Cum se acordă Concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului 2017, acte necesare

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Concediu de cresterea copilului, In brate la mami, Nastere, Sarcină, Stiri No Comments

Cum se acordă Concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului 2017, acte necesare! Persoanele care au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri impozabile în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului pot să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului (CCC) în vârstă de până la doi ani (respectiv trei ani, pentru copilul cu handicap), precum și de o indemnizație lunară, așa cum prevede Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010. Oricare dintre părinți poate cere, în anumite condiții, concediul și indemnizația de creștere a copilului, potrivit legislației în vigoare. Anul 2016 a adus modificări importante modului de acordare a concediului, iar din septembrie 2017 vom avea din nou o plafonare a indemnizației aferente, însă una mult mai generoasă decât precedenta. În aceste condiții, readucem în prim-plan principalele informații ce trebuie știute despre concediul și indemnizația de creștere. După cum prevede OUG nr. 111/2010, oricare dintre părinții firești ai copilului poate să beneficieze de concediul de creștere a copilului și de indemnizație. Mai mult, acestea se cuvin pentru fiecare dintre nașteri, dacă părinții au mai mult de un copil. În principiu, dacă sunt respectate condițiile enunțate mai sus privitor la realizarea veniturilor impozabile, părinții pot cere indemnizația și intrarea în concediu dacă mai îndeplinesc următoarele condiții: • sunt cetăţeni români, cetăţeni străini sau apatrizi (adică fără cetăţenie); • au domiciliul/reşedinţa pe teritoriul României; • locuiesc în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora. Principiul acordării CCC este că perioada la … Citeste mai departe

Pentru mamele care “nu fac nimic toată ziua”. Și pentru partenerii lor

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, In brate la mami, Parenting 1 Comment

În urmă cu câțiva ani am avut o dscuție cu unul din colegii de muncă. Îmi povestea că soția sa abia a așteptat să se întoarcă la muncă după nașterea primului copil, deoarece simțea că nu mai făcea față “statului acasă” și tuturor sarcinilor pe care le presupune îngrijirea unui bebeluș. Eram naivă la vremea respectivă (ca să nu spun altceva), începeam deja să fiu suprasolicitată de munca pe care o adoram dar mi se părea ciudat ca cineva să vrea să se întoarcă la muncă, mai devreme decât e cazul, din “concediul” de îngrijire a copilului. Doar de ce îi spune concediu?! Acum am doi copii, două concedii de creștere a copilului la activ și o părerea oarecum nuanțată. De la bun început vă spun că nu aș vrea să fiu înțeleasă greșit. Am adorat acești aproape 4 ani în care am lăsat cele 10 uneori 12 ore pe zi pe care le munceam în corporație, pentru a “sta” acasă cu copiii. Însă mi-am schimbat în mod evident toată viziunea despre “statul acasă” și concediul atunci când vine vorba de îngrijirea unor copii. Și poate că prin ceea ce scriu, îi ajut și pe alții (în special pe soții convinși că soțiile lor au parte  de relaxarea supremă “stând” acasă cu copiii) să vadă dincolo de acești termeni care pot induce atât de mult în eroare. Dacă pe vremuri invidiam mama care “stă” acasă, acum invidia are cu siguranță multe nuanțe care unori pot merge chiar spre compătimire. Pentru … Citeste mai departe

Protecțiile de silicon în alăptare – bune sau nu?

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, In brate la mami, Protectii silicon 2 Comments

