Despre nașterea vaginală după cezariană

26 January 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Nastere, Nastere cezariana, Nastere vaginala dupa cezariana 1 Comment

Am urmărit cu interes zilele acestea un caz care m-a întristat profund. Caz este un termen mut prea dur și sec când vine vorba de viața unui om, a unei mame care lasă în urmă doi copii. Am stat mult să mă gândesc dacă să scriu pe acest subiect sau nu. E foarte simplu să arunci câteva vorbe goale prin care să nu spui de fapt nimic, să îți dai cu părerea și să faci în astfel de fapt trafic (angrenându-te în bula discuțiilor viralizate pe Facebook) pe marginea tragediei unei familii. Pe de altă parte, văzând alte reacții din mediul online, scriind în trecut pe tema nașterii vaginale după cezariană (am prezentat cu bucurie povestea unei prietene ce a născut natural după cezariană, într-un Spital Universitar din Munchen, asistată de 3 moașe, seecondate de 2 medici), întâlnind mame care au avut parte de NVDC-uri, informându-mă despre acest subect încă din 2013, mă simt datoare măcar moral să scriu pe tema aceasta. În plus îmi răsună în minte replica unei cititoare care după ce am postat poze de după nașterea celui de-al doilea copil (imaginea în care stăteam piele-pe-piele la ieșirea din operație), m-a întrebat cum am născut și mi-a spus că se aștepta să nasc vaginal după cezariană, semn că probabil cineva se aștepta să fiu un trend setter în domeniu și când vine vorba de naștere. Nu, nu am născut vaginal după cezariană. Și o să vă explic de ce. Pur și simplu nu m-am simțit pregătită nici … Citeste mai departe

Nastere prin cezariana: Cum am trait povestea nasterii mele ?

3 November 2014By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Cezariana, Nastere, Nastere cezariana, Probleme nastere, Sfaturi, Traume nastere 2 Comments

M-am trezit intr-una din zilele trecute, cu un sentiment de panica. Inexplicabil…. Totul era in regula…. Nimic nu se schimbase in viata mea, nu as fi avut motive sa resimt angoasa si sentimentul de apasare pe care le-am resimtit in acea dimineata. M-am trezit cu inima batandu-mi repede, cu parul de pe mana aproape ridicat, ca atunci cand ti se face frica si vrei sa fugi. Si cu o senzatie de apasare si de tristete. In ziua respectiva, era ziua fiului meu.  In urma cu un an venea pe lume, intr-un moment pe care l-am trait ca fiind cel mai minunat moment din viata mea.  ….. Se spune ca nasterea este cea mai puternica amintire pe care o femeie o poate avea. Amintirea care nu se sterge niciodata….. Cand mi-am vazut pentru prima oara copilul si l-am tinut pentru prima oara in brate, la o ora tarzie dintr-o zi de octombrie, acum un an, m-am simtit cel mai fericit om de pe pamant. Nu pot descrie in cuvinte ce am simtit in acel moment, timpul s-a dilatat, e unul din putinele lucruri pe care le mai tin minte imediat ce T. a fost scos din burtica.  Si mai tin minte ca mi l-au adus langa fata mea, gol, si mi l-au dat sa il pup, in timp ce stateam intinsa pe masa de operatie. Si eu i-am atins gurita, care era uda de lichid amniotic. Si a fost magic. Magic e prea putin spus. Nu poate fi descris in cuvinte! … Citeste mai departe