Articol scris de
Consultant in alaptare IBCLC, psiholog


Beneficiile alăptării prelungite după vârsta de 1 an. În acest articol Andreea Ola, consultant în alăptare IBCLC și psiholog prezintă principalele beneficii imunologice, nutriționale și psihologice ale alăptării prelungite.

Ultima actualizare: octombrie 2021

Ce înseamnă alăptare prelungită?

Când societatea folosește termenul de alăptare prelungită se referă de regulă la mama ce decide să alăpteze peste vârsta de 1 an a copilului.

În societatea occidentală alăptarea dincolo de această vârstă e privită de mulți ca fiind nenecesară sau chiar bizară.

Din punct de vedere medical nu există nicio recomandare privind durata maximă a alăptării.

Deși principalele organizații din domeniul pediatric fac recomandări ce vizează durata minimă a alăptării se consideră că momentul de înțărcării se produce atunci când mama și copilul doresc acest lucru.

Cât e recomandat să alăptăm?

Nu există o vârstă maximă până la care e recomandat să alăptăm și apoi să ne oprim.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă și după momentul diversificării „continuarea alăptării frecvente, la cerere până la vârsta de 2 ani sau peste”.

Dacă ar fi să studiem comportamentul și durata alăptării la strămoșii noștri, am constata că în general înțărcarea copiilor se producea când copiii renunțau singuri la a mai fi alăptați.

Acest lucru se petrecea undeva între vârsta de 2 ani și jumătate și 7 ani.

Ca atare nu este nimic prelungit în alăptarea după vârsta de 1 an.

Mituri legate de alăptarea prelungită după vârsta de 1 an

Din păcate societatea contemporană a atribuit un stigmat alăptării după această vârstă, stigmat care vine la pachet cu o serie de informații eronate care fac ca mamele care își doresc să continue alăptarea, să se simtă presate să înțarce.

Iată principalele mituri care vizează alăptarea după vârsta de 1 an:

  • laptele matern devine „apă chioară”
  • laptele matern nu mai oferă niciun nutrient copilului
  • nu mai există niciun avantaj pentru mamă și copil dacă continuă alăptarea
  • copiii alăptați prelungit nu devin independenți

Toate informațiile de mai sus sunt false, iată care sunt beneficiile continuării alăptării și după vârsta de 1 an.

Laptele matern oferă nutrienți și după vârsta de 1 an

Începând cu vârsta de 1 an laptele (indiferent că vorbim de lapte matern sau lapte praf) nu mai reprezintă principala sursă de nutrienți din alimentația copilului, locul central fiind ocupat de alimentele solide.

Cantitatea de lapte consumată de copil scade în mod natural, fiind un fenomen normal.

Lactația mamei scade și ea în mod fiziologic.



Chiar și în aceste condiții laptele matern produs de mamă după 1 an de la naștere continuă să ofere o parte din nutrienții de care copilul are nevoie.

 

 

Laptele matern, după vârsta de 1 an NU se transformă în „apă chioară”.

„Alăptarea continuă să ofere contribuții nutriționale importante și dincolo de vârsta de 1 an” (Dewey et al, 2001).

Studii efectuate în țări în curs de dezvoltare (Gambia), arată că alăptarea în intervalul 15-18 luni a furnizat copiilor:

  • 70% din necesarul de vitamina A ,
  • 40% din necesarul de calciu
  • 37% din necesarul de riboflavină. (Prentice et al, 2000)

Care sunt beneficiile pentru copilul alăptat?

La vârste mari, „impactul nutrițional al alăptării este mai evident în timpul perioadelor de boală, atunci când apetitul copilului pentru alte mâncăruri descrește, dar aportul de lapte matern e menținut. Alăptarea are astfel un rol cheie în prevenirea deshidratării și oferirea nutrienților necesari pentru recuperarea din infecții” (Organizația Mondială a Sănătății).

Laptele matern după 1 an, sursă de calorii

Nivelul de grăsimi din laptele matern al mamelor ce au alăptat mai mult de 1 an este semnificativ mai mare decât în cazul alăptării pe perioade mai scurte de timp.

Grăsimile reprezintă principala sursă de calorii din laptele matern de care poate beneficia un copil mai mare.

După 18 luni, nivelurile de grăsimi și proteine din laptele matern cresc, în timp ce concentrația de carbohidrați și lactoză descrește.

Nivelul cel mai ridicat de grăsimi în laptele matern se regăsește la mame ce alăptează dincolo de 2 ani post-partum.

