De ce mi-am pus aparat dentar la 34 de ani?

11 July 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog No Comments

De ce mi-am pus aparat dentar la 34 de ani? Pentru familia și cunoscuții mei a părut oarecum surprinzător că am decis să îmi pun aparat dentar tocmai la câteva zile după ce am împlinit 34 de ani. Văzut în principal drept o intervenție estetică, multă lume a considerat că am luat decizia doar pentru că vroiam să îmi îndrept dinții și să am un zâmbet mai frumos. Însă dacă ar fi fost doar acest aspect probabil că aș fi renunțat la idee. Așadar, vă povestesc mai jos de ce am decis să fac o astfel de intervenție ortodontică la această vârstă și – subiectul care interesează pe cei care au în vedere ideea de aparat dentar – cum e viața cu aparat dentar. Doare? Nu doare? Mai poți mânca? Poți să îți pui aparat dentar dacă alăptezi? Ar fi trebuit să port aparat dentar încă din copilărie Nu am avut niciodată dinții perfect aliniați. De fapt, prin adolescență (adică acum vreo 20 de ani) mama mi-a întrebat dentistul dacă nu e cazul să facă ceva în acest sens și să port și eu aparat dentar (pe vremea adolescenței mele erau foarte la modă aparatele dentare mobile). Aveam atât incisvii centrali cât și cei laterali de pe arcada superioară încălecați și o parte din dinții de jos în aceeași poziție nefirească. Dentistul i-a spus mamei mele că nu este cazul, că până la 20 și ceva de ani maxilarul mai crește și dinții vor avea mai mult spațiu. Dentistul a … Citeste mai departe

Vorbe de încurajare pentru mame

21 June 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, In brate la mami, Parenting No Comments

Am avut o zi care a mers prost cap-coadă. Și pentru că era început de săptămână am lansat o provocare în comunitatea online pe care am creat-o în jurul blogului. Suna cam așa dacă ar trebui să îi spui ceva încurajator unei alte mame, ce trece prin momente grele, ce i-ai spune? Trebuie să vă mărturisesc că am fost copleșită de puterea răspunsurilor primite. Autentice, simple, sincere, venite din experiența proprie a fiecăreia. Și pentru o fracțiune de secundă mi-am imaginat că dacă femeile nu ar fi în competiție unele cu altele, dacă s-ar vedea partenere cu adevărat și nu concurente, dacă s-ar motiva reciproc, pe lume nu armai exista războaie, nu ar mai exista atâta durere și atât de multă agresivitate. Oxitocina aceea care ne leagă încă de la naștere de puii noștri, care ne conectează atunci când alăptăm, atunci când iubim și ne îmbrățișăm ne-ar ajuta probabil să contruim și relații sociale mai trainice. Ce i-aș spune eu unei mame ce trece prin momente grele? I-aș spune că înțeleg. Și nu înțeleg doar din cuvinte și prin cuvinte, ci mai degrabă prin emoții. I-aș spune că uneori poate nu reușesc să exprim în cuvinte că o înțeleg și poate că înțelgerea mea nu poate cuprinde în acel moment toate încercările prin care trece, dar emoțional vibrez cu încercările ei. Că e un sentment pe care unele dintre noi îl avem și transcende bariere fizice. E ceva transgenerațional în puterea femeilor de a înțelege și de a simți. I-aș … Citeste mai departe

Greva suptului

14 June 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, Sfaturi No Comments

Ce este greva suptului? Cum se manifestă greva suptului? Termenul de grevă a suptului se referă de regulă la situația în care copilul alăptat (de obicei trecut de vârsta bebelușiei) încetează brusc să mai sugă la sân. Schimbarea este dramatică, percepută ca atare de către mamă, care nu înțelege de ce, dintr-o dată copilul (alăptat aparent fără probleme până atunci), refuză sânul. De multe ori greva suptului este confundată cu decizia copilului de a se înțărca, însă rareori autoînțărcarea se produce înainte de vârsta de 24 de luni. Înțărcarea în sine este un proces gradual (copiii renunță gradual la sân) și nicidecum de pe o zi pe alta, după o perioadă în care alăptarea se derula fără probleme. În unele situații, greva suptului este confundată cu puseul de creștere. În realitate însă în timpul unui puseu de creștere bebelușii nu refuză alăptarea, ci își măresc frecvența supturilor, cantitatea de lapte transferată este mai mare, ceea ce face ca și câștigul în greutate să fie mai mare pe perioada puseului de creștere. Cât durează greva suptului? Greva suptului are întotdeauna o cauză (deși pot exista situații în care pentru mamă nu este evident ce a provocat comportamentul copilului alăptat). Greva suptului este o manifestare temporară, mamele trebuie să înțeleagă că nu este decizia copilului de a renunța la alăptare, ci de cele mai multe ori ceva îl împiedică pe copil să mai aibă același ritm de alăptări ca până atunci. Care sunt cauzele grevei suptului? De cele mai multe ori cauza … Citeste mai departe

