Mitul “răsfățului”, demontat științific?

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, dezvoltarea creierului, Dezvoltarea nou născutului, In brate la mami, Instinct matern, Perioada neonatală, Plans controlat, plans copil, Plânsul care semnalizează o nevoie No Comments

De fiecare dată când citesc despre studii care dovedesc superioritatea laptelui matern în raport cu laptele altor specii pentru puii de om, sau despre studii care arată de ce e bine să ne luăm copiii în brațe, am aceeași reacție: oare ce schimbări dramatice au avut loc în ultimele secole astfel încât am ajuns în punctul în care avem nevoie de validări științifice pentru a accepta lucruri care sunt intuitive sau care nu ar trebui să fie puse la îndoială? Există pur și simplu pe lumea aceasta lucruri irefutabile (adică de netăgăduit) care nu ar trebui în mod normal, într-o societate normală să consume din timpul științei. Uneori mi se pare că e ca și cum am avea nevoie de studii care să ne spună că zăpada este rece. E ca și cum omenirea ar fi știut asta intuitiv, dar pe parcurs s-a întâmpla ceva care ne-a făcut să ne temem să punem mâna pe zăpadă (astfel încât ne e teamă să testăm prin propriile simțuri), așteptăm să vină o echipă de experți să ne spună că s-a dovedit că e în regulă să ieșim afară, zăpada e într-adevăr rece, dar asta nu este un lucru periculos. Nu e evident? Și nu e oare supărător că nu mai vedem evidența? De fapt una din cele mai frecvente temeri în relația cu un nou născut este că se învață în brațe. Am fost întrebată de foarte multe ori despre acest subiect. E o temere pe care o întâlnesc mai degrabă la bărbați în relația cu … Citeste mai departe

Despre angoasa de separare și pragurile de dezvoltare cognitivă în a doua jumătate a primului an de viață

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC Brasovangoasa de separare, Blog, copilul între 6 și 12 luni, dezvoltarea creierului, Somnul lui bebe 6 Comments

Bebe a crescut. A intrat în a doua jumătate a primului an de viață. Dintr-o dată a devenit agitat, plânge de fiecare dată când mama se îndepărtează, plânge la vederea străinilor sau atunci când e luat în brațe de către altcineva decât mama sa. Vrea să fie alăptat mai des, vrea să stea “numai în brațele mamei”, are schimbări de dispoziție, se trezește noaptea mai des, vrea în brațele mamei sau la sân, stă câteva minute, coboară să exploreze lumea, se reîntoarce în brațele mamei și tot așa… Deși genul acesta de comportament pe care copilul îl afișează pare să sperie multe mame, el constituie de fapt un reper de normalitate în dezvoltarea psihologică. Angoasa de separare. căci despre ea este vorba, reprezintă unul din elementele centrale de dezvoltare, debutând cel mai devreme în jurul vârstei de 6-8 luni și continuând în unele situații și în al doilea an de viață (vârful manifestărilor putând fi atins în unele cazuri între 13 și 20 de luni).   Angoasa de separare este la această vârstă un fenomen normal, ce nu face discriminare printre copiii din societățile industrializate. E un eveniment cu care orice diadă mamă copil se va întâlni la un moment dat începând cu a doua jumătate a primul an din viața copilului.   Anxietatea de separare poate fi de regulă însoțită și de o teamă a copilului față de străini.   Oricât de dramatic sunt percepute manifestările celui mic de către cei din jur, este îmbucurător să vezi că cel … Citeste mai departe