Alăptarea nu reprezintă o stare de boală, ci continuarea firească și sănătoasă a nașterii. Char și așa, discuțiile pe marginea alimentației mamei în timpul alăptării par să facă din ceea ce poate mânca o mamă care alăptează, un adevărat regim cu reguli stricte și inrerdicții departe de realitatea alăptării. Multe mituri planează asupra alimentației mamei în timpul alăptării, ceea ce poate fi foarte descurajant pentru mama ce își dorește să alăpteze. Mai jos am inclus informații actualizate despre (aproape) tot ceea ce trebuie să știe o mamă care alăptează, din punct de vedere al alimentației.

Alimentația mamei în timpul alăptării. Ce trebuie să mănânc atunci când alăptez?

Nu este nevoie de o dietă prerfectă pentru a produce hrana perfectă a naturii. O dietă sănătoasă pe timpul alăptării înseamnă o dietă echilibrată, variată, ce conține alimente din toate grupele alimentare.

Cantitatea de alimente pe care o consumați nu influențează cantitatea de lapte matern pe care o produceți. Chiar și în societățile în care mama nu are acces la resurse variate de hrană, ea este capabilă să producă cantități adecvate de lapte matern pentru copilul ei. În situații extreme, de malnutriție, compoziția și cantitatea laptelui matern pot fi afectate.

Alimentația mamei în timpul alăptării, Alimentația mamei în timpul alăptării

Trebuie să mănânc mai mult decât de obicei dacă alăptez?

În mod normal, o mamă care alăptează , are nevoie pe perioada alăptării exclusive de aproximativ 450-500 de Calorii (kcal) în plus pe zi, comparativ cu situația de dinainte de sarcină.

O alimentație ce conține în medie 2300-2500 Calorii (kcal) / zi și include alimente din principalele grupe alimentare, asigură mamei care alăptează nutrienții de care are nevoie.

Alimentația mamei în timpul alăptării, Alimentația mamei în timpul alăptării

Nu e cazul ca pe perioada alăptării să numărați caloriile pe care le consumați deoarece alăptarea nu este o stare specială a femeii care a născut, ci o stare de normalitate. Spre exemplu, cele 500 de Calorii în plus de care are nevoie mama care alăptează, față de perioada de dinainte de sarcină, sunt foarte ușor de obținut în dietă, fiind practic echiaventul unui sandviș cu carne.

Pe timpul alăptării multe femei vor resimți o nevoie mai mare de a mânca, așadar în condițiile în care mama își ascultă semnele de foame transmise de organism își va atinge numărul de Calorii necesare în dietă.

Trebuie să evit anumite alimente atunci când alăptez?

Alăptarea nu reprezintă o stare patologică a organismului, ca atare nu e nevoie să țineți un regim alimentar strict. Nu există o listă oficială și validată științific cu alimente pe care NU ar trebui să le consume o mamă sănătoasă. Pe perioada alăptării puteți consuma alimentele din dieta voastră obișnuită, în ritmul și cantitatea în care doriți, urmărind reacțiile bebelușului alăptat.

În anumite situații speciale (și mai rare decât sunt mamele tentate să creadă), unii bebeluși pot fi sensibili la anumite alimente din dieta mamei, însă cum fiecare bebeluș e unic, nu există o listă standard de alimente ce pot cauza sensibilitate.

De asemenea, țineți cont că de cele mai multe ori, colicile copilului alăptat nu au nicio legătură cu ceea ce a mâncat mama. Printre altele, un bebeluș poate fi mai agitat și poate plânge pentru că are nevoie să fie hrănit, să sugă de confort, să fie schimbat. să fie ținut în brațe, sau pur și simplu disconfortul e cauzat de imaturitatea sistemului său digestiv, fără a avea o legătură cu ceea ce a mâncat mama.

O mama ce mănâncă variat pe perioada alăptării își va obișnui copilul cu arome variate și îl va pregăti astfel pentru acceptarea mai ușoară a anumitor gusturi și arome, în perioada diversificării. Putem spune că o parte din preferințele alimentare ale copilului se setează încă din perioada intrauterină și perioada alăptării.