Bătălia șosetelor

2 June 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, In brate la mami, Parenting No Comments

E aproape ora 12 noaptea. Îl supraveghez pe bebe în timp ce doarme și îmi aștept soțul să se întoarcă de la spital cu cel mare. Are febră mare, o tuse lătrătoare foarte zgomotoasă, probabil a făcut o laringită. Îl îmbrăcăm rapid, după ce trecem proba lui “nu vreau pantalonii ăștia și nici ăștia și nici ăștia…”. Știți momentul acela în care toți pantalonii curați parcă au intrat în pământ și nu îi găsești la îndemână decât pe cei ai bebelușului, iar când găsești unii care chiar sunt ai celui mare, el refuză să se îmbrace cu ei? Ajungem la ușă și ne pregătim să punem papuceii. Știți momentul acela în care exact când ai nevoie de ele, toate șosetele pereche par să se fi ascuns intenționat. Găsim victorioși Perechea. Ne mișcăm repede. Avem deja experiența unei jumătătăți de deceniu de early parenting. În haosul organizat din casa noastră, noi chiar reușim să ne descurcăm. Însă e doar o pereche de șosete. Restul sunt de forme, culori, mărimi diferite. Așa e când te grăbești, toate intră în pământ, iar cu doi copii mici aproape nimic nu mai e la locului lui prin casă, oricât te-ai strădui. “Nu vreau șosetele astea” “De ce?” “Pentru că nu îmi plac!” “De ce nu îți plac?” “Nu îmi plac!” Copilul își susține cauza, cu un nonverbal foarte hotărât, ca și cum la UPU e o armată întreagă de jurați ai unui show de fashion pentru copii. Nu ai cum să pui șoseta pe picior. … Citeste mai departe

Startul corect în alăptare ?

31 May 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog No Comments

Startul corect în alăptare ? Startul corect în alăptare nu se produce în momentul în care bebelușul este pus pentru prima oară la sân, ci înainte. Și nu mă refer aici (doar) la educarea mamelor în privința alăptării. Ci la tot ceea ce ține de naștere și primele clipe de viață ale bebelușului. Sunt momente esențiale pentru un start lin în alăptare și pentru o adaptare cât mai ușoară a bebelușului la viața extrauterină. “Tranziția nou născutului la viața extrauterină este facilitată și de faptul că odată plasat pe pielea mamei, senzațiile pe care bebelușul le experimentează și care îi stimulează toate simțurile, recrează ceea ce a simțit în ultimele săptămâni de viață intrauterină. Bebelușii plasați pe pielea mamei imediat după naștere plâng mai puțin. Studiile au arătat diferențe dramatice între nouă născuții separați de mamă și cei plasați în contact piele pe piele imediat după naștere. Astfel, cei din prima categorie au manifestat de 10 ori mai multe reprize de plâns, cu o durată de 40 de ori mai mare comparativ cu nou născuții plasați pe pieptul mamei în primele 90 de minute după naștere. Din perspectiva copilului, separarea de mamă reprezintă o amenințare, nou născutul manifestând un comportament similar mai multor specii de mamifere – plânsul, ce încetează doar în momentul reunirii cu mama. Se consideră că acest plâns de separare al nou născutului nu reprezintă rezultatul interacțiunii sociale timpurii, ci este o reacție encodată genetic la separarea amenințătoare de mamă. Încetarea plânsului nou născutului în contextul separării … Citeste mai departe

Siguranța copiilor în mașină. Cât de mult ne pasă de ea?

