Articol scris de
Consultant in alaptare IBCLC, psiholog


Feniculul (Foeniculum vulgare), o plantă aromatică perenă, este una din cele mai cunoscute substanțe galactogoge (cu rol de stimulare a producției de lapte) de sursă vegetală. Binecunoscută pentru proprietățile sale aromatice, planta este utilizată pentru condimentarea mâncărurilor, fiind un condiment de bază în câteva bucătării tradiționale în special din zona Asiei.

Feniculul a fost utlizat de-a lungul timpului nu doar pentru asezonarea mâncărurilor, ci și ca galactogog (substanță de stimulare a producției de lapte) fiind totodată utilizat în mod tradițional în preparatele anticolici, pe bază de plante, destinate sugarilor.

Prima atestare a efectului galactogog al feniculului provine de la botanistul grec Pedandius Disocorides (40-90 îHr.), ulterior efectul său fiind consemnat și în diverse scrieri istorice legate de producția de lapte la animale. De-a lungul timpului a fost utilizat în mod tradițional ca și stimulent al producției de lapte.

Este eficient feniculul în alăptare?

Studiile făcute pe oameni sunt limitate din punct de vedere metodologic, însă două dintre acestea au arătat creșteri ale unor parametri precum: volumul laptelui, conținutul de grăsimi și creșterea în greutate a sugarului atunci când mama urma un tratament cu preparate pe bază de fenicul, în timp ce alte studii nu au relevat diferențe semnificative din punct de vedere al producției de lapte la mamele care au consumat fenicul, comparativ cu mamele care nu au consumat fenicul.

Mecanismul de acțiune a feniculului ca și stimulent de lactație nu sunt înțelese pe deplin, feniculul având efecte estrogenice.

Planta de fenicul conține în principal uleiuri volatile de trans-anetol (un fitoestrogen ce se regăsește în plantă în proporție de 50-82%), fencon, estragol, 1,8 cineole.



La ora actuală, Lactmed consideră că feniculul „este în general bine tolerat de către adulți, uleiul de fenicul fiind inclus în categoria GRAS (Gnereally Recognised As Safe) de către FDA, pentru utilizarea în mâncare. Feniculul a fost folosit cu succes de-a lungul timpului, fie individual sau în combinație cu alte plante, în cazul sugarilor, ca și tratament pentru colici, ca atare e foarte probabil ca, cantitățile mici din laptele matern să nu fie dăunătoare la dozele materne obișnuite

În Volumul 3 al Monografiilor plantelor medicinale selectate, editat de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), se pecifică faptul că „nu există nicio restricție asupra folosirii infuziilor preparate din fructele de fenicul sau din semințe” la mama care alăpează, același lucru fiind specificat și în legătură cu uzul pediatric. Potrivit aceleiași surse, contraindicațiile vizează  sensibilitate la plantele din familia Apiaceelor, sarcina (datorită efectului estrogenic al anethol-ului, deoarece pot exista efecte emenagoge și bineînțeles din cauza lipsei de studii pe sarcina umană). Uleiul esențial este de asemenea contraindicat să fie administrat copiilor, din cauza riscului de spasm laringian, dispnee și excitație a sistemului nervos central. Rețineți că uleiul esențial nu este echivalentul plantei! A nu se confuda așadar ceaiul din planta respectivă cu uleiul esențial extras din aceeași plantă. Un ulei esențial este extraordinar de potent comparativ cu o infuzie din aceeași plantă (fiind echivalentul unui număr impresionant de căni de ceai dacă ar fi să utilizăm o comparație de acest gen). Acesta este motivul pentru care, deși ceaiul de fenicul nu este la ora actuală, la modul oficial contraindicat copiilor, uleiul esențial din aceeași plantă nu se poate administra intern celor mici (off topic – nu se recomandă de pincipiu utilizarea internă de către copii a niciunui ulei esențial).

Societatea Europeană de Gastroenterologie Pediatrică, Hepatologie și Nutriție include feniculul (sub formă de ceai sau ule esențial) la categoria aleimentelor care trebuie evitate în dieta sugarului cu vârsta de până la 4 ani, din cauza absenței studiilor legate de siguranța produsului, mai precis a estragolului (un compus natural din compoziția Feniculului, cu presupuse efecte genotoxice carcinogene în studii pe animale). Pe de altă parte, o recenzie asupra utilizării feniculului arată că atunci când este preparat sub formă de decoct, individual sau alături de alte plante, estragolul pur este inactivat  datorită prezenței flavonoizilor.

De ce este controversată utilizarea feniculului în alăptare?

