Tu ai arătat precum Kate după naștere?

25 April 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Parenting No Comments

Că orice pâine și circ online, discuțiile pe tema look-ului lui Kate ating extreme. Tabăra care spune că e imposibil să arăți așa după naștere (e posibil, vă asigur, deși realist este să înțelegem că majoritatea dintre noi nu arată așa imediat după naștere, ceea ce e perfect normal de altfel). Tabăra care spune că de fapt așa ar trebui să arătăm noi toate după naștere, că “doar nu o să apărem în față soțului ca niște epave”… Evident, în același stil cliché-istic ca la nașterile anterioare, poza lui Kate trebuie musai să fie însoțită de eterna discuție cezariană-naștere naturală. Adică vedeți voi astea care cereți cezariană de ce Kate arată așa bine, în timp ce voi stați imobilizate în pat? Altele zic că de fapt nu e o naștere vaginala că oricare altă, ci una regală cu hypno & stuff și asta garantează ca mamă să fie up & running la câteva minute de la expulzie. Alții zic că Kate joacă un rol și că ea nu e de fapt fericită, în timp ce alții spun că e adult și-a asumat asta. Ba chiar că pare cea mai fericită femeie de pe Pământ. Știți care e realitatea? Tot ce știm e că poză aceea e un protocol peste care nu se poate trece. Altfel, niciunul din cei care vor citi postarea mea habar nu are cum arată perineul lui Kate și pe unde a avut (dacă a avut) branule. Niciunul din noi nu știm ce e în mintea și … Citeste mai departe

Eu și rolurile mele

23 April 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Parenting No Comments

Săptămânile trecute au fost cele mai intense din viața mea. Am avut senzația că toate rolurile pe care le am trebuie să iasă la rampă în același timp, altfel universul meu se destramă. Mamă, soție, pe alocuri mamă singură, femeie ce muncește, femeie ce stă acasă cu copiii, femeie ce își îngrijește părinții, prietenă, noră. Nici nu prea e de scris pe tema asta prea mult. Când nu scriu, înseamnă că ori nu e suficient de interesant încât să scriu despre, ori e prea dureros să scriu despre. Într-un fel cred că invitația Danei Lupșa cu doar câteva ore înainte de debutul evenimentului, de a participa la Conferința M.A.M.A – mothers are mere astonishing a fost providențială. Era pe to do list -ul meu, dar m-am trezit prea târziu, suficient de târziu încât să cred că nu mai găsesc niciun bilet la un eveniment care de câțiva ani se “vinde” cu casa închisă. De ce a fost providențială invitația? Pentru că la conferința de anul acesta tema a fost legată de “Eu și rolurile mele”. “Mamă, soție, prietenă, femeie de carieră. Eu. Mai este timp şi pentru mine? Cum jonglez cu rolurile mele? Care este cel mai important şi de ce? Sau poate nu există roluri”, asta scria în descrierea evenimentului și trebuie să recunosc că este tema de gândire ce m-a preocupat cel mai mult în utlimul an. Pentru că atunci când nu mai poți să jonglezi cu toate rolurile pe care le ai, ele pot deveni sufocante. Și am … Citeste mai departe

Alăptarea nu ar trebui să fie dureroasă

19 April 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog No Comments

Indiferent de ceea ce vi se spune, alăptarea nu ar trebui să fie dureroasă. Când alăptarea doare este un semnal de alarmă. Unul din cele mai importante. E modalitatea prin care mamei i se transmite că ceva nu este în regulă cu modul în care decurge alăptarea. În majoritatea situațiilor comune de alăptare, îmbunătățirea atașării alături de cineva specializat ajută mama să alăpteze fără dureri. Din păcate, de cele mai multe ori mamelor li se explică tehnici incorecte de atașare la sân sau de poziționare a copilului Din păcate mamelor încă li se mai spune că buzele copilului trebuie să fie rulate pe sân “ca la o rățușcă” sau “ca la un peștișor”. Ceea ce este complet greșit. Dacă mama vede buza de jos a copilului, rulată, în timpul alăptării, fără ca ea să tragă efectiv de sân (și nu văd de ce ar face asta în timpul alăptării), cel mai probabil copilul a prins superficial mamelonul și nu este nicidecum atașat adânc la sân. De asemenea, buza de sus adoptă o poziție neutră în timpul unei atașări adânci la sân. O atașare superficială înseamnă o alăptare cu dureri și disconfort. O altă eroare este de a li se oferi mamelor mameloane de silicon ca remediu împotriva durerii în alăptare dar fără o evaluare atentă și fără vreo bază reală. Scenariul e următorul: copilul e cel mai probabil atașat superficial la sân pentru că nimeni nu a reușit să îi explice corect mamei cum să atașeze copilul la sân. Soluția oferită … Citeste mai departe

Ce este normal la un nou-nascut ?

