Rolul tatălui în alăptare

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, Tatăl și alăptarea 1 Comment

Dilema tatălui în relația de alăptare. Ce poate să facă și ce ar trebui să facă? Încă din momentul venirii lui T. pe lume, soțul meu s-a arătat foarte interesat să se implice cât mai mult în creșterea lui bebe. Discutam despre “lupte” pe ținutul în brațe, împărțiri echitabile ale schimbării responsabilităților și despre proiecții despre cum noi nu vom repeta greșelile părinților noștri. Aveam în minte imaginea tatălui care face bonding cu bebe, hrănindu-l cu biberonul și chiar s-a ivit la un moment dat ideea de “abia aștept să îl hrănesc și eu cu biberonul, să ne conectăm, să simt că sunt alături de el din prima clipă”. Într-o cultură a biberoanelor singura modalitate echitabilă prin care tatăl se poate conecta cu bebe e să îl hrănească la rândul lui.  Dar hrănirea unui bebeluș este exclusiv treaba mamei. Este rolul ei biologic, cu avantajele pe care alăptarea le presupune atât pentru copil dar și pentru mamă. Alăptarea scade riscul mamei de a dezvolta cancer mamar, dar faptul că mama alăptează nu scade riscul tatălui de a dezvolta boli asociate nealăptării, la fel cum nici hrănirea cu biberonul nu îl ajută în vreun fel, din acest punct de vedere.  Ce vreau să spun prin această comparație e că trupul mamei a fost gândit astfel încât o bună perioadă de timp după naștere să asigure hrănirea exclusivă a copilului printr-o modalitate sustenabilă și aproape perfectă care se numește alăptare. Evoluția nu a selectat tați care să hrănească cu biberonul ca normă … Citeste mai departe