Listă de alimente intrezise în alăptare?

Așa cum am menționat anterior nu există și cel mai probabil nu va exista niciodată o listă oficială a alimentelor interzise pe timp de alăptare. Obiceiurile noastre alimentare sunt atât de variate, încât ar trebui să ne orientăm mai degrabă spre ce am putea mânca, decât pe ce nu avem voie să mâncăm atunci când alăptăm.

Vă las totuși câteva sugestii legate de alimente și comportamente alimentare pe care în anumite condiții ar trebui să le evităm pe timp de alăptare:

  • Alimente care nu plac sau nu fac bine mamei care alăptează
  • Alimente care nu sunt preparate corespunzător, asupra cărora planează riscul de contaminare și pot îmbolnăvi mama (ex alimente stricate, ciuperci de pădure din surse necertificate, etc)
  • Alimente ce conțin alergeni, însă DOAR dacă există suspiciuni legate de prezența reacțiilor de intoleranță ale copiilor alăptați la respectivii alergeni, în baza unor semne clinice evidențiate de medic. Uneori dieta de excludere e singura modalitate de a dovedi prezența alergiei și de a pune diagnosticul. Cazurile de copii intoleranți / alergici la anumite proteine  cu potențial alergen din alimentația mamei, ce pot trece în laptele matern, sunt mult mai rare decât se popularizează, deși numărul de cazuri de alergii este în creștere.
  • Grăsimile trans (în special cele artificiale de tipul margarinei, uleiuri parțial hdirogenate).  Consumul lor în timp, este corelat cu creșterea colesterolului rău (LDL), cu risc crescut de boală cardiacă, accident vascular și diabet de tip 2 la cel care le consumă. Profilul acestor grăsimi se regăsește ca atare în laptele matern. Multe din alimente (în special cele procesate) conțin grăsimi trans, ceea ce le face greu de evitat pentru omul contemporan. Ca atare nu este o dramă dacă mama nu le poate evita sau dacă se întâmplă să consume ceva ce conține margarină, nu se strică laptele mamei în astfel de situații, nu devine periculos pentru copil, însă este ideal ca mama să încerce să reducă consumul lor. Înlocuiți grăsimile trans cu grăsimi sănătoase, mononesaturate sau polinesaturate (ex ulei de măsline, pește gras, nuci și semințe, avocado, etc)
  • Aspartamul (un îndulcitor artificial regăsit frecvent în produse procesate) nu ar trebui consumat de mamele care suferă de fenilcetonurie și nici de mamele care alăptează bebeluși cu fenilcetonurie.
  • Consumul excesiv de ardei iute roșu (conține capsaicină) s-a dovedit a genera reacții (de genul dermatitei) temporare ce au durat până la 24-48 de ore, în cazul bebelușului alăptat. În țările în care se consumă în mod frecvent mâncăruri iuți, pe bază de ardei iute roșu, e frecvent descrisă prezența erupțiilor perianale la bebelușii alăptați ai căror mame consumă astfel de mâncăruri. Asta nu înseamnă că trebuie să excludeți o mâncare doar pentru că la ingrediente apare ardeiul iute, însă e înțelept să manifestați precauție față de consumul regulat sau în exces.
  • Consumul în exces al alimentelor și băuturilor ce pot scădea lactația. Nu există o listă oficială a acestor alimente și nici nu s-a dovedit științific potențialul lor de a scădea lactația. Totuși, din punct de vedere cultural, pătrunjelul, salvia și menta au fost utilizate de-a lungul timpului ca alimente complementare procesului de înțărcare  sau pentru scăderea lactației în caz de supraproducție.
  • Consumul de alcool, în exces nu este indicat. Consumat în exces, alcoolul poate afecta reflexul de ejecție a laptelui, iar în timp poate afecta ritmul de creștere al bebelușului alăptat. Consumul moderat, ocazional de alcool este acceptat în alăptare și nu pune riscuri pentru copilul alăptat.
  • Evitați dietele restrictive, curele de slăbire ce vizează rezultate rapide, nerealiste, ce presupun scăderea aportului de calorii sub 1500-1800 de kcal/ zi, curele de slăbire ce presupun excluderea unor grupe alimentare de bază.
  • Precauție la consumul speciilor de pești cu conținut mare de mercur (macrou uriaș, speciile de marlini, rechin, Pestele aspru-portocaliu – Hoplostethus atlanticus, peștele sabie, tilefish-peștele țiglă, specia de ton Thunus obesus). Nivelurile ridicate d emercur în laptele matern sunt influențate de conținutul în mercur al dietei mamei.