Mare parte din controversa legată de fenicul în alăptare a apărut de curând, în social media din România ca urmare a faptului că E-lactancia (o resursă utilizată de mamele care alăptează, pentru a verifica compatibilitatea unui medicament cu alăptarea), a clasificat feniculul drept o plantă cu risc crescut pe perioada lactației. Clasificarea a apărut ca urmare a faptului că în literatura de specialitate au fost raportate două cazuri de neurotoxicitate la sugari alăptați de mame care au băut ceaiuri de lactație ce conțineau fenicul (pe lângă alte componente). Această informație a aruncat anatema asupra feniculului, ingredient regăsit de altfel în cel puțin 3 preparate standardizate de stimulare a lactației (recomandate chiar și de către medici).

Ar merita în primul rând să înțelegem care a fost contextul în care au fost raportate cele două cazuri de neurotoxicitate. Doi copii, de 15 respectiv 20 de zile au fost internați în spital deoarece prăinții declarau că nu au mai luat în greutate în ultimele 7-10 zile, părinții descriind totodată dificultăți în timpul hrănirii, letargie și vomă. Una dintre cele două mame a declarat ea însăși că se simte amețită și slăbită. În urma examinării s-a constatat că sugarii erau afebrili, dar prezentau letargie, hipotonie, emeză, plâns slab, reacție slabă la stimulii dureroși, supt slab. Analizele de laborator au ieșit negative. Ambele mame au consumat peste 2 litri de ceai pe zi, în vederea stimulării lactației, un preparat ce conținea cicoare, anason, fenicul și ruta caprei. Odată cu încetarea consumului de ceai starea copiilor s-a îmbunătățit, ambii copii având o stare de sănătate bună la vârsta de 6 luni. Autorii studiului de caz au considerat că responsabil pentru efectele înregistrate la cei doi copii a fost anetolul ce se regăsește atât în compoziția feniculului cât și a anasonului.  Nu s-au efectuat însă teste asupra ceaiurilor și nici nu a fost măsurat nivelul de anetol din laptele matern, ceea ce ridică semne mari de întrebare asupra validității legăturii de cauzalitate dintre anetol și neurotoxicitate.

Ce știm despre fenicul și uzul său în alăptare?

  • este o plantă tradițional folosită pentru stimularea lactației, chiar dacă nu avem studii randomizat controlate (standardul de aur) care să dovedească dacă feniculul chiar stimulează lactația
  • este o plantă utilizată în mod tradițional, istoric în preparate anticolici la sugari. Preparate recomandate de medici, deci implicit vorbim despre administrare supervizată, însă nu și de studii randomizat controlate. În continuare feniculul este inclus în ceaiuri anti-colici pentru sugari (în mod evident un sugar, mai ales alăptat exclusiv nu ar trebui să consume ceai anticolici, însă aceasta este o discuție rezervată unei alte postări. Chiar și în cazul sugarului cu vârsta sub 6 luni, alimentat artificial există preocupări legate de inadecvarea utilizării la modul general a ceaiurilor anticolici pe bază de plante, din cauza imposibilității standardizării dozajului, a impactului nutrițional negativ pe care l-ar avea substituirea laptelui cu ceai și a posibilei expuneri la zahăr)
  • anetolul, principalul constituent al uleiului volatil de fenicul se excretă în cantități mici în laptele matern, doza teoretică a sugarului find conform E-lactancia de 0,001 mg/kg/zi, o doză considerată subclinică.
  • feniculul continuă să se regăsească în multe preparate standardizate de stimularea lactației, până la această oră nu au fost raportate efecte adverse în cazul utilizării în dozele recomandate de producător
  • există 2 cazuri de toxicitate raportată la copii ai căror mame au consumat ceai de lactație ce cuprindea și fenicul, însă consumul a fost unul excesiv (peste 2 litri pe zi). Nu s-au efectuat probe asupra ceaiului incriminat și nici nu a fost testat laptele matern al mamelor respective.

Ce nu știm despre utilizarea feniculului și alăptarea?

  • mecanismul exact de acțiune. Din păcate, nu cunoaștem cu exactitate mecanismul de acțiune al majorității galactogogelor (fie ele pe bază de plante sau medicamente de sinteză). Se cunosc la ora actuală mult prea puține informații exacte (comparativ cu cât am avea nevoie) despre acest subiect
  • care sunt implicațiile utilizării pe termen lung ale mecanismelor estrogenice ale feniculului, în special în cazul celor cu istoric sau risc de cancere estrogen dependente, la utilizare pe termen lung?
  • ce conține cu adevărat ceaiul de fenicul sau preparatul pe bază de fenicul pe care o mamă îl consumă. Acesta este una spect general valabil pentru toate preparatele pe bază de plante. Industria farmaceutică are niște criterii de standardizare a producției ce nu se regăsesc și în producția de suplimente naturiste. Acest aspect face dificilă studierea, în mod obiectiv a naturistelor, în cadrul unor studii clinice similare cu cele efectuate pe medicamentele de sinteză. Ceea ce conține un ceai de plante depinde de multe ori de ceea ce dorește producătorul să conțină. Loturile aceluiași preparat, al aceluiași producător pot fi diferite. Gradul de contaminare al produsului este de multe ori necunoscut.