23 May 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Scaun auto, Siguranta auto No Comments

În urmă cu trei săptămâni mi s-a întâmplat ceva tare ciudat. Se făcea așa. Chemasem un Uber. Urma să mă deplasez cu cel mic. Avem norocul să încapă în continuare în scoica auto, așa că de fiecare dată când trebuie să plecăm undeva cu mașina (a noastră sau taxi / Uber) scoica vine obligatoriu cu noi. E grea și e greu să o cobor pe scări, așa că în ziua respectivă am luat copilul în brațe și scoica într-o mână, am ajuns la parterul blocului, am pus scoica pe platforma de beton din fața ușii de la intrarea în scara blocului și am fixat copilul în ea (în ideea în care atunci când ajunge șoferul să nu stea după mine pentru că am fost vezi Doamne nesimțită și nu am catadicsit să îmi fixez copilul în scoică). Ceea ce a urmat mie mi-a depășit orice scenariu prestabilit. Și o să vă redau dialogul între mine și șoferul de pe Uber așa ca în clasa a doua, (și) la vorbirea directă. Așadar, șoferul ajunge, eu ridic scoica și mă îndrept spre mașină, șoferul îmi zâmbește politicos, se îndreaptă spre portbagaj, deschide ușa portbagajului, eu dau să pun scoica în mașină pe bancheta din spate și să o fixez. Șoferul se uită aproape panicat spre mine și mă întreabă “Asta a stat acolo?” Se referea la scoică, arătând înspre scările de beton din fața intrării în bloc. Eu îi răspund că da. El îmi spune, cu cea mai firească tonalitate a vocii, … Citeste mai departe

Cum devii mama perfectă?

8 May 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Parenting, Psihologia copilului No Comments

Recunoașteți întrebarea? V-ați adresat-o vouă înșivă? Eu recunosc că niciodată. Dar cumva, literatura de parenting (minunată de altfel) dar asimilată în exces și fără simț critic, dorința noastră de a fi părinți buni (“nu ca ai noștri care ne-au făcut Decreței și ne-au setat drumul în viață din start greșit” cum de multe ori spunem), socializarea fără interacțiune directă ne-au făcut să credem (să sperăm chiar) că există perfecțiunea în parenting. Că există acolo, undeva părintele perfect. E mama aia care pare zen pe Insta, specialistul ăla care ne spune niște lucruri perfecte și ne dă rețeta perfectă pentru a avea copii perfect crescuți, drept semn al perfecțiunii noastre parentale, că doar cu atâta literatură de parenting la îndemână, nu îți mai permiți în ziua de azi să te faci de râs când copilul tău îl lovește pe altul în parc… Mama perfectă, părintele perfect vin de fapt însoțiți de tehnicile acelea perfecte (“Fii atentă ce zice X în cartea Y, când copilul lovește mai mult ca sigur că funcționează să faci asta”). E explicația pentru orice și soluția pentru orice. E ceea ce ne ajută să nu ne mai facem de râs ca părinți (în parc, la grădi, la școală, etc), să dovedim că noi ne creștem copiii ca lumea, că citim și ne instruim (“nu ca părinții noștri”) că reușim astfel să spălăm la modul simbolic păcatele unei generații întregi de părinți care la trei luni de zile ne-au expediat care pe unde au apucat pentru că ei … Citeste mai departe

Laptele matern, sursă de celule stem

2 May 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Alaptarea, Alăptarea e norma biologică, Bebelusi, Blog, Componente protectoare ale laptelui matern, compoziția laptelui matern, Dezvoltarea nou născutului No Comments

Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri legate de compoziția laptelui matern a venit în 2007, din partea echipei de cercetători coordonată de Mark Cregan și Paul Hartmann, ce a arătat prezența celulelor stem în laptele matern. Descoperirea a fost cu atît mai remarcabilă, cu cât a reprezentat prima ocazie în care celule stem au fost identificate în corpul adult, până la momentul respectiv fiind cunoscută existența acestora doar în cordonul ombilical și în lichidul amniotic. Celulele stem, reprezentând aproape 2% din totalul celulelor din laptele matern sunt activate în timpul sarcinii și al alăptării, printr-un program controlat de proliferare, diferențiere și apoptoză, sub influența hormonilor care asistă dezvoltarea glandei mamare și pregătirea acesteia pentru lactație. Cercetări ulterioare (Hassiotou et al., 2012) au arătat că celulele stem din laptele matern sunt pluripotente, având potențialul de a se diferenția în celule specializate, ceea ce lansează direcții noi de cercetare în domeniul medicinei regenerative. Dovezi indirecte (rezultate ale studiilor pe animale) sugerează posibilitatea ca aceste celule să supraviețuiască în tractul intestinal al copilului alăptat, să ajungă în fluxul sangvin și să se integreze in vivo în diferite țesuturi, stimulând dezvoltarea ulterioară a sugarului alăptat.   “Conținutul de celule stem din laptele matern variază între 10.000 și 13 milioane de celule / ml, ca atare sugarul ingerează, cu fiecare alăptare,  de la câteva mii până la câteva milioane de celule stem viabile. […] Colostrul și laptele din fazele inițiale ale lactației conțin de regulă mai multe celule stem decât laptele matur. […] Celulele stem … Citeste mai departe

Tu ai arătat precum Kate după naștere?