Poate fi bebe balonat de la alimentele pe care le consumă mama?

O floră intestinală normală produce gaze ca urmare a acțiunii fibrelor asupra tractului intestinal. Nici fibrele, nici gazele nu sunt absorbite de intestine și nu intră în laptele matern. Cu alte cuvinte chiar dacă mama este balonată, gazele nu trec în laptele matern și nu ajung să provoace balonare la bebeluș.

În concluzie, deși ați fost poate avertizate să nu consumați alimente despre care se crede că balonează (varză, brocolli, fasole, mazăre, conpidă, etc) nu este cazul să excludeți aceste  alimente din dietă. Consumul lor nu va balona bebelușul alăptat.

În situații excepționale, simptome digestive (crampe, balonări, scaune diareice, constpiație, boală de reflux gastroesofagian) se pot manifesta la bebelus, în cazul intoleranței / alergiei la proteina laptelui de vacă (APLV), ca urmare a consumului de lactate de către mamă. În acest caz simptomele sunt marcante și sunt însoțite de regulă și de alte manifestări sugestive pentru (APLV).

Alimentația mamei în timpul alăptării, Alimentația mamei în timpul alăptării

Va respinge bebelușul sânul dacă consum ceapă sau usturoi?

Nu există un consens științific în acest sens așa că veți auzi sub formă de mit informația că bebelușii vor respinge sânul dacă mama consumă ceapă sau usturoi. Există însă un studiu care a scos la lumină un rezultat ce poate părea surprinzător pentru multe mame: bebelușii ai căror mame au consumat usturoi înainte de a alăpta, au petrecut cu 50% mai mult timp la sân.

Anumite alimente pe care le consumă mama în timpul sarcinii, dar și al alăptării pot modifica aroma lichidul amniotic, respectiv a laptelui matern. Iar studiile au arătat că acest lucru are efecte benefice asupra acceptării acelor alimente, mai târziu în mica copilărie. Citiți mai multe despre acest subiect aici, pentru a vedea care sunt alimentele care, consumate de mamă, au fost acceptate ulterior mai ușor, la diversificare.

Pot consuma citrice? Devine laptele mai acid?

Laptele matern nu devine mai acid dacă consumați fructe sau alimente ce cresc aciditatea gastrică. Puteți consuma cu încredere citrice, acestea nu vor face laptele mai acid.

Pot consuma brânză cu mucegai sau alte brânzeturi nepasteurizate?

Consumul de brânzeturi nepasteurizate, inclusiv brânzeturile cu mucegai este interzis pe timpul sarcinii din cauza riscului de listerioză. Listerioza este o boală produsă de o bacterie numită Listeria monocytogenes. Ea se poate regăsi și în alte alimente nepreparate termic sau nepasteurizate (hot dogs, carne afumată dar nepreparată termic, fructe de mare crude sau pește curd afumate , lapte nepasteurizat, pate refrigerat, etc).

Listerioaza este o boală cu efecte minime în cazul adulților sănătoși. Poate avea însă efecte grave în cazul persoanelor imunocompromise dar și la femeileînsărcinate, putând duce în cazul acestora la avort spontan, moarte intrauterină a fătului, sau naștere prematură, bacteria putând fi transmisă prin placentă. Acesta este motivul pentru care alimentele nepasteurizate și nepreparate termic corespunzător, ce pot conține bacteria sunt interzise în timpul sarcinii.

Această restricție nu se aplică și în cazul alăptării. Bacteria Listeria monocytogenes nu se transmite prin laptele matern, deci nu poate infecta copilul alăptat nici chiar în cazul în care mama care alăptează se îmbolnăvește de listerioză.

Pot consuma miere în timpul alăptării?