Un studiu (Czosnykowska-Luckaka, et al, 2018) ce a analizat macronutrienții din laptele matern în contextul lactației prelungite a  arătat că laptele matern al mamelor aflate la mai mult de 2 ani de la naștere conține cu 60% mai multe calorii per 30 de mililitri comparativ cu laptele matern al mamelor aflate la mai puțin de 12 luni de la naștere.

Conform aceluiași studiu, femeile ce alăptau prelungit al doilea copil aveau niveluri mai ridicate de proteine în laptele matern comparativ cu mamele aflate la alăptarea primului copil.

Există astfel o dovadă a adaptării macronutrienților din laptele matern la nevoile nutriționale ale copilului alăptat, ce evoluează în raport cu vârsta.

Care sunt beneficiile pentru copilul alăptat?

  • Copiii mari nu mai petrec timp îndelungat la sân, de regulă supturile sunt scurte (chiar de câteva minute). În aceste condiții, nivelul crescut de grăsimi din laptele matern oferă copilului posibilitatea de a avea acces la o sursă concentrată de calorii, în timp scurt.
  • Accesul la o sursă concentrată de calorii e cu atât mai important în perioade de boală (când copiii consumă de regulă mai puține solide).
  • Deoarece laptele matern după vârsta de 12 luni are un nivel de grăsimi mai mare comparativ cu majoritatea alimentelor solide, alăptarea reprezintă o sursă importantă de energie și acizi grași esențiali
  • Copiii alăptați cu vârsta între 12 și 23 de luni ce consumă aproximativ 550 de ml de lapte matern / zi primesc 35-40% din totalul energetic zilnic din laptele matern (Dewey and Brown, 2002)
  • Acizii grași esențiali din laptele matern (DHA, EPA și AA) susțin dezvoltarea neurologică optimă a sugarului. Nivelul lor e influențat de dieta mamei
  • Componenta lipidică (grăsimea) din laptele matern este critică pentru utilizarea carotenoizilor precursori de vitamina A în dietele predominant bazate pe plante (OMS, 2003)
  • Deși nivelul de grăsimi din laptele matern este mai ridicat după 12 luni de lactație, alăptarea dincolo de această vârstă are, conform unui studiu recent (Li, et al 2021) un impact benefic asupra profilului lipidic la copii și adolescenți. Alăptarea prelungită s-a corelat cu niveluri lipidice scăzute și un risc scăzut de profil lipidic anormal, în rândul copiilor cu vârsta între 5-14 ani.

 

Alăptarea prelungită după 1 an oferă protecție imunitară

Toți copiii alăptați continuă să se bucure și după vârsta de 1 an de protecția imunitară oferită prin laptele matern.

Un studiu (Perrin et al, 2017) ce a analizat lapte matern al unor mame aflate între 11 și 17 luni postpartum a arătat creșteri în 3 tipuri de proteine cu rol antimicrobian din laptele lor matern, comparativ cu laptele matern stocat și donat înainte de 12 luni postpartum :

  • lizozimul
  • lactoferina (în unele studii s-a semnalat declinul acestei componente a laptelui matern pe măsură ce lactația progresează)
  • imunoglobulina secretorie de tip A (IgA / sIgA)

Concentrația de IgA secretoare din laptele matern crește semnificativ începând cu vârsta de 1 an și atinge cea mai mare concentrație după vârsta de 2 ani, conform unui alt studiu (Czosnykowska-Łukacka, et al, 2020)

Chiar și în contextul scăderii normale a cantității de lapte matern produs de mamă, alăptarea continuă să ofere o formă de protecție copilului.

Care sunt beneficiile pentru copilul alăptat?

  • Lizozimul are acțiune bactericidă și antiinflamatorie. Spre exemplu împreună cu alte componente ale laptelui matern poate distruge tulpini de Salmonella și E. coli
  • Lactoferina este o proteină bacteriostatică ce poate inhiba adeziunea E. coli la celule, fiind implicată în prevenția bolilor diareice. Poate inhiba dezvoltarea fungilor, este factor de creștere pentru limfocitele B și T.
  • sIgA este un anticorp cu rol esențial în protejarea mucoaselor. Prin laptele matern furnizează protecție în special a nivelul tractului digestiv al sugarului. Simplist spus, „căptușește” tractul intestinal al copilului, ca primă linie de apărare împotriva patogenilor.

 

Alăptarea prelungită protejează și sănătatea mamei 

Există o relație „doză-efect” ce în anumite situații leagă durata mai mare a alăptării de beneficii mai mari în planul sănătății.

