata cu lingurita. Copiii de 6 luni sunt pregatiti pentru mancaruri ce necesita mestecare, se pot hrani singuri cu bucati de mancare, pe care le pot prinde si duce la gura. Nu au nevoie de piureuri sau hranire cu lingurita, reminiscente ale perioadei in care diversificarea se incepea de la 4 luni.

Omul, singurul mamifer care insereaza mancare in gura puiului

Un alt argument care m-a convins in favorea autodiversificarii / BLW e acela ca niciun alt mamifer nu insereaza mancare in gura puiului sau. Puiul de mamifer isi gaseste singur drumul san, la fel ca nou nascutii oamenilor (daca li se ofera ocazia). Cand incep sa manance primele solide, mamele isi duc puii in locurile care se afla sursa de hrana, eventual le directioneaza mancarea catre ei, dar nu le-o baga in gura lasandu-i sa o manance singuri. Noi nu le dam aceasta ocazie copiilor nostri, ci decidem pentru ei.

Motive false pentru diversificare

Gill Rapley identifica si cele mai comune motive, folosite in mod eronat pentru startul diversificarii, inainte ca bebe sa fie pregatit:

• Credem ca bebelusul pare infometat. De regula credem acest lucru pentru ca se trezeste noaptea sau se uita la noi cand mancam. Dar acestia sunt de fapt markeri comportamentali ai unui copil de 4 luni: se uita la orice cu interes (nu face inca legatura intre faptul ca ceea ce bagam in gura ne satisface foamea, deoarece foamea lor e satisfacuta de masa de lapte). Este de asemenea normal ca un copil sa se trezeasca noaptea, e normal chiar si pentru copiii care in mod exceptional, pana la 4 luni dormeau toata noaptea;
• Greutatea este un alt motiv folosit gresit pentru inceperea diversificarii. Mai precis incetinirea ritmului de crestere in greutate , care este fireasca. De multe ori insa tocmai greutatea mai mare a unui copil este folosita ca pretext pentru inceperea prematura a diversificarii alimentatiei. Aveam de a face cu un paradox, in functie de diverse pareri atat copiii mai mari, cat si cei mai mici ar trebui diversificati mai devreme, fara a se tine cont de faptul ca greutatea nu influenteaza dezvoltarea sistemului digestiv;
•  Insemnele de pe borcanele de mancare, care indeamna la diversificare de la 4 luni. Problema apare pe fondul unui vid legislativ, producatorii de mancare pentru copii nefind obligati inca prin lege sa isi updateze etichetele conform noilor reglementari din 2002 ale OMS privind inceperea diversificarii la 6 luni.  Legat de decizia OMS privind diversificarea la 6 luni as adauga si eu ceva in completarea a ceea ce spune Gill Rapley. Practic, comunitatea stiintifica era la curent cu mult inainte de anul 2002 cu cercetarile privind necesitatea amanarii diversificarii pana la varsta de 6 luni cand sistemele digestiv si imunitar ale copilului sunt mai pregatite decat la 4 luni. Gabrielle Palmer explica in cartea sa, “The Politics of Breastfeeding” ca OMS a “intarziat” publicarea noilor reglementari ca urmare a presiunii  excesive si a lobby-ului facute de puternica industrie de mancare pentru copii;
• “Si altii o fac!” e un alt prost motiv pentru care unii parinti incep diversificarea mai devreme decat e cazul;
• Motivatia copilului: copilul suge foarte des, deci probabil ca ii e foame. Un copil care doreste sa fie pus frecvent la san, nu inseamna in mod automat ca nu se satura. Face parte din comportamentul firesc al copilului, asa este programat sa se comporte. La san gaseste hrana , dar si confort;

Cand este bebe pregatit pentru introducerea alimentelor solide?

Gill Rapley sustine ca un copil le arata parintilor ca este pregatit sa inceapa sa exploreze mancarea solida, tocmai facand asta. Ca parinti, noi trebuie doar sa le oferim copiilor aceasta posibilitate. In definitiv, nu interferam cu celelalte milestone-uri pe care le ainge copilul (nu decidem noi cand incepe copilul sa mearga, ci ii oferim posibilitatea sa o faca, atunci cand corpul lui va fi pregatit) Am putea sa facem acest lucru si cu introducerea primelor alimente solide.