Consumul de miere este contraindicat bebelușilor cu vârsta sub 12 luni, deoarece, în anumite situații mierea poate fi contaminată cu sporii unei bacterii numite Clostridium botulinum.  Flora intestinală a bebelușului cu vârsta sub 1 an nu îi poate distruge, putând duce la apariția botulismului.

Mama care alăptează poate consuma miere în timpul alăptării fără niciun risc pentru bebelușul alăptat. Asta deoarece, chiar și în eventualitatea consumului unui aliment contaminat cu spori de Clostridium botulinum și / sau în eventualitatea îmbolnăvirii de botulism (atunci când sporii de bacterie se activează și produc toxină botulincă), nici sporii și nici toxina botulinică nu trec în laptele matern.

Pot bea cafea în timpul alăptării?

Multe mame se întreabă dacă pot consuma cafea atunci când alăptează. Răspsunsul este afirmativ, mamele care alăptează pot consuma cu moderație cafea. Academia Americană de Pediatrie consideră consumul a două până la trei cesti de cafea pe zi, permis în alăptare.

În unele situații, în special dacă bebe are sub 6 luni sau este nou născut prematur, consumul de cafea, băuturi, alimente și medicamente ce conțin cofeină poate determina la acesta o stare de agitație. Astfel de situații nu sunt foarte frecvente, de regulă, această reacție a copilului dispare pe măsură ce crește și devine din ce în ce mai eficient în a metaboliza cofeina.

Pot bea ceai verde pe perioada alăptării?

Ceaiul verde, o băutură ce conține de asemenea cofeină, este permis în alăptare. Atâta timp cât ceaiul provine dintr-o sursă sigură, necontaminată cu metale grele, consumul acestuia nu este contraindicat.

Sunt valabile aceleași precauții ca și la consumul de cafea. Un articol detaliat pe tema consumului de ceai verde în timpul alăptării puteți citi aici

Pot consuma alcool pe perioada alăptării?

Consumul de alcool este interzis pe perioada sarcinii, din cauza efectelor negative binecunoscute. Pe timp de alăptare se recomandă evitarea consumului excesiv de alcool, fiind acceptat consumul ocazional, moderat de alcool.

Cu siguranță majoritatea mamelor care alăptează nu sunt consumatoare cronice de alcool, însă multe mame își pun întrebarea firească dacă au sau nu voie să consume alcool, ocazional, în cantități moderate, pe perioada alăptării.

 Doza de alcool din laptele matern este sub 16% din doza mamei, fiind dependentă de cantitatea de alcool consumată de mamă. Pe de altă parte, conform dr. Thomas Hale, autoritatea în materie de farmacologie în domeniul alăptării și sarcinii deși “cantități semnificative de alcool se secretă în laptele matern. Nu este considerat nociv față de copil dacă durata și cantitatea de alcool sunt limitate” (Hale, T.)

Academia Anericană de Pediatrie consideră că “ingestia de alcool ar trebui minimizată și limitată la ingestie ocazională, dar nu mai mult de 0,5 grame per kilogram corp” ceea ce pentru o mamă cu o greutate de 60 de kilograme reprezintă aproximativ 59 de ml de tărie, 236 de ml de vin sau două beri. “Alăptarea ar trebui să aibă loc la minim 2 ore de la consum, pentru a minimiza concentrația în laptele ingerat de copil” (AAP)

Dr Jack Newman consideră că “un pahar sau două de alcool nu ar trebui să fie un motiv pentru a le spune mamelor pompați și aruncați laptele. Într-adevăr atâta timp cât mama nu este într-atât de zdruncinată încât să nu poată avea grijă de copil, ar trebui să continue să alăpteze” (Newman, J., 2014)

Citeste un articol detaliat pe marginea consumului de alcool în timpul alăptării.

Trebuie să exclud lactatele din dieta mea?