O serie de studii au arătat beneficii ale alăptării prelungite pentru mamă:

  • reducerea riscului de cancer ovarian la mamă (Da-Peng Li, 2014)
  • reducere a riscului de cancer endometrial la mamă (cu 2% pentru fiecare lună de alăptare) (Wang et al, 2015)
  • reducere a riscului de cancer de sân la mamă (Collaborative Group on Hormonal Factors in Breast Cancer, 2002)
  • reducere a riscului de sindrom metabolic și a diabetului de tip 2 la mamă (Gunderson, et al, 2010, Stuebe A., et al, 2005)
  • reducere a incidenței hipertensiunii și bolii cardiace penru femeile ce au alăptat cumulativ (pe toată durata vieții) mai mult de 12 luni (Core Curriculum, 2018)

În privința legăturii dintre osteoporoză și alăptarea prelungită, rezultatele studiilor sunt contradictorii.

Un studiu (Wiklund et al, 2012) efectuat pe 154 de femei, ce a urmărit evoluția acestora pe parcursul a 16-20 de ani de la ultima naștere a identificat o legătură între durata cumulată mai mare a alăptării și rezistența mai mare a oaselor. Deci un efect pozitiv al alăptării prelungite.

Femeile ce au alăptat cumulativ mai mult de 33 de luni (independent de numărul de copii) au manifestat estimate ale rezistențe osoase la nivelul șoldului și al tibiei mai bune decât femeile ce alăptaseră sub 12 luni.

Pe de altă parte, două studii de dată mai recentă arată o legătură între alăptarea prelungită și densitatea osoasă mai scăzută la nivelul coloanei lombare, risc mai ridicat de osteoporoză (Hwang et al 2016), respectiv risc mai mare de osteoporoză vertebrală lombară la femeile ce au alăptat mai mult de 24 de luni, comparativ cu cele ce au alăptat sub 12 luni (Nam Lee, 2019).

Care este concluzia pe care ar trebui să o tragem?

E important ca o femeie să prevină apariția osteoporozei prin exerciții fizice regulate și aport adecvat de calciu în dietă, indiferent dacă alăptează sau nu.

În cazul femeilor ce alăptează sau au alăptat prelungit se impune o atenție sporită pentru aceste măsuri de prevenție.

 

Alăptarea prelungită și dezvoltarea emoțională a copilului

Pe tema alăptării dincolo de 1 an și dezvoltarea emoțională a copilului circulă poate cele mai multe mituri.

Cele mai multe gravitează în jurul ideii că alăptarea prelungită împiedică dezvoltarea independenței copilului.

Independența copilului se clădește însă pe relația de siguranță dintre copil și principala figură de îngrijire.

Alăptarea poate fi unul din „instrumentele” de parenting prin care mama răspunde nu doar nevoilor de hrană ale copilului, ci și celor de conectare emoțională.

Răspunzând nevoilor copilului, se creează o bază de siguranță de la care copilul pornește în explorarea din ce în ce mai independentă a lumii.

Contrar mitului că alăptarea prelungită ar dăuna sănătății mentale a copilului, un studiu a arătat că alăptarea prelungită dincolo de vârsta de 24 de luni nu s-a asociat cu o creștere a problemelor psihiatrice la copiii în vârstă de 6 ani. (Delgado, et al 2017)

Din contră, un studiu de dată recentă (Kang et al, 2020) a arătat că acei copii alăptați prelungit aveau mai puține probleme de internalizare la vârsta preșcolară.

Mamele acelor copii dovedeau mai multe comportamente parentale pozitive, ceea ce ar explica și influența pozitivă asupra dezvoltării emoționale a copiilor.

Problemele de internalizare definesc aspecte precum: depresia, anxietatea, anxietatea socială, acuzele somatice, etc).

Un amplu studiu din Brazilia (Victora et al 2015) a arătat și o asociere a alăptării prelungite (>12 luni) cu puncte în plus la testele de IQ, mai mulți ani de educație și venit lunar mai mare la vârsta de 30 de ani, comparativ cu situația în care durata alăptării a fost mai mică de 1 lună.

E ceva în neregulă dacă nu doresc să alăptez mai mult de un an?

Durata recomandată a alăptării nu impune obligativitatea de a alăpta un număr definit de ani.

Dacă din diverse motive nu dorești sau nu reușești să alăptezi conform recomandărilor medicale e important să înțelegi că orice alăptare (chiar și inițierea alăptării după naștere) aduce beneficii copilului și mamei.

Aspecte precum starea de sănătate, nivelul de inteligență, dezvoltarea emoțională sunt multifactoriale.

Alăptarea este doar un element din mulțimea de factori implicați.

