CÂND ÎNCEP BEBELUȘII SĂ MUȘTE ÎN TIMPUL ALĂPTĂRII?

Problema „mușcatului la sân” tinde să fie mai frecventă în a doua jumătate a primului an de viață, dar poate fi prezentă și mai devreme.

Nu toți bebelușii manifestă acest comportament. dacă apare însă, mama poate resimți disconfort și chiar nevoia de a înțărca.

Mușcatul nu este însă un comportament intenționat și nici nu marchează faptul că bebe e pregătit de înțărcare.

DE CE MUȘCĂ BEBELUȘII ÎN TIMPUL ALĂPTĂRII?

Există câteva motive pe care le-am identificat în practică, ca fiind asociate cu mușcatul la sân:

• Erupția dentară

Disconfortul resimțit de unii bebeluși cu ocazia erupției dentare îi poate face să muște sânul. 

Acest comportament poate fi premergător erupției dentare. Nu e musai să se manifeste când dinții au erupt, ci se poate manifesta și înainte. Pe fondul inflamației gingiilor, unii bebeluși au tendința să se atașeze mai superficial la sân sau chiar să comprime dureros mamelonul.

• Bebe e distras sau atras de ceea ce se întâmplă în jur

În a doua jumătate a primului an de viață apare ceea ce numim „suptul acrobatic”. Bebe nu se mai atașează la sân în pozițiile clasice de alăptare, ci în anumite momente pare un adevărat acrobat, în încercarea de a suge la sân și de a vedea în același timp ce se întâmplă în jur. Astfel că, într-un moment de neatenție poate să muște , fără să își dea seama.

• Bebe vrea să atragă atenția mamei pe măsură ce descoperă acest mod de interacțiune

Bebelușul mușcă din greșeală, fără intenție, dar descoperă că acest lucru generează o reacție la mamă. Unii bebeluși interpretează această reacție drept un joc, pe care doresc să îl continue.

• Probleme de sănătate

Anumite probleme de sănătate (ex: durere sau inflamație în gât, otite, năsuc înfundat, etc) pot face ca unii bebeluși să muște din cauza disconfortului sau a imposibilității de a prinde sânul corect.

• Scădere temporară a fluxului de lapte

Scăderea fluxului de lapte poate să apară la vârste mai mari ale bebelușului pe fondul sarcinii mamei, al reinstalării menstruației, al unei diversificări prea rapide, sau în contextul unor probleme de atașare a bebelușului la sân.

Unii bebeluși reacționează la un flux de lapte mai scăzut sau arată că vor mai mult lapte, comprimând nefiresc mamelonul.

Alteori, o atașare aparent bună se poate înrăutăți pe fondul scăderii fluxului de lapte.

În acest context, e un comportament ce poate apărea și înainte de vârsta de 6 luni.

• Flux prea mare de lapte al mamei / bebeluș care nu reușește să gestioneze fluxul de lapte

În anumite situații, chiar și bebelușii mai mici de 6 luni pot da senzația că mușcă în timpul alăptării.

În situații de flux prea puternic al laptelui sau atunci când din diverse motive bebelușul nu reușește să gestioneze fluxul de lapte, bebelușul poate pierde sucțiunea, gingia de jos rămânând expusă, direct pe mamelonul mamei.

Mama resimte de regulă senzația de mușcătură și poate auzi cum bebe „țoncăne” în timpul alăptării.

Alteori bebelușul comprimă nefiresc de tare mamelonul, pentru a mai opri din fluxul de lapte care îl copleșește.

• Supt incorect al bebelușului

Poate apărea ca urmare a unei atașări superficiale, a frenului lingual restrictiv, a torticolisului sau a altor probleme anatomice sau de tonus muscular.

Senzația de mușcătură pe care o resimte mama, are mai degrabă legătură cu mișcări incorecte ale limbii. Fie limba nu se extinde suficient peste gingia de jos, cupând incorect sânul. Fie la un moment dat se pierde sucțiunea coectă.

Senzația de disconfort poate veni de la comprimarea anormală a mamelonului mamei.

CE E DE FĂCUT CÂND BEBELUȘUL MUȘCĂ ÎN TIMPUL ALĂPTĂRII?

Calmarea durerii gingivale

Strategiile de mai jos funcționează de regulă atunci când mușcatul în timpul alăptării apare pe fondul erupției dentare.

Ele acționează prin calmarea disconfortului cauzat de erupția dentară.

• Oferiți copilului jucării speciale de dentiție (răcite în prealabil în frigider / congelator) înainte de supt.
• Masați gingia copilului cu degetul curat și răcit sub apă rece sau pe un cub de gheață
• Oferiți înghețată, dacă copilul este mai mare. Multe mame au trecut cu bine de această perioadă oferind înghețată din laptele matern.
• Oferiți, la recomandarea medicului, medicamente împotriva durerii, adecvate vârstei.
• Unele mame recurg la remedii homeopate (Chamommila sau Osanit, în diluțiile recomandate vârstei). Nu există dovezi științifice care să ateste că homeopatele ar funcționa.  Iar unele pot fi periculoase pentru bebeluși.
• Pe piață există și coliere de dentiție, din silicon alimentar. Acestea sunt sigure doar dacă le poartă mama (nu bebelușul) și doar dacă sunt corect asamblate. Bebelușul le poate „ronțăi”.