În situații speciale, anumiți copii pot manifesta semne de intoleranță la anumite alimente cu potential alergen din dieta mamei, în special dacă există un istoric de alergie în familie. Fenomenul alergiei bebelușului alăptat la anumite proteine cu potențial alergen nu e pe deplin înțeles. Nu se știe la ora actuală cu exactitate de ce unii bebeluși reacționează la proteine potențial alergene din dieta mamei (cum e proteina din laptele de vacă, regăsită în lactate), în timp ce alții nu. S-au conturat o serie de factori predispozanți ce țin de prezența terenului atopic în familie, dar și de evenimente ce pot afecta în mod negativ microbiota intestinală (ex consum de antibiotice în timpul sarcinii, nașterea prin cezariană), niveluri scăzute de DHA în timpul sarcinii însă nu s-au găsit răspunsurile defintive.

Unul dintre alergenii cei mai cunoscuți, ce poate declanșa reacții la unii bebeluși alăptați este proteina din laptele de vacă, mai precis beta-lactoglobulina, care se poate regăsi în laptele matern produs de mame care consumă lactate, chiar și la 7 zile de la consum.

Asta nu înseamnă automat că toți copiii alăptați de mame care consumă lactate vor prezenta semne specifice alergiei la proteina laptelui de vacă.

Așadar, nu este nevoie ca o mama care alăptează un copil fără semne de intoleranță sau alergie, să excludă preventiv din dieta ei, potențialii alergeni. Decizia unei diete de excludere a potențialilor alergeni în cazul mamei care alăptează se ia în urma consultării medicului, în funcție de istoricul de alergii din familie, în funcție de simptomele prezentate de copilul alăptat și în urma unei evaluări a felului în care decurge alăptarea.

Dacă mănânc mai gras, va fi și laptele meu mai gras?

Este posibil ca pe perioada alăptării să auziți mitul conform căruia trebuie să mâncați gras  pentru a produce un lapte mai gras. Este o informație greșită, cantitatea de grăsimi pe care o consumați NU influențează cantitatea de grăsimi din laptele matern.

Nivelul de grăsimi din laptele matern e influențat de alți factori, printre care: dacă alăptați la cerere sau la program, momentul zilei, timpul petrecut de copil la sân (cantitatea de grăsimi crește progresiv cu timpul petrecut la sân), gradul de plenitudine a sânului (cu cât e mai plin sânul, cu atât e mai mică cantitatea de grăsimi, respectiv cu cât e mai gol sânul, cu atât e mai mare cantitatea de grăsimi).

Câtă grăsime sau cât de gras mâncați nu are nicio legătură cu cât de gras va fi laptele matern. De asemenea, nivelul de grăsimi din laptele matern (ce variază pe parcursul unei zile, neavând o valoare fixă) nu este în legătură directă cu câștigul în greutate al sugarului sănătos, născut la termen, ceea ce infirmă mitul conform căruia bebelușul nu ia cât trebuie în greutate din cauză că mama nu are o alimentație bogată în grăsimi.

Ce grăsimi ar trebui să consum pe perioada alăptării?

Deși cantitatea de grăsimi consumată de mama care alăptează nu va influența cantitatea de grăsimi din laptele matern, ce fel de grăsimi consumă mama care alăptează se va regăsi ca atare în tipul de grăsimi din laptele matern.

Așadar este încurajat consumul de grăsimi sănătoase, de tipul acizilor grași polinesaturați, în special Omega 3 (DHA) , datorită implicării rolului pe care DHA îl are în dezvoltarea neurocognitivă a copiilor.

Conform Academiei Americane de Pediatrie, alimentația mamei care alăptează ar trebui să conțină 200-300 de mg de acizi Omega 3 DHA zilnic, consumul a 1-2 porții de pește (hering,  somon) pe săptămână, asigurând acest necesar.

Se recomandă evitarea, pe cât posibil, a grăsimilor trans din dietă (ex margarină, grăsimi parțial hidrogenate).

Dacă beau mai multe lichide voi produce mai mult lapte?

Este important ca pe perioada alăptării să vă mențineți hidratate. Recomandarea oficială este să beți atunci când vă este sete, respectând semnalele organismului. Și e foarte probabil ca pe perioada alăptării să simțiți o senzație de sete mai accentuată. Nu există o cantitate standard de lichide care poate fi indicată mamei care alăptează. Semnalul după care mama ar trebui să se ghideze este propria senzație de