De ce ne place sa mancam?

Gill Rapley considera ca autodiversificarea / baby led weaning e in acord cu nevoile reale ale unui copil, respectand tocmai acele aspecte care fac si pentru noi adultii, masa mai placuta:

• Ne place sa mancam atunci cand e un lucru pe care il facem in comun, un eveniment social (luam masa cu familia, cu prietenii, atunci cand celebram ceva);
•  Masa devine placuta cand atmosfera este potrivita (intr-un loc relaxat, aunci cand nu ne grabim, etc.)
• Cand putem anticipa ceea ce mancam  (cand putem alege din meniu, cand putem discuta despre mancare, cand putem sa alegem din farfurie, sa alegem ce mancam mai intai, ce combinam, etc.)
•  Cand putem sa mancam in felul nostru (in ordinea in care ne place, in timpul nostru);
•  Cand mancam folosindu-ne de toate simturile;
•  Cand incercam lucruri noi, fara sa fim presati din exterior;
•   Cand avem control asupra a ceea ce mancam, a cantitatii mancate, a rapiditatii cu care mancam.

Baby led weaning-ul / autodiversificarea respecta toate aceste aspecte. Daca ne gandim la o masa clasica de diversificare, in care copilul sta pasiv, este hranit cu lingurita in cantitatile  si ritmul dorit de mama, fara posibilitatea de a interactiona cu mancarea, ne dam seama de ce pentru multi copii si parinti, introducerea alimentelor solide este un chin.

Ce este Baby led weaning-ul (BLW) / autodiversificarea?

•   Este o modalitate de hranire a copiilor ce foloseste abilitatile lor naturale in loc sa le ignore sau sa treaca peste ele;
•   Respecta pofta de mancare si abilitatile bebelusului;
•   Permite copilului un progres gradual fara “stadii” artificiale;
•   Copilul e cel care hoataraste  cand e momentul potrivit pentru a incepe, rata de progress, cantitatea pe care o mananca, reducerea graduala a meselor de lapte;

Cum se face baby led weaning?