Precauții la utilizarea feniculului

  • utilizarea terapeutică a plantelor nu înseamnă că suntem scutiți de efecte adverse și interacțiuni cu alte plante și medicamente de sinteză, ceea ce impune utlizarea oricărui preparat naturist la recomandarea medicului, în baza unui istoric medical
  • utlizarea feniculului ar trebui evitată în cazul în care mama sau copilul au alergie la morcovi, țelină sau alte plante din familia Apiaceelor, din cauza riscului de alergii încrucișate
  • unele surse recomandă limitarea utilizării terapeutice a feniculului pe perioada alăptării, la 2 săptămâni
  • Dr Thomas Hale recomandă evitarea feniculului în cazul în care se efectuează tratamente cu anticoagulante
  • orice galactogog trebuie să facă parte dintr-o strategie consistentă de creștere a lactației (evaluare de către IBCLC, recomandări medicale), întrucât în absența adecvată a stimulării sânului (prin suptul eficient al copilului și / sau extragerea laptelui manual sau cu o pompă) galactogogele pot avea doar efecte minimale.

 

Referințe:

Academy of Breastfeeding Medicine, Use of Galactogogues in Initiating or Augmenting the Rate of Maternal Milk Secretion, BREASTFEEDING MEDICINE Volume 6, Number 1, 2011 Mary Ann Liebert, Inc. DOI: 10.1089/bfm.2011.9998

E-lactanica.org – Fennel, accesat 04.09.2017

Fewtrell, M., et al, Complementary Feeding: A Position Paper by the European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition (ESPGHAN) Committee on Nutrition, 2017

Gori, L., et al, Can Estragole in Fennel Seed Decoctions Really Be Considered a Danger for Human Health? A Fennel Safety Update Evidence-Based, Complementary and Alternative Medicine Volume 2012 (2012), Article ID 860542,
https://dx.doi.org/10.1155/2012/860542

Gabay, M., Galactogogues: Medications That Induce Lactation, Journal of Human Lactation  Vol 18, Issue 3, pp. 274 – 279 First published date: July-01-2016, 10.1177/089033440201800311

Lactmed, Fennel, accesat 04.09.2017

Lawrence, R., Lawrence, M., Breastfeeding. A Guide for the Medical Profession, Elsevier Health Sciences, 2011

Marasco, L., Increasing Your Milk Supply With Galactogogues, 2008, ILCA s Inside Track

Mortel, M., Mehta, S., Systematic Review of the Efficacy of Herbal Galactogogues,  Journal of Human Lactation
Vol 29, Issue 2, pp. 154 – 162 First published date: March-06-2013 10.1177/0890334413477243

Tabares et al., Pharmacological Overview of Galactogogues, Vet Med Int. 2014; 2014: 602894. Published online 2014 Aug 31. doi: 10.1155/2014/602894

Wadell, L., Management of Infantile Colic, An update,  Journal of Family Health Care Vol 23 No 3, 2013

World Health Organisation, WHO monographs on selected medicinal plants volume 3, 2007, WHO

 


Despre Andreea Ola
Sunt consultant în alăptare IBCLC și psiholog. Scriu cu seriozitate despre alăptare, diversificare, somnul bebelușilor și psihologia lor. Abordez cu umor, episoade din viața mea de mamă. Poți afla mai multe despre pregătirea mea profesională in acesta pagina.
Proiectul "În brațe la mami" a pornit din dorința de a ajuta părinții din România să poată lua decizii informate despre alăptare și creșterea bebelușilor. Dacă simți că ai nevoie de un specialist alături de care să înfrunți fricile și care să te ajute să îți descoperi puterile, contactează-mă si stabileste o consiliere online.

Poți ajuta și tu, distribuind materialele gratuite de pe acest site, unui părinte ce are nevoie de informații corecte sau de sprijin în părințeală. Cu siguranță îți va mulțumi!
Subscribe
Notify of
guest
Numele tau
Adresa ta de email
Adresa site-ului tau

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Descoperă cursurile “Școala de părințeală”