Atașare cât mai bună la sân

• Asigurați-vă că atașați cât mai corect și cât mai adânc copilul la sân.
• O atașare corectă înseamnă flux de lapte pe care bebe îl înghite.
• Atunci când bebe suge și înghite nu are cum să vă și muște. Pentru a suge corect, limba trebuie să se extindă peste gingia de jos – unul din semnele atașării corecte. În aceste condiții îi e imposibil unui copilaș să și muște.
• Atașarea la sân poate fi modificată temporar atunci când apar dințișorii.
• Pot exista situații în care, până la familiarizarea cu dințișorii nou apăruți, copilul preferă să nu își mai extindă limba peste gingia de jos. E o situație temporară.
• În această situație copilul poate fi încurajat să deschidă gura larg înainte de atașarea la sân, sau mama poate întrerupe alăptarea (cu degetul mic, în colțul gurii, între gingii) dacă simte că atașarea nu e corectă.
• Uneori, aducerea copilului mai aproape de corpul mamei (să nu uităm că după 6 luni, mulți copii încep să sugă „acrobatic”), poate îmbunătăți și atașarea.
• Asigurați-vă că atașarea e una adâncă, bărbia copilului e prima care vine în contact cu partea areolei dinspre buza de jos a sa, astfel încât sfârcul și porțiunea de sus a areolei să poată fi „rulate” cât mai  adânc în gurița copilului.

Descurajați cu blândețe, mușcatul sânului

• Scoateți-l pe bebe de la sân imediat ce mușcă sau chiar înainte de a mușca, dacă identificați semnale în acest sens.
• Explicați-i verbal, cu calm, că nu este în regulă să muște, că vă doare.
• Copilul poate fi pus jos, lângă voi sau ținut în brațe, chiar cu capul lipit de sân. În acest fel mama îi transmite consistent copilului că alăptarea nu ar trebui să se asocieze cu mușcatul.
• În unele situații se poate întâmpla ca un copilaș mai mare să muște pur și simplu pentru a capta atenția mamei. Într-o astfel de situație încercați să vă canalizați atenția pe copil, pe alăptare, să vorbiți copilului și să renunțați la activitățile pe care le făceați în timpul alăptării (citit, navigat pe telefonul mobil, etc.)
• Marcați pozitiv momentele în care copilul nu (mai) mușcă. „Mulțumesc că nu m-ai mai mușcat” alături de o îmbrățișare

Măriți fluxul de lapte

Dacă mușcatul este din cauza fluxului de lapte scăzut, încercați strategiile de mărire a fluxului de lapte de la finalul articolului.

Încercați poziții antigravitaționale de alăptare

Dacă din contră, fluxul de lapte este prea mare și asta face ca bebelușul să „muște”, încercați poziții antigravitaționale.

Cu bebelușul atașat la sân din șezut, încercați să vă lăsați pe spate. Această poziție va reduce fluxul de lapte. Pentru confort, asigurați-vă că aveți spatele bine susținut.

CE SĂ NU FACEȚI DACĂ BEBE MUȘCĂ?

Nu bruscați fizic sau verbal copilul, nu îl împingeți de la sân

Nu îmi imaginez că există mame care și-ar agresa fizic copilul într-o astfel de situație, însă se poate întâmpla ca din cauza durerii mama să scoată mai brusc copilul de la sân, sau să-și verbalizeze / vocalizeze durerea.

Vă încurajez, oricât de greu pare, să vă înfrânați acest gen de reacții, deoarece îi pot speria pe unii copii și poate duce la aversiune orală sau chiar la o perioadă de grevă a suptului.

Mameloanele de silicon pot să nu vă ajute

Pare o soluție de compromis, însă în realitate funcționează de prea puține ori, astfel încât să se justifice.

Există o cauză pentru care copilul mușcă și de regulă rezolvarea cu răbdare și consecvență a cauzei, atrage după sine și rezolvarea problemei.

Nu e cazul să înțărcați

În mod normal, perioada în care copilul mușcă în timpul alăptării e una scurtă și poate fi depășită cu succes.

Apariția dinților nu este automat un semn de înțărcare. Nu arată, așa cum s-a înțeles greșit, că e timpul ca cel mic să consume doar solide.

CÂND E CAZUL SĂ APELAȚI LA AJUTOR DE SPECIALITATE?

Răni provocate de mușcături

E puțin probabil ca erupția dentară și modificarea temporare a atașării ce survine odată cu aceasta, să provoace răni persistente mamei.

Atunci când mama se confruntă cu leziuni mamelonare persistente ce par să mimeze rezultatul unei mușcături, e bine să fie excluse și alte posibile cauze: suprainfectare bacteriană, infecții fungice (candidoza), streptococice, iritații cauzate de alergeni prezenți în alimentația (dacă vorbim de un copil diversificat) etc.

Durere persistentă

Erupția dentară nu a trebui să modifice atât de mult atașarea copilului la sân încât mama să aibă dureri persistente.

Un lucru foarte interesant e că în practică, situații de acest gen se asociază uneori cu existența unui fren restrictiv al buzei sau al limbii (compensat de-a lungul alăptării probabil printr-o producție bună a mamei sau prin strategii corecte de atașare la sân) dar care e descoperit abia în acest punct.

Bebeluș mai mic de 4-6 luni

Situația în care un nou născut sau un bebeluș mai mic de 4-6 luni mușcă în timpul alăptării trebuie investigată la specialistul IBCLC. Poate fi vorba de un supt disfuncțional, de o scădere a fluxului de lapte al mamei sau în situații mai rare chiar de o supraproducție sau un reflex exagerat de ejecție a laptelui.

Probleme de sănătate

Dacă suspectați prezența unei probleme de sănătate la bebeluș, e important să contactați medicul.

Referințe

Food and Drug Administration, FDA warns consumers about homeopathic teething products, accesat ianuarie 2021
Food and Drug Administration, FDA takes action against the use of OTC benzocaine teething products due to serious safety risk, lack of benefit, accesat ianuarie 2021