Oprim alăptarea cu medicamente sau nu?

Din ce în ce mai des se întâmplă să primesc întrebări legate de înțărcarea cu ajutorul medicamentelor: cabergolină (denumirea comercială Dostinex) și chiar bromocriptină. Întrebările vizează două scenarii diferite. Primesc așadar întrebări de la mame care au decis să înțarce copilul mare, au luat la recomandarea medicului, tratament pentru oprirea lactației însă producția de lapte nu s-a oprit, sânii sunt dureroși și tensionați, (mama nu se aștepta la așa ceva), ca atare nu știe cum să gestioneze situația.

Al doilea scenariu vizează situația în care mama a decis să întrerupă medicamentos alăptarea, dar s-a răzgândit și vrea să știe dacă poate să reia alăptarea. Și mai ales în cât timp, de la administrarea medicamentelor de ablactare, poate face asta.

În aceste condiții am decis să scriu această postare, în care vin cu câteva lămuriri pe marginea subiectului. Reiau ideea (pe care o menționez de fiecare data când am ocazia), aceea că majoritatea consultanților în alăptare NU sunt medici. Ca atare, în calitate de consultanți în alăptare IBCLC nu avem dreptul să intervenim asupra unei scheme de tratament data de medic. La modul concret, în cele două scenarii prezentate mai sus, un consultant în alăptare poate ajuta mama cu măsuri non medicamentoase de gestionare a stazei laptelui (situația în care laptele se acumulează în sâni), strategii non-medicamentoase de înțărcare și cu surse de informare privind compatibilitatea unui medicament cu alăptarea, care să servească mamei și medicului.

Ce sunt medicamentele care opresc alăptarea și cum acționează ele?

De-a lungul timpului cele mai folosite medicamente pentru oprirea lactației au fost cabergolina (denumirea comercială Dostinex) și bromocriptina.

Cabergolina (Dostinex) este un medicament utilizat în mod obișnuit pentru tratarea hiperprolactinemiei patologice. Acționează la nivelul creierului (mai precis la nivelul glandei pituitare) reducând nivelurile de prolactină (hormonul esențial în declanșarea și menținerea lactației).

Bromocriptina (Brocriptin, Pardodel) este un medicament folosit în tratarea bolnavilor de Parkinson dar și în tratamentul hiperprolactinemiei. Acționează de asemenea, prin inhibarea secreției de prolactină.

Bromocriptina nu este aprobată pentru oprirea lactației

Bromocriptina nu mai este aprobată pentru utilizarea de rutină în oprirea lactației, nici de către FDA (Food And Drugs Administration) și nici de Agenția Europeană a Medicamentului, ca urmare a numeroaselor efecte adverse raportate (inclusiv deces).

În 2015, programul francez de Farmacovigilență a publicat o analiză a efectelor adverse asociate utilizării bromocriptinei în vederea opirii lactației. Au fost raportate 105 reacții adverse grave cuprinzând reacții cardiovasculare în proporție de 70,5 % , neurologice și psihiatrice.  Reacțiile cardiovasculare au vizat în principal infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, hipertensiunea arterială. Au fost de asemenea raportate două decese, o femeie de 32 de ani ce a murit în urma unui infarct miocardic și o femeie de 21 de ani, decedată în urma unui accident vascular ischemic.

Deși nu este recomandată utilizarea de rutină a medicamentelor în vederea opririi lactației, atunci când se impune utilizarea medicației pentru oprirea lactației, cabergolina (Dostinex) este varianta preferată la ora actuală.

Ce mai trebuie să știe o mamă înainte de a utiliza medicamente pentru oprirea lactației?

Lactația se poate opri și fără pastile de ablactare, prin metode non-medicamentoase, în mod gradual și aceasta este în majoritatea cazurilor varianta cea mai bună atât pentru mamă cât și pentru copil. Ca atare, înțărcarea nu presupune automat administrarea unor pastile pentru oprirea lactației. Producția de lapte încetează din momentul în care copilul nu mai suge la sâni, cu sfaturi adcevate mama poate evita disconfortul la nivelul sânilor (acest disconfort este de regulă absent atunci când înțărcarea se face gradual și nu brusc).

Administrarea unui medicament pentru ablactare nu va rezolva instantaneu problema, adică nu va opri întotdeauna producția de lapte, imediat, după prima administrare. Chiar și în condițiile administrării medicației pentru ablactare, mama trebuie consiliată în legătură cu îngrijirea sânilor pe parcursul procesului de înțărcare. De multe ori se întâmplă ca mama să ia astfel de medicamente și să fie surprinsă de faptul că sânii devin tari și dureroși. că laptele face stază. Să nu știe cum să acționeze în astfel de situații, așteptându-se în mod nerealist, ca odată cu luarea unui medicament , laptele să dispară pur și simplu din sâni.

Mama are dreptul să aleagă informat modul în care poate înțărca copilul. Asta presupune să i se prezinte toate opțiunile, avantajele și dezavantajele fiecăreia, inclusiv reacțiile adverse posibile ale medicației recomandate pentru ablactare, pentru a putea alege în funcție de situația particulară în care se află.

În cazul în care mama se confruntă cu afecțiuni ale sânilor specifice perioadei de alăptare (angorjare severă, mastită, etc) are dreptul să știe că există soluții pentru acestea și că poate continua alăptarea (dacă își dorește acest lucru), în condiții de siguranță pentru ea și pentru copil, fără să fie nevoie să ia medicamente de oprire a lactației.

Se poate relua alăptarea dacă mama a luat pastile pentru oprirea lactației?

În cazul bromocriptinei, se consideră că excreția în laptele matern este nedectabilă. Totodată sunt consemnate cazuri în care mamele tratate pe perioada lactației de hiperprolactinemie au alăptat, fără efecte adverse asupra copiilor. Conform e-lactancia, dacă mamei i s-a administrat Bromocriptină pentru supresia lactației, dar ulterior mama se hotărăște să reia alăptarea, o poate face imediat, încercând să minimizeze efectele medicamentului auspra lactației, prin supturile frecvente ale sugarului.

Legat de administrarea de cabergolină (Dostinex) și reluarea alăptării, conform dr Thomas Hale, cantitatea cea mai mare de cabergolină se regăsește în laptele matern la 2-3 ore de la administrare. Pe de altă parte medicamentul are un timp lung de înjumătățire (63-69 de ore). Este cel mai probabil în regulă ca mama să reia alăptarea (de regulă trece oricum o zi sau două de la administrare și până la decizia de a relua alăptarea). Într-o astfel de situație este recomandat ca sugarul să fie monitorizat pentru posibile semne de amețeală, insomnie, uscăciune a gurii și constipație, posibile efecte adverse ale expunerii la derivați din ergot.

Conform e-lactancia.org nu au fost raportate efecte adverse la sugarii ai căror mame au reluat alăptarea după administrarea de cabergolină (Dostinex).

 

Distribuie articolul
FacebookLinkedInPin It

Implica-te in discutie, lasa un comentariu

avatar