25 April 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Parenting No Comments

Că orice pâine și circ online, discuțiile pe tema look-ului lui Kate ating extreme. Tabăra care spune că e imposibil să arăți așa după naștere (e posibil, vă asigur, deși realist este să înțelegem că majoritatea dintre noi nu arată așa imediat după naștere, ceea ce e perfect normal de altfel). Tabăra care spune că de fapt așa ar trebui să arătăm noi toate după naștere, că “doar nu o să apărem în față soțului ca niște epave”… Evident, în același stil cliché-istic ca la nașterile anterioare, poza lui Kate trebuie musai să fie însoțită de eterna discuție cezariană-naștere naturală. Adică vedeți voi astea care cereți cezariană de ce Kate arată așa bine, în timp ce voi stați imobilizate în pat? Altele zic că de fapt nu e o naștere vaginala că oricare altă, ci una regală cu hypno & stuff și asta garantează ca mamă să fie up & running la câteva minute de la expulzie. Alții zic că Kate joacă un rol și că ea nu e de fapt fericită, în timp ce alții spun că e adult și-a asumat asta. Ba chiar că pare cea mai fericită femeie de pe Pământ. Știți care e realitatea? Tot ce știm e că poză aceea e un protocol peste care nu se poate trece. Altfel, niciunul din cei care vor citi postarea mea habar nu are cum arată perineul lui Kate și pe unde a avut (dacă a avut) branule. Niciunul din noi nu știm ce e în mintea și … Citeste mai departe

Eu și rolurile mele

23 April 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Parenting No Comments

Săptămânile trecute au fost cele mai intense din viața mea. Am avut senzația că toate rolurile pe care le am trebuie să iasă la rampă în același timp, altfel universul meu se destramă. Mamă, soție, pe alocuri mamă singură, femeie ce muncește, femeie ce stă acasă cu copiii, femeie ce își îngrijește părinții, prietenă, noră. Nici nu prea e de scris pe tema asta prea mult. Când nu scriu, înseamnă că ori nu e suficient de interesant încât să scriu despre, ori e prea dureros să scriu despre. Într-un fel cred că invitația Danei Lupșa cu doar câteva ore înainte de debutul evenimentului, de a participa la Conferința M.A.M.A – mothers are mere astonishing a fost providențială. Era pe to do list -ul meu, dar m-am trezit prea târziu, suficient de târziu încât să cred că nu mai găsesc niciun bilet la un eveniment care de câțiva ani se “vinde” cu casa închisă. De ce a fost providențială invitația? Pentru că la conferința de anul acesta tema a fost legată de “Eu și rolurile mele”. “Mamă, soție, prietenă, femeie de carieră. Eu. Mai este timp şi pentru mine? Cum jonglez cu rolurile mele? Care este cel mai important şi de ce? Sau poate nu există roluri”, asta scria în descrierea evenimentului și trebuie să recunosc că este tema de gândire ce m-a preocupat cel mai mult în utlimul an. Pentru că atunci când nu mai poți să jonglezi cu toate rolurile pe care le ai, ele pot deveni sufocante. Și am … Citeste mai departe

Alăptarea nu ar trebui să fie dureroasă

19 April 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog No Comments

Indiferent de ceea ce vi se spune, alăptarea nu ar trebui să fie dureroasă. Când alăptarea doare este un semnal de alarmă. Unul din cele mai importante. E modalitatea prin care mamei i se transmite că ceva nu este în regulă cu modul în care decurge alăptarea. În majoritatea situațiilor comune de alăptare, îmbunătățirea atașării alături de cineva specializat ajută mama să alăpteze fără dureri. Din păcate, de cele mai multe ori mamelor li se explică tehnici incorecte de atașare la sân sau de poziționare a copilului Din păcate mamelor încă li se mai spune că buzele copilului trebuie să fie rulate pe sân “ca la o rățușcă” sau “ca la un peștișor”. Ceea ce este complet greșit. Dacă mama vede buza de jos a copilului, rulată, în timpul alăptării, fără ca ea să tragă efectiv de sân (și nu văd de ce ar face asta în timpul alăptării), cel mai probabil copilul a prins superficial mamelonul și nu este nicidecum atașat adânc la sân. De asemenea, buza de sus adoptă o poziție neutră în timpul unei atașări adânci la sân. O atașare superficială înseamnă o alăptare cu dureri și disconfort. O altă eroare este de a li se oferi mamelor mameloane de silicon ca remediu împotriva durerii în alăptare dar fără o evaluare atentă și fără vreo bază reală. Scenariul e următorul: copilul e cel mai probabil atașat superficial la sân pentru că nimeni nu a reușit să îi explice corect mamei cum să atașeze copilul la sân. Soluția oferită … Citeste mai departe