•  Incluzand copilul in mesele din familie. Acest lucru se face inainte ca bebe sa fie pregatit propriu-zis de diversificare, pentru a observa comportamentul parintilor. Copilul trebuie inclus nu doar la mesele formale, ci si atunci cand luati o simpla gustare.
• Asigurati-va ca atunci cand este pus la masa, copilul nu este obosit sau infometat;
• Asigurati-va ca mancarea pe care o consumati este sanatoasa (fara zahar, sare, miere, alimente interzise copiilor mici, etc.);
• Asigurati-va ca bebelusul sta vertical, in fund (pe scaun, in bratele parintilor) alaturi de ceilalti participanti la masa;
•  O idee buna este sa protejati podeaua pentru a putea sa curatati mai usor si pentru a putea sa ii dati de pe jos mancarea scapata, astfel incat sa nu fie contaminata;
• Nu va preocupati de boluri si farfurii. Cel mai probabil copilul va scoate mancarea din bol.  Puneti mancarea direct pe masa, pe tava scaunului (asigurandu-ca ca e o suprafata curata). Daca copilul mananca de pe tava scaunului sau de pe fata de masa e bine ca modelul acestora sa fie simplu, altfel copilului ii poate fi dificil sa is idea seama ce mancare ia;
• Majoritatea fructelor sunt potrivite pentru BLW si pot fi taiate in fasii de marimea unui deget sau in felii. Nu e nevoie sa feliati fructele mici (e mai bine sa fie lasate intregi astfel incat copilul sa le poata prinde), cu exceptia fructelor si a legumelor mici (struguri, cirese, rosii cherry) care trebuiesc taiate in jumatate. Indepartati samburii si lasati coaja;
• Merele trebuie sa fie tari ca sa poata fi apucate, dar suficient de moi ca sa poata fi mestecate (“soft but not soggy”);
•   Majoritatea legumelor pot fi taiate in forma potrivita;
•  Copiii nu se inteleg foarte bine cu frunzele verzi la inceput, dar se descurca de regula cu mugurii sau cu broccoli;
•  Carnea se poate servi in bucati, sau in fasii sau in forma de bat de toba (poate ca la inceput nu va fi capabil sa o mestece dar va putea sa o suga). Dupa un timp, copilul va putea gestiona carnea sub forma de chiftele;
•  Cei mai multi copii se descurca la inceput, mai bine cu painea prajita;
•  Incepeti cu mancare sub forma de bat (in genul formei cartofilor prajiti) sau cu mancare ce are un “maner” de care poate apuca copilul (ex: broccoli);
•   Pentru fructele alunecoase (ex: banana, pepene) putem lasa o portiune de coaja, de care copilul sa se poata prinde;
•   Oferiti o selectie de alimente, dar nu prea multe, pentru a nu il coplesi pe copil. Nu limitati masa la un sigur aliment pe masa. Obiceiul de a oferi un singur aliment la masa isi are originea in perioada in care copiii erau diversificati la 4 luni sau chiar mai devreme, ceea ce facea ca sistemul lor digestiv sa nu fie suficient de adaptat, astfel incat trebuia asteptat cateva zile pemtru a vedea daca nu apar reactii;
• Nu incercati sa hraniti copilul! Lasati-l sa experimenteze in ritmul sau. DACA II PUNETI MANCARE IN GURA POATE FI PERICULOS! Propriile abilitati ale copilului sunt cele care il mentin in siguranta;
•  Pentru copil intreaga experienta e motivanta. Nu e motivata de foame, copilul vrea sa exploreze, sa experimenteze. Daca nu va asteptati sa manance din prima, nu veti fi dezamagiti. Majoritatea copiilor petrec primele zile, saptamani, sau chiar luni doar explorand;
• Pe masura ce copilul avanseaza in BLW puteti include alte texturi pe langa cele pe care deja le gestioneaza;
•  Oferiti o varietate de gusturi, forme si culori;
• Incurajati copilul sa foloseasca tacamurile si cana atunci cand arata interes pentru ele. Nu conteaza ca nu le va folosi corect de la inceput;
• Oferiti-i suficient timp sa manance, mentineti o atmosfera de calm, nu e nicio graba. Daca grabiti copilul, acesta va deveni frustrat, la fel si voi;
•  Ganditi-va la masa ca la o oportunitate de invatare si de joaca, nu de mancare. Copilul va fi mai putin frustrat daca nu va focusati pe ce si cat a mancat;
• Oferiti sanul sau mesele de lapte praf la cererea copilului. Majoritatea copiilor continua cu mesele de lapte in acelasi ritm cateva luni dupa inceputul diversificarii. Nu e nevoie sa va preocupati de oferirea laptelui inainte sau dupa mese, atata timp cat copilul nu e infometat atunci cand ajunge la masa;
• Aveti incredere in copil si in faptul ca stie de cata mancare are nevoie;

La ce sa va asteptati de la baby led weaning?

• Mizeria este inevitabila la inceput;
• Mesele de lapte vor ramane la acelasi nivel pana la aproximativ 9 luni. Copilul s-ar putea sa nu manance solid cateva zile, sau chiar o saptamana, mai ales daca e bolnav;
•  Reflexul de gag: se aseamana cu voma sau cu sufocarea insa nu e acelasi lucru. Spre exemplu copiii isi pot provoca reflexul de gag bagandu-si prea adanc degetele sau o jucarie in gura. Reflexul de gag este un reflex ce il ajuta pe copil sa impinga hrana in fata. Este foarte comun si dispare pe masura ce copilul invata sa gestioneze hrana. Pentru ca cel mic sa invete sa manance in siguranta, ii putem arata ca nu e bine sa isi umple gura cu prea multa mancare si ca mestecatul e important;

Masuri de siguranta! Nu se va ineca?

Gill Rapley explica “traseul” de dezvoltare a abilitatilor copilului de a se hrani singur: la nastere copilul are abilitatea de cautare a sanului, atasare si supt. Apoi se dezvolta capacitatea de a se intinde dupa obiecte, de a le apuca si de a le baga in gura. Mai apoi, apare abilitatea de a musca si de a mesteca, pentru ca mai apoi copilul sa fie capabil sa miste mancarea in spatele gurii pentru a o inghiti. Capacitatea de a prinde lucrurile intre degetul mare si aratator (“the pincer grasp”) ce le permite copiilor sa prinda lucruri mici (cu potential periculos) se dezvolta mai tarziu, in jurul varstei de 9 luni. De aceea este important sa lasam copilul sa isi duca singur mancarea in gura si sa nu i-o punem noi in gura.

