Dieta este fara doar si poate o obsesie contemporana. Nu ma mira faptul ca apare si in „agenda” producatorilor de lapte praf. Si culmea in relatie cu alaptarea. Despre diete, alimentatie si alaptare in viziunea unui brand de lapte praf am mai scris aici.

In acest context nu ma mira ca cei de la Nutricia au pe site o aplicatie prin care iti poti „testa” dieta din timpul alaptarii si necesarul caloric. Ideea in sine mi se pare inutila si nu vad beneficiul real pe care il aduce mamei care alapteaza. Cu siguranta insa are un substrat voit anxiogen. Cand incepi sa calculezi calorii si sa notezi meniuri zilnice din dorinta de a fi o mama buna care face tot ce e mai bine pentru copilul tau, iar langa tine ai un nou nascut care pare ca suge non stop, viata poate deveni dintr-o data mai grea.

Poate ca nu as fi atat de ofuscata daca lucrurile s-ar opri aici. Dar iata ce fac cei de la Nutricia: in acest „binevoitor” scenariu de intrajutorare a mamelor preocupate de o alimentatie sanatoasa, producatorul de lapte praf are grija sa insereze doua informatii aparent inofensive, dar care pentru multe mame pot face diferenta dintre continuarea alaptarii sau sistarea prematura a acesteia.

Ca sa iti poti calcula necesarul caloric, trebuie sa introduci in aplicatie un indicator care nu are relevanta pentru mamele care isi hranesc copiii la san: cantitatea de lapte matern.

Dragi mame care alaptati, cantitatea de lapte matern nu este un aspect de care mama care alapteaza ar trebui sa fie preocupata atata timp cat alaptarea functioneaza bine. Tocmai aceasta este diferenta dintre alaptare si hranirea cu biberonul (indiferent ca hranirea cu biberonul se face cu lapte praf sau lapte matern): hranirea la san nu poate fi si nu trebuie cuantificata inutil. Alaptarea e un proces ghidat de copil, iar un copil care suge eficient, alaptat la cerere, stimlueaza sanii astfel incat acestia sa produca o cantitate suficienta de lapte. 

Experienta ne arata ca in momentul in care mamele incep sa se gandeasca la cat lapte produc sanii lor, apare automat si intrebarea „oare produc suficient?”, insotita de infama „proba a suptului” , urmata inevitabil de o „completare ” data cu biberonul, iar finalul e de cele mai multe ori intarcarea prematura.

Iar ca meniul sa fie complet, cei de la Nutricia introduc o alta informatie controversata, ce poate determina mamele sa considere ca nu produc suficient lapte. „O alta varianta pentru a afla cantitatea de lapte matern este mulsul, care arata sinteza pe o perioada de 24 de ore”. Cu alte cuvinte, ca mama sa afle cat produc sanii ei, ar trebui sa se mulga timp de 24 de ore iar cantitatea rezultata ar indica cat lapte poate produce mama. Nimic mai fals! E unul din cele mai comune si periculoase mituri in alaptare. 

Cunosc tehnica de estimare a sintezei de lapte matern prin pomparea seriala, poate fi regasita chiar si in unele manuale destinate consultantilor in lactatie. Insa in pcartica lucuruile nu se potrivesc atat de bine cu teoria, ca mama care a folosit intensiv si pompa de san va pot confirma ca ceea ce iese la pompa nu este un indicator valid pentru cat poate produce sanul in mod real. Ceea ce iese de regula cu pompa arata mai degraba cat lapte poate scoate pompa respectiva, fiind un indicator ce vorbeste mai degraba de performantele pompei decat de capacitatea mamei de a produce lapte sau de productia de lapte din momentul respectiv.  Motivele le voi explica mai jos:

Tehnica de supt a bebelusului e diferita de felul in care o pompa (chiar si profesionala, care se lauda ca imita suptul bebelusului) extrage laptele. Asa se face ca exista mame care nu au reusit sa pompeze decat 10 mililitri de lapte, dar au hranit la san ani intregi, copii ce au crescut sanatos.

Deoarece tehnica de extragere a laptelui cu ajutorul mulsului e diferita de suptul bebeluslui, iar mulgerea nu stimuleaza sanul atat de bine ca suptul bebelusului, mamele care se pompeaza exclusiv sunt nevoite sa depuna eforturi foarte mari pentru a genera si sustine o productie de lapte adecvata nevoilor bebelusului. Mamele care sunt nevoite sa se pompeze exclusiv din diverse motive (ex:se intorc imediat dupa nastere la munca) sunt nevoite sa isi genereze de regula prin suprastimulare a sanului o productie de lapte mai mare decat necesarul copilului, pe de o parte pentru a genera un stoc de lapte congelat, pe de alta parte pentru a compensa eventualele scaderi in timp,  ale productiei de lapte.  De regula pompatul se face dupa program, alaptarea se face la cerere astfel incat un bebelus e capabil sa stimuleze lactatia mamei sugand mai des atunci cand se afla intr-un puseu de crestere sau cand productia mamei scade. Suptul eficient al unui bebelus alaptat la cerere e practic un mecanism constat si acurat de reglare a productiei de lapte. O mama care se pompeaza nu beneficiaza de aceasta stimulare si reglare ghidata de copil. Chiar daca sanii ei au potentialul de a produce mult mai mult lapte, mama care se pompeaza exclusiv e tributara unui model de productie a laptelui bazat pe o cerere rigida si foarte dificil de flexibilizat.