16 April 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Psihologia copilului No Comments

După doi copii născuți de mine, plus alte câteva sute de bebeluși și copii mici cu care am interacționat îndeaproape pot să vă confirm lucrurile de mai jos ca fiind NORMALE: * bebelușii vor în brațe. E normal să dorească să stea “numai” în brațe. Nu am întâlnit până acum niciun bebeluș care să prefere altceva, brațelor mamei sau ale tatălui. Dacă aveți senzația că sunteți singurii părinți care se confruntă cu o dorință nestăvilită a bebelușului de a sta lipit de voi, aflați că nu este așa. Vi se alătură milioane de bebeluși din lumea întreagă. E nevoia lor primară să vă simtă aproape. * bebelușii au “probleme” de somn. De fapt problemele nu sunt ale lor, ci mai degrabă ale adulților din jur. Niciun bebeluș nu doarme de fapt, așa cum vedem în filme. E firesc ca în mica copilărie să se trezească pe timpul nopții și să aibă nevoie de sprijinul adulților pentru a readormi. Asta reprezintă normalitatea! * toți bebelușii și copiii mici par dependenți. De fapt și sunt. Dependenți de grija celor din jur, dependenți de iubirea lor, dependenți de apropierea fizică față de principala figură de atașament. Tocmai întrunirea (de către părinți) a acestor “dependențe” garantează un viitor adult autonom, independent. * deși tuturor bebelușilor și copiilor mici le place să fie ținuți în brațe, eu nu am întâlnit până acum niciun adult care să vrea să fie purtat non stop de mami și de tati în brațe. Deși mulți părinți se arată copleșiți … Citeste mai departe

Cum își găsesc copiii noștri cu adevărat drumul?

27 March 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Parenting, Psihologia copilului No Comments

Sunteți probabil obișnuiți să ofer sfaturi de parenting legate de bebeluși. De data aceasta vă spun ceva ce ar trebui să vă ghideze în relația cu copiii ce au depășit vârsta beleușiei. Lăsați-i pe copiii voștri să și exprime emoțiile pozitive dar mai ales negative. Învățați-i să își exprime constructiv emoțiile, chiar și cele de care voi ca părinți vă temeți sau care vă fac pe voi ca părinți să nu vă simțiti confortabil. Ghidați-i în acest proces, fiți alături de ei în acest proces. Poate vi se pare anevoios, poate vi se pare greu sau neacceptabil. Dar da, lăsați-i să își exprime furia, teama, anxietățile cele mai mărunte. Lăsați-i să spună ce îi doare sufletește. Încurajați-i “să se plângă”. Teama, disconfortul, furia, tristețea trebuie să își găsească o ieșire îm exterior, altfel ele vor face ravagii în interior. Și voi, părinții lor sunteți acolo pentru a-i ghida și a le fi sprijin emoțional. Nu negați emoțiile lor mari de oameni mici, doar pentru că vă sperie pe voi, oamenii mari. Nu întrerupeți brutal tantrumul, fiți mai degrabă acolo alături de copil, luați-l în brațe și ajutați-l să treceți împreună peste moment. Nu încercați să ștergeți lacrimile înainte ca ele să apară doar pentru că vă este vouă teamă de furia ce vine odată cu ele. Încercați să nu mai vedeți în teamă, în timiditate sau în insuccesul aparent al copilului o slăbiciune, ci mai degrabă o poveste din care puteți învăța împreună. Pentru că e un drum pe care … Citeste mai departe

Lucruri amuzante pe care copiii le spun despre alăptare

16 March 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, In brate la mami No Comments

Dr. Jack Newman a dat unul dintre cele mai interesante răspunsuri la întrebarea “până la ce vârstă ar trebui alăptat un copil?”. “Alăptarea se încheie când copilul și mama sunt pregătiți. Copilul o va spune în cuvinte”. Ce le spun copiii mai mari, mamelor lor despre durata de alăptare? Vedeți mai jos. Sunt copii reali, ai unor mame reale, cititoare ale blogului. “Mama: vei primi lapte cât dorești și când dorești. Da? P: da, bine mami, am înțeles! Mama: câți ani vrei să bei lapte? P: 100! Mama: tu vei avea 100 de ani și eu 128? P: da! Mama: bine, puiuț!” (4 ani) “Vreau să fiu bebe, să am doar doi dinți și să pap doar țiți!” (1 an și jumătate) “M. 6 ani către fratele ei, l. (aproape 2 ani) : tu o să sugi până te însori? Și vii și cu soția să bea și ea lapte? El: da” N. despre fratele ei:”Mama, V. o sa se ducă la școală cu țiți în ghiozdan.” “Eu o să pap țiți până devin tătic” (2 ani și 8 luni) “Mami promite-mi că îmi vei da țiți până cer eu” (2 ani și 8 luni) Și vă las în încheiere și părerea copilului meu cel mare. T. alăptat până la autoînțărcare (el chiar a spus cu cuvintele sale că nu mai dorește), despre fratele său, R (1 an și 5 luni), cu coazia primirii de către acesta a unei perechi noi de papucei. “R. nu mai trebuie să pape țiți dacă … Citeste mai departe