Studiile arata ca nu exista risc de inec in cazul in care copilul se hraneste singur, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

• Copilul sa stea cu spatele in pozitie verticala (upright position);
• Copilul sa detina controlul asupra momentului in care mananca, asupra cantitatii de mancare, asupra a ceea ce mananca, asupra rapiditatii cu care mananca;
•  Copilului nu i se dau alimente mici si tari (ex: alune)
•  Copilul nu este lasat nesupravegheat atunci cand mananca

Beneficii ale BLW

• Copilul invata despre mancare;
• Copilul invata sa manance in siguranta;
• Copilul isi controleaza apetitul (reglarea apetitului se face dandu-i copilului sa manance atat cat cere);
• Copilul isi dezvolta coordonarea mana –ochi;
• Copilul isi dezvolta abilitatile sociale, bunele maniere la masa;
• Familia mananca impreuna;
• Efectele BLW sunt dovedite in ceea ce priveste: rate mai mici de obezitate, nutritie mai buna, nivel mai mare de fericire in familie;
•  Efecte posibile ale BLW: vorbire imbunatatita, nevoie scazuta de corectare ortodontica, performante imbunatatite la scoala.

Observatiile mele despre BLW

–      BLW se vrea a fi o metoda simpla si fireasca de a integra copilul la mesele din familie, fara ca acestea sa devina o povara pentru familie. Din toata filosofia BLW pe mine ma incanta foarte mult ideea de a usura munca parintilor in privinta diversificarii. Pentru familiile care gatesc in mod normal in casa, BLW poate fi o modalitate simpla de a diversifica copilul. Pentru mamele care nu gatesc, BLW s-ar putea sa fie mai complicat decat prepararea sau cumpararea unor pireuri;

–        BLW presupune sa ii oferi copilului mancarea pe care si parintii o mananca, neexistand niste reguli rigide ca in diversificarea clasica. Totusi, cunosc parinti care au inceput BLW oferindu-le copiilor pizza sau cartofi prajiti (aceasta fiind mancarea consumata de ei). Ca atare, e important ca parintii care fac BLW sa aiba o nutritie corecta, iar mancarea gatita sa fie adaptata copilului (fara sare, zahar, miere cel putin pana la varsta de 1 an);

–          Singura critica pe care o am la adresa BLW e absenta regulii de 2-3 zile in introducerea noilor alimente. Desi ea nu apare enuntata ca atare (Gill Rapley vorbeste de consultarea medicului in cazul existentei unui teren atopic) multi parinti au dedus ca nu e nevoie sa se introduca noile alimente treptat. Logica enuntata de Gill Rapley conform carei copiii de 6 luni au  sisteme digestive si imunitare mai robuste (deci nu e cazul sa urmarim reactii la un anumit aliment) e valida, insa exclude copiii cu teren atopic. Si cunosc cateva cazuri de copii diversificati in maniera BLW care primind mai multe alimente noi in aceeasi zi au avut reactii, iar parintilor le-a fost foarte dificil sa isi dea seama ce aliment le-a provocat. De asemenea nu stiu cum se preteaza BLW la un copil cu disfunctii la nivelul aparatului oral.

Resurse:

• Ghidul de Baby Led Weaning al lui Gill Rapley – Rationale for implementing a baby-led approach to the introduction of solid foods
• Site-ul lui Gill Rapley
• Site BLW cu cateva retete si poze
• Blog BLW (retete, poze si discutii)
• Baby Led Weaning Forum
• Baby Led Weaning – grupul international de Facebook
• BLW Romania – grupul romanesc de Facebook

Site-uri si bloguri romanesti, experiente ale parintilor:

• https://blogulmeumediocru.blogspot.ro/2013/02/autodiversificarea-i/
• https://DIVersificare.ro/stiati-ca/2013/02/autodiversificarea-hhh/
• https://gangblog.ro/2013/06/16/autodiversificare-diversificarea-dictata-bebelus/
• https://autodiversificare.blogspot.ro/search/label/1%20GHID%20de%20autodiversificare
• Retete
• Autodiversificare vs diversificare impusa 
• https://DIVersificarenaturala.blogspot.ro/2012/08/ghid-de-autodiversificare-pe-scurt-cu/