Dacă ar fi să fac o statistică neoficială, aș spune că în cazul mamelor pe care le văd 4 din 5 NU au nevoie de / protecțiile de silicon / de mamelon pe care le primesc cu atâta lejeritate în maternitate. Sigur că, în cazuri atent selecționate și pe perioade limitate de timp, protecțiile de silicon sunt de un real ajutor, însă majoritatea covârșitoare a mamelor le primesc pentru că cei care ar trebui să explice cum să atașeze corect copilul la sân, nu știu sau nu au timp să o facă. Așa că vine soluția “salvatoare” – protecția de silicon. Oferită drept soluție rapidă și superficială pentru ragade sau bebelușii care nu reușesc să prindă sânul (pe principiul “noi ne-am făcut datoria, ți l-am pus la sân”), ele rezolvă rareori problema de fond. Mama ajunge acasă și ragadele și durerea în timpul alăptării persistă sau sunt chiar mai puternice atunci când folosește protecțiile, mamei nu i se explică de fapt cum să folosească corect protecția de silicon și nici cum să renunțe la ea. De multe ori copilul nu e atașat corect pe protecția de silicon sau dimensiunile mamelonului de silicon nu sunt adecvate anatomiei mamei și a bebelușului, ceea ce îngreunează dramatic transferul de lapte (după renunțarea la protecția se silicon am avut cazuri de copii care au câștigat în luna respectivă cu 500 de grame mai mult decât în luna în care mama utiliza protecțiile de silicon! Sau bebeluși care au dormit pentru prima oară 2-3 ore … Citeste mai departe

Viața cu doi copii (III) – Cum e cu al doilea?

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, In brate la mami, Parenting 1 Comment

“Și ați mai vrea copii doamna Ola?”, m-a întrebat medicul meu ginecolog la controlul de șase săptămâni, după prima naștere. Zâmbind i-am răspuns că da, ceea ce l-a surprins într-un mod plăcut. Era evident surprins, nu se aștepta probabil să îi dau un astfel de răspuns. Prima sarcină nu a fost nici pe departe ceea ce vezi în filme. O stare de greață permanentă care mă făcea să am tot timpul o punguță la mine, multe sfaturi nedorite, două colici renale (dintre care una cu internare, cea de a doua doar cu tratament intravenos), hipertensiune, un bebeluș mic pentru vârsta gestațională, pre-eclapmpsie, cezariană la rece deoarece bebe era în prezentație pelviană, două luni de repaus la pat înainte de naștere pentru a preveni nașterea prematură (un fel de “închisoare” a oricărei gravide, acest repaus la pat care nu îmi permitea decât deplasările la toaletă și o ieșire zilnică la monitorizat tensiunea). Și apoi nașterea ca o eliberare și ca cel mai fericit moment din viața mea. Și apoi recuperarea ușoară și minunăția de bebeluș care deși născut la termen cântărea cât un prematur târziu. Și apoi alăptarea. Bucuria cu care așteptam să se întâmple, proiecțiile pe care mi le făcusem și apoi realitatea aceea în care deși făceam ceea ce spunea toată lumea că trebuie să fac, copilul se chinuia să ia în greutate câteva zeci de grame pe săptămână. Și apoi suplimentarea cu lapte praf și scăderea lactației aproape de 0 și ideea mea că fiind dismatur eu am datoria … Citeste mai departe

Aș vrea ca timpul să aibă mai multă răbdare

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, In brate la mami, Parenting 2 Comments

Sunt la jumătatea celui de-a treilea an de alăptare neîntreruptă și mai mult ca nicodată simt nevoia să fac o magie. Când a venit pe lume T., am simțit că el este un preambul pentru alți copii care aveau să mai vină. Acum, cu R. simt nevoia să închid cercul. Nu am convingerea că pot să mai susțin o altă sarcină, din punct de vedere fizic. Mi-e teamă că emoțional nu o să mai fac față verificărilor aproape zilnice ale tensiunii, eventualului repaus la pat. Mi-e teamă că sunt prea bătrână pentru alți copii mici. Un gând anxios de genul “când R va avea doar 10 ani eu voi avea 42” nu îmi dă pace. Vârsta asta de 42 de ani acționează asupra mea ca un sindrom de aniversare. E fix vârsta la care mama mea a fost diagnosticată cu o boală gravă și fără tratament, aveam 20 de ani și m-am acomodat foarte greu cu ideea. Așa că gândurile “cum ar fi dacă” și “copiii mei vor avea doar 10-13 ani” nu îmi dau pace Simt cumva într-un mod ciudat că, deși aș fi vrut o casă plină de copii, mi-am atins potențialul genetic cu 3 (2 născuți și unul nenăscut). Simt că rezerva mea emoțională, aceea din care trebuie să dăruiesc și altora se cam epuziează și are nevoie de o reîncărcare. Alăptez acest copil ca și cum e ultimul pe care l voi mai alăpta vreodată. Îl țin în brațe ca și cum e ultimul meu bebe pe … Citeste mai departe