Ca mama care s-a pompat va spun ca nivelul de lapte extras e dependent de factori care tin exclusiv de pompa si nu de capacitatea sanului de a produce lapte. Uneori acestia impacteaza atat de mult cantitatea de lapte extrasa incat e irelevant sa asociem pompatul cu cat lapt produce de fapt mama.

• Dimensiunea cupelor pompei si felul in care sanul mamei se muleaza pe ele  Ca sa pot soate o cantitate rezonabila de lapte si sa nu raman cu el in sani, am incercat 3 tipuri de flange (cupe) pentru pompa pe care mi-am achizitionat-o (o pompa dubla electrica, de uz personal, brand foarte celebru si cu traditie in productia de pompe profesionale de san, care m-a costat aproximativ 1000 de lei). Din pacate cu niciuna din cupe nu m-am simtit extraordinar, asa ca am fost nevoita sa improvizez, adaugand o pereche de protectii de silicon in interirorul cupelor. Pana la aceasta improvizatie, din cauza nepotrivirii intre dimensiunea sfarcului meu si cupele pompei, sfarcul imi era tras in cupa atunci cand pomp facea vid, faceam edem, iar laptele produs de sanii mei ramanea in sani, deorece canalele galactofore imi erau practic comprimate. Cu alte cuvinte, sanul meu producea suficient insa pompa reusea sa scoata doar cativa mililitri. Imaginati-va ca am avut posibilitatea de a incerca mai multe variante de cupe, pentru ca am cumparat o pompa high-end, brand profesional, iar aceasta facilitate venea contra cost inclusa in oferta producatorului. Majoritatea pompelor de pe piata nu ofera insa aceasta posibilitate, mama trebuind doar sa spere ca forma sanului ei se va mula pe „standardul” dictat de producator, ceea ce de regula nu se intampla. Pentru ca pompatul este un proces artificial de extragere a laptelui, atunci cand folosim o pompa de san e foarte important ca cupa sa fie adaptata sanului mamei, acest lucru avand un impact direct asupra cantitatii de lapte pe care pompa o poate extrage si pe termen lung asupra productiei de lapte. Din pacate foarte putine mame stiu aceasta informatie, foarte putini producatori ofera posibilitatea de a „customiza” dimensiunea cupelor, iar  mamele traiesc cu falsa idee ca o pompa de san echivaleaza cu suptul bebelusului. In practica, foarte multe mame vor descrie pompatul ca o procedura dureroasa si dificila, tocmai din aceste cauze;
• Tipul pompei Aici sunt foarte multi factori care influenteaza cantitatea de lapte pe care o pompa de san o poate extrage din sani: daca pompa e manuala sau electrica (eu am obtinut rezultate diferite la pompatul manual comparativ cu cel electric), daca pompa este dubla sau simpla (studiile arata ca pompatul dublu, simultan creste cantitatea de lapte extras), daca pompa e de uz personal sau de uz intraspitalicesc (intre cele doua tipuri de pompe, produse de acelasi brand exista diferente uriase, iar eu le-am constatat testand. O pompa de uz spitalicesc asa numita pompa „hospital grade” ce costa de regula peste 1000 $ are o putere de aproape 4 ori mai mare decat una de uz personal produsa de acelasi producator. Evident ca nivelul de lapte extras cu o pompa de uz spitalicesc este mult mai mare si se extrage mult mai usor decat cu o pompa de uz personal) 
• Brandul pompei Pe piata exista pompe de san foarte bune, bune si execrabile. Cele execrabile sunt si cele mai ieftine si de regula produc cele mai multe „daune” mamelor . De multe ori veti auzi mame povestind cum pompatul a fost un chin, sau ca a fost dureros. Imaginati-va ca o mama cu rani produse de pompa de san pur si simplu nu ejecteaza laptele pe care l-ar fi ejectat in conditii de alaptare nedureroasa. La unele mame, durerea puternica poate incetini sau chiar bloca temporar reflexul de ejectie a laptelui.
• Uzura pompei Pompa de san este un obiect si ca orice obiect se uzeaza in timp. La pompa electrica a trebuit sa inlocuiesc o parte din kit-ul de pompare dupa nici un an de utilizare, deoarece se uzase si scazuse din randamentul de extractie al pompei. Cum de regula multe mame isi cumpara pompe de san second hand, ele vin automat cu o performanta scazuta de a extrage laptele, pe care mama poate ca nici nu o banuieste.
• Tehnica in sine Simpla apropiere a lui bebe de pieptul mamei, contactul piele-pe-piele stimuleaza ejectia laptelui, e un atu pe care nicio pompa de san nu o sa il aiba niciodata. Sunt mame carora incepe sa le curga laptele din sani in momentul in care isi iau copilul in brate sau cand acesta plange. Aceleasi mame au nevoie de o poza sau de o haina a copilului atunci cand se pompeaza pentru a extrage o cantitate decenta de lapte. Reflexul de ejectie a laptelui este declansat de suptul copilului. Este posibil sa declansam reflexul de ejectie a laptelui si in absenta suptului copilului (prin muls manual sau cu o pompa) insa acesta poate fi foarte usor ingreunat de oboseala, stress-ul de a pompa, durerea cauzata de o pompa inadecvata. 
• Muls manual versus muls cu pompa Daca argumentele de mai sus nu v-au convins, o sa va spun ca de regula dupa o sesiune de pompat (din aceea in care pompam chiar si in gol pentru stimularea lactatiei), reuseam sa mai scot cu mana, prin mulgere manuala intre 10 si 30 de ml de lapte. Probabil ca daca as fi insistat as fi extras chiar mai mult. Ideea e ca indiferent de pompa e posibil ca in san sa ramana lapte pe care pompa sa nu reuseasca sa il extraga, dar care sa iasa mult mai usor cu mana. In aceste conditii mi se pare hazardant sa afirmi ca extragerea laptelui cu pompa de san e un indicator valid pentru cat lapte se sintetizeaza.