Alăptarea în sarcină și în tandem

15 March 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog No Comments

Ce date avem despre prevalența alăptării în sarcină și în tandem? Deși concepția pe perioada alăptării este un fenomen posibil, alăptarea pe timpul sarcinii și apoi în tandem rămâne unul din cele mai puțin studiate aspecte ale lactației. Pe de altă parte, interesul pentru acest subiect este în creștere și ne putem aștepta ca din ce în ce mai multe mame să solicite informații pe aceste subiecte, dat fiind interesul pentru a urma recomandările de alăptare extinsă (la termen) făcute de principalele organizații în domeniul sănătății. Este posibilă alăptarea în timpul sarcinii? Da, este posibilă. Continuarea alăptării de pe timpul sarcinii și după naștere, cu ambii (toți) copii/i la sân (nou născutul și fratele / frații săi) se numește alăptare în tandem. Diverse studii antropologice au arătat că concepția pe timpul sarcinii este un fenomen comun în unele culturi tradiționale în care alăptarea continuă și după vârsta de 6 luni. În contextul apariției unei noi sarcini, continuarea alăptării depinde în acele comunități de prescripțiile culturale și credințele comunității respective, variabilitatea culturală fiind foarte mare. Alăptarea pe timpul sarcinii este așadar un fenomen puternic mediat cultural. Există culturi (ex zone rurale din Senegal, zone rurale din Turcia, Guinea Bissau etc) în care în mod tradițional mama va înțărca copilul odată ce rămâne însărcinată, deoarece credințele populare spun că laptele mamei se strică ceea ce afectează copilul alăptat, sau se crede că alăptarea pe timpul sarcinii ar priva fătul de nutrienți (“i-ar lua spiritul”). Există de asemenea culturi tradiționale în care relațiile … Citeste mai departe

Dar tu ce ai făcut astăzi toată ziua?

13 March 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Parenting No Comments

Azi de dimineață mă gândeam că m-aș oferi voluntară pentru un reality show cu mame. E un gând asupra căruia mă gândesc din ce în ce mai des. Să vină cineva să îmi instaleze niște camere prin casă, să vadă yoată cum e în realtate viața mamelor. Să facem un show TV sau să ransmitem live pe Facebook. Să vină gașca de mame să (ne) plângem la unison. I feel you, sister! Mi-ai citit gândurile. Așa e și la mine. Exact așa. Credeam că sunt singura. Să vină mamele perfecte și să râdă de mine, de farfuriile din chivetă, de faptul că uneori îmi vine să plâng. Dar mai ales să nu mai aud pe nimeni spunând “Dar ce faci toata ziua?”. Un reality show din asta Motherhood Uncensored, dar nu in genul soft core TLC. Reiau. Mai ales să nu mai aud pe nimeni spunând, dar ce faci tu, toată ziua? Să vadă toată lumea cum e să te trezești la ora 8 după o noapte în care copilul cel mic a ajuns la spital pentru că a făcut laringită, sau după o noapte în care ți s-a trezit din cauza dinților. Să vadă toată lumea cum e cu un copil mic, care ți se agață la propriu de picior. Și nu te lasă să faci niciun pas. Să vadă toată lumea cum e să prepare micul dejun cu un copil agățat de picior, sau în brațe, cum mâncarea ți se revarsă pe mobile. Să vadă toată lumea cum … Citeste mai departe

Ce este consultantul în alăptare IBCLC și de ce ar merita să apelezi la unul?

7 March 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog No Comments

Cine și ce face în domeniul alăptării? Dacă înainte de 2012 nu exista conceptul de ajutor de sine stătător în alăptare, astăzi găsim autor în alăptare sub multiple forme. Practic oricine poate spune despre sine că poate face consiliere în alăptare, fie în baza unui curs absolvit, fie în baza participării la o conferință, sau pur și simplu ca urmare a experienței personale acumulate în propria poveste de alăptare. Ce delimitează toți acești frunizori de servicii în alăptare? Ce ar trebui să știe mamele și viitoarele mame despre diferențele dintre ei? Care sunt limitele, responsabilitățile, nivelul de pregătire al consultantului în alăptare IBCLC în raport cu alți furnizori de servicii de sprijin în alăptare ? Am încercat să sintetizez răspunsul la aceste întrebări, mai jos. Consultantul în alăptare certificat internațional IBCLC Ce este? Titulatura de consultant în alăptare IBCLC reprezintă o certificare, eliberată de International Board of Certified Lactation Consultants. Certificarea atestă nivelul cel mai înalt de competențe în domeniul managementului clinic al lactației umane, certificare ce reprezintă de fapt o supraspecializare în domeniul lactației. IBCLC este acronimul de la International Board Certified Lactation Consultant. Consultantul în alăptare IBCLC aderă la un standard de practică, la un cod etic și acționează în cadrul bine definit al unui scop al practicii sale. Nerespectarea prerogativelor profesiei poate duce la sancțiuni ce pot merge până la suspendarea certificării. Nivelul de competență Consultantul în alăptare IBCLC deține cel mai înalt nivel de competențe în domeniul alăptării, acționând bineînțeles în limitele definite ale scopului practicii … Citeste mai departe

De ce m-am oprit la doi copii

6 March 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, In brate la mami, Parenting 1 Comment

Îmi aduc aminte că la nunta mea, unul din invitați m-a întrebat câți copii îmi doresc. I-am răspuns fără să stau pe gânduri că plănuim să avem cel puțin cinci. Într-un fel nu eram departe de adevăr. Urmăream în adolescență un serial simpatic, cu o familie cu nouă copii. Aveau provocări, viața lor avea o anumită dinamică dar la finalul zilei toată lumea era fericită, mai ales părinții. Veneam și eu și soțul meu din familii de copii singuri la părinți. Și asta ne-a făcut să preluăm asupra noastră, inevitabil, toată presiunea și așteptările mai mult sau mai puțin realiste, toate neîmplinirile ridicate la rang de dorință ale părinților noștri. Tânjeam copii fiind, la cel puțin un alt partener permanent de joacă, cu care să ne împărțim singurătatea. Așa că o familie mare cu mulți copii care să alerge prin casă într-un haos organizat nu părea deloc ceva utopic. Între timp am renunțat la idee, ba chiar m-ar speria gândul să am mai mult de doi copii, pentru că efectiv nu știu cum aș mai putea să fac față. Nu simt nevoia să justific cuiva de ce am decis să mă opresc aici, însă am avut ocazia să privesc în mine, de fiecare dată când am citit povești ale mamelor cu mai mulți copii, de fiecare dată când prietenele mă anunțau că se gândesc serios și la un al treilea copil. Pentru mine viața cu doi copii a fost plină de provocări pe care le resimt abia acum. Poate că … Citeste mai departe

Cănd copilul tău nu aude …

1 March 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Parenting No Comments

Mirela este prietena mea. Mirela este și medic rezident pediatru și mama unui băiețel minunat, Teo, diagnosticat cu hipoacuzie congenitală, beneficiar de implant cohlear. Teo și Rareș sunt născuți la diferență de aproape o lună. Când Mirela se confrunta cu rezultatele  testelor de auz repetate, confirmându-i-se bănuielile, eu descopeream că Rareș are colobom. Amândouă, mame de bebeluși , confruntate cu situația de a afla că pruncii lor suferă de boli rare. Pentru mine a fost șocant, aproape că m-a adus în pragul depresiei, dar a trebuit să mă mobilizez și să fac ceea ce trebuia să fac ca să mă asigur că totul este și va fi în regulă cu Rareș. Aceasta este forța noastră, a mamelor, o forță pe care o descoperi atunci când e nevoie de ea. Drumul nostru s-a oprit destul de repede în privința investigațiilor făcute lui R., al Mirelei a fost ceva mai lung și cu mai multe obstacole, pentru ca la final povestea lor să fie una fericită. Nu i-am spus niciodată Mirelei (până acum) dar când mă gândesc la mame lupătoare, perseverente, capabile să mute munții pentru copiii lor, mă gândesc întotdeauna la ea. “Experiența noastră are rolul de a ajuta alți parinti. Sunt maternități care, din pacate nu fac testări auditive și mulți copii ajung sa fie diagnosticați prea târziu. E foarte important sa pui un diagnostic de hipoacuzie cat mai repede sau sa îți iei de grijă ca părinte că totul e bine. Așadar, părinți de sugari și copii mici testați-i! … Citeste mai departe