Despre teama de a ne ține copiii în brațe

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, In brate la mami, plans copil, Skin to skin 2 Comments

Foarte des mi se întâmplă să vorbesc cu mame care îmi spun că bebelușul lor nu se oprește din plâns, sau că plânge toată ziua sau că plânge și nu știu ce să îi mai fac. Atunci când un bebeluș plânge, el ne transmite cu siguranță un mesaj, prin intermediul unei forme de limbaj care îi este cea mai accesibilă. Atunci când o mamă îți spune că bebelușul plânge toată ziua, primul lucru pe care îl ai în vedere e să ajuți mama să evalueze situația – e copilul hrănit, schimbat, eructat? Are o stare de sănătate bună? A luat bine în greutate? A făcut caca, a făcut pipi? Cât? E nevoie să fie văzut de un medic? De cele mai multe ori se întâmplă ca răspunsurile la întrebările de mai sus să fie îmbucurătoare. Și atunci întreb: “Ce se întâmplă când îl luați în brațe?” “Evident, când îl iau în brațe se oprește din plâns, iar când îl pun jos începe din nou să plângă” “….În acest caz pare că ați găsit răspunsul, luați-l în brațe….” “Da, dar evit să fac asta pentru că nu vreau să se învețe în brațe și apoi să vrea să stea doar în brațe.” “Credeți-mă pe cuvânt când vă spun că nu cunosc niciun adolescent de 18 ani care să vrea să stea doar în brațe…..” Dacă încă nu am pierdut interesul și deschiderea mamei, continuu prin a-i spune cât de bine îi este bebelușului în brațele ei, cât de important este pentru dezvoltarea fizică și … Citeste mai departe

#Blog de parenting – In brate la mami

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, In brate la mami No Comments

Bun venit In brate la mami! Sunt Andreea Ola, consultant alaptare & lactatie IBCLC Brasov! In brate la mami este fărâma mea de viață. În brațe la mami este un proiect început din dorința de a da mai departe ceea ce am primit la rândul meu. Scriu despre alăptare pentru că am avut parte de un start dificil în relația dintre mine și pruncul meu și pentru că am reușit să îl depășesc. Asta m-a convins că orice mama poate oferi puiului ei hrana de care are nevoie în primii ani de viață. Scriu despre attachment parenting pentru că i-am descoperit principiile într-un mod natural și firesc. Și m-a convins că e norma biologică de a ne crește copiii.

Viața cu doi copii. Rivalitatea fraternă

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, In brate la mami, Psihologia copilului 2 Comments

Încă dinainte de nașterea lui Rareș am decis să îi punem și un prenume de sfânt, pereche cu cel al fratelui mai mare, Tudor. Și dacă pe T. l-am botezat și Mihai, lui R. ne-am gândit să îi spunem și Gabriel. Ne-am imaginat noi, cu mințile noastre de adulți, că cei doi frați Ola vor fi încântați de ideea noastră, că își vor serba împreună onomastica, că totul va fi la dublu – cadouri, prieteni, distracție. Am avut ocazia să facem proba adevărului, la o lună de la nașterea lui R. “La mulți ani, Tudor Mihai!”. Bucurie, chicoteli, veselie din partea sărbătoritului. La mulți ani, Rareș Gabriel! Ne-am gândit noi că ar fi frumos să îi urăm și fratelui necuvântător. Doar că primul sărbătorit nu a mai fost atât de încântat. S-a retras într-un colt al camerei, îmbufnat și clănțănind din dinți, supărat că împarte ziua onomastică cu altcineva. De când am născut cei din jur ne întreabă cum e viața cu doi copii. E o provocare, aș spune în timp ce scriu această postare, tastând cu un bebe adormit pe umăr, în timp ce fratele mai mare e la joacă cu bunicii. Viața cu doi copii nu e atât de dificilă pe cum m-au avertizat anumite persoane, dar nici pe departe atât de simplă precum principiul înmulțirii iubirii cu doi. Am început să îl pregătesc pe T. (care are acum 3 ani) pentru venirea lui R. (care tocmai a implinit 2 luni) din momentul în care sarcina a devenit … Citeste mai departe