Sper ca am reusit sa va conving ca pompatul laptelui NU e un indicator valid pentru cat lapte poate produce de fapt sanul.

Din pacate, acesta continua sa fie un mit propagat de cadre medicale prost informate dar si de producatorii de lapte praf care au tot interesul dn lume ca mama sa alapteze cat mai putin si sa recurga la lapte praf.

Nu e de mirare ca mitul „pompatul ne indica cat lapte produce mama” a mai fost utilizat de Aptamil (care alaturi de Nutricia fac parte din grupul Danone). Cei de la Danone au derulat in 2009 o campanie de marketing inselatoare in Turcia (tara cu rate crescute ale alaptarii, in mod traditional, dar o piata potentiala de crestere avand in vedere rata mare de nasteri si salariile in crestere).

Cu ajutorul a 577 de pediatri au derulat o campanie de masurare a productiei de lapte matern pe un lot de mame ai unor sugari in varsta de 6 luni. Metoda presupunea ca mamele sa se pompeze, cantitatea de lapte extrasa urmand sa indice cat lapte matern produc mamele, respectiv cat ingereaza copiii lor. Mamele au pompat in medie 290 de ml de lapte pe zi (probabil mult mai putin decat transferau in mod real copiii lor in decursul a 24 de ore de alaptare). Concluzia celor de la Aptamil a fost ca productia mamelor e insuficienta si se impune suplimentarea cu lapte praf. Cei de la Aptamil au denaturat niste informatii din rapoarte ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in baza carora au avansat  500 de mililitri pe zi drept cantitatea de lapte matern pe care un sugar de 6 luni trebuie sa o ingereze.

Una dintre reclamele televizate sustinea: „Copilul tau are nevoie de 500 de ml de lapte pe zi. Daca laptele tau matern nu este suficient, ofera formula Aptamil pentru a asigura dezvoltarea sistemului imunitar al bebeluslui tau”. Campania a crescut vanzarile producatorului de lapte praf cu cel putin 15%.  Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), UNICEF si The British Royal College of Pediatrics au criticat campania. In acest context e important de mentionat declaratia unuia din medicii care au criticat campania: „Sfatul conform caruia bebelusii au nevoie de un volum specific de lapte, dupa varsta de 6 luni nu se bazeaza pe nicio dovada stiintifica. La nivel international exista „doze zilnice recomandate (DZR) pentru elemente din dieta, un sistem ce permite variata individuala. Nu exista insa DZR atunci cand vorbim de volumul laptelui matern”, sustine Colin Mitchie, reprezentant al British Royal College of Paediatrics and Child’s Health Nutrition Committee, citat de The Bureau  of Investigative Journalism. 

Daca doriti sa aprofundati discutia despre mituri in alaptare, puteti citi aici viziunea lui Jack Newman despre pompat si estimarea productiei de lapte

„Pumping is a good way of knowing how much milk the mother has. Not true! How much milk can be pumped depends on many factors, including the mother’s stress level. The baby who breastfeeds well can get much more milk than his mother can pump. Pumping only tells you have much you can pump. „
„Pompatul este o modalitate buna de a sti cat lapte are mama. Nu e adevarat! cat lapte poate fi pompat depinde de multi factori, inclusiv de nivelul de stress al mamei. Copilul care suge eficient poate extrage mult mai mult lapte decat poate pompa mama lui. Pompatul indica doar cat poti pompa”