“Referinte”
Campbell, S., Lauwers, J., Mannel, R., 2018, Core Curriculum for Interdisciplinary Lactation Care, Jones & Bartlett Learning; 1st edition

Czosnykowska-Luckaka, et al, 2018, Breast Milk Macronutrient Components in Prolonged Lactation, Nutrients

Czosnykowska-Łukacka, et al, 2020 Changes in Human Milk Immunoglobulin Profile During Prolonged Lactation, Front Pediatr.

Collaborative Group on Hormonal Factors in Breast Cancer, 2002, Breast cancer and breast feeding: collaborative reanalysis of individual data from 47 epidemiological studies in 30 countries, including 50,302 women with breast cancer and 96,973 women without the disease. Lancet 20:187-95

Dewey et al, 2001, Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child, World Health Organisation

Delgado, A., Munhoz, C., Santos, I., Barros, F., Matijasevich, A., 2017 Prolonged breastfeeding for 24 months or more and mental health at 6 years of age: evidence from the 2004 Pelotas Birth Cohort Study, Brazil, Child and Adolescent Mental Health

Gunderson, et al, 2010, Duration of lactation and incidence of the metabolic syndrome in women of reproductive age according to gestational diabetes mellitus status: a 20-Year prospective study in CARDIA (Coronary Artery Risk Development in Young Adults), Diabetes

Hwang, et al, 2016, Association between prolonged breastfeeding and bone mineral density and osteoporosis in postmenopausal women: KNHANES 2010-2011, Osteoporosis Int.

Kang, S., Choi, N., 2020, Prolonged breastfeeding can reduce internalizing problem behaviours of young children by enhancing mothers’ social parenting, Early Child Development and Care

Li, et al, 2021, The Association between Breastfeeding Duration and Lipid Profile among Children and Adolescents, Nutrients

Nam Lee, 2019, Effects of Parity and Breastfeeding Duration on Bone Density in Postmenopausal Women, Asian Nursing Research

Palmeira, P., Carneiro-Sampaio, N., 2016, Immunology of breast milk, Rev. Assoc. Med. Bras. 62 (6)

Perrin, et al., 2017, A longitudinal study of human milk composition in the second year postpartum: implications for human milk banking, Maternal and Child Nutrition

Prentice AM, Paul AA., 2000, Fat and energy needs of children in developing countries. Am J Clin Nutr 2000;72:1253S-65S

Stuebe A., et al, 2005, Duration of Lactation and Incidence of Type 2 Diabetes, JAMA

Victora, C., Horta, B., Loret de Mola, C., Quevedo, L., Pinheiro, R., Gigante, D., 2015, Association between breastfeeding and intelligence, educational attainment, and income at 30 years of age: a prospective birth cohort study from Brazil, The Lancet, VOLUME 3, ISSUE 4, E199-E205

Wang, L. et al, 2015, Association between Breastfeeding and Endometrial Cancer Risk: Evidence from a Systematic Review and Meta-Analysis, Nutrients

Wiklund P K, et al, 2012, Lactation is associated with greater maternal bone size and bone strength later in life, Osteporos Int

Wambach, K., Rirodan, J., 2014, Breastfeeding and Human Lactation, Fifth Edition, Jones & Bartlett Learning

Cum e să alăptezi un copil mai mare?


Despre Andreea Ola
Sunt consultant în alăptare IBCLC și psiholog. Scriu cu seriozitate despre alăptare, diversificare, somnul bebelușilor și psihologia lor. Abordez cu umor, episoade din viața mea de mamă. Poți afla mai multe despre pregătirea mea profesională in acesta pagina.
Proiectul "În brațe la mami" a pornit din dorința de a ajuta părinții din România să poată lua decizii informate despre alăptare și creșterea bebelușilor. Dacă simți că ai nevoie de un specialist alături de care să înfrunți fricile și care să te ajute să îți descoperi puterile, contactează-mă si stabileste o consiliere online.

Poți ajuta și tu, distribuind materialele gratuite de pe acest site, unui părinte ce are nevoie de informații corecte sau de sprijin în părințeală. Cu siguranță îți va mulțumi!
Subscribe
Notify of
guest
Numele tau
Adresa ta de email
Adresa site-ului tau

1 Comment
oldest
newest most voted
Inline Feedbacks
View all comments
Jojo
Jojo
3 octombrie 2022 2:44 pm

Multumesc pentru articolele documentate pe care le scrieti.
Am o intrebare. E posibil ca alaptarea prelungita, dupa varsta de 1 an sa afecteze dantura mamicii?

Descoperă cursurile “Școala de părințeală”