Viața cu un toddler

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, In brate la mami, Parenting, Personal 1 Comment

Unul din dezavantajele expunerii în online e că la un moment dat, lumea s-ar putea să te recunoască pe stradă, prin parc, pe la locurile de joacă și să îți analizeze mai atent comportamentul. Scrii despre tine că ești psiholog, oferi informații care speri să ajute alți părinții, oamenii își imaginează automat că ești un guru al parenting-ului și că viața ta de părinte plutește pe un nor al zen-ului și al perfecțiunii. Dar în realitate, ai aceleași dileme “de parc și loc de joacă” ca ceilalți părinți de pe planetă. În momentul în care copilul tău începe să arunce cu nisip dintr-o dată în ceilalți copii (fără nicio avertizare prealabilă), în momentul în care începe să plângă necontrolat, să rostească acel cuvânt cu iz de înjurătură, te întrebi dacă nu ar fi cazul să te retragi într-un colțișor și să îți comanzi urgent cele mai bune cărți de parenting. Viața cu un toddler e o provocare. Ca să fiu sinceră simt că uneori nu mai țin pasul, s-a întâmplat ceva și am pierdut ritmul. Să crești un toddleraș (folosesc obsesiv termenul, dar nu găsesc echivalent care să sune mai bine în limba română) îmi pare mai provocator decât să crești un nou născut. Ai scăpat de anxietatea unei noi vieți atât de fragile, bun venit crize inexplicabile de plâns și de furie. A înghițit cuptorul mâncarea,  ai îndrăznit să pui hainele murdare la spălat, s-au rupt 3 centimetri din brațul unei jucării ordinare de plastic (pe care bunicii se … Citeste mai departe

Despre depresia postpartum

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, In brate la mami, Parenting No Comments

Depresia este deseori trecută sub tăcere, o realitate a vieții cotidiene care se suprapune de multe ori peste perioada sarcinii sau cea de după naștere. Scopul acestui articol este acela de a explica simptomele depresiei postpartum, factorii de risc asociați acesteia și modalități adjuvante nonfarmacologie ce tratament. Dacă considerați că suferiți de depresie în timpul sarcinii sau după naștere, sau vă simțiți copleșite de ceea ce presupune rolul de mamă, discutați cu medicul vostru sau cu un psiholog. Acest articol nu înlocuiește sfatul medical și tratamentul de specialitate. Scopul meu este să vă încurajez să căutați ajutor atunci când simțiți că ceva este în neregulă cu voi. Și să înțelegeți că lupta cu depresia este una reală, dar nu sunteți singure.   Depresia din preajma nașterii În nomenclatorul de tulburări emoționale depresia postpartum, a început să fie abordată distinct de alte forme de depresie , abia de curând. Astăzi vorbim de un termen mai larg – depresie peripartum (este termenul pe care îl prefer mai degrabă celui de depresie postpartum), adică de depresia din apropierea nașterii, ce se poate manifesta atât după naștere (în perioada postpartum / perinatală), cât și înainte de aceasta, pe perioada sarcinii (în perioada antepartum). Conform Asociației Americane de Psihiatrie, 50% din epsioadele majore de depresie peripartum debutează de fapt înainte de naștere Depresia postpartum poate apărea și la femeile care au suferit o pierdere de sarcină! Depresia postpartum poate debuta la câteva săptămâni sau chiar luni de la naștere, unii specialiști vorbind de necesitatea de a ne referi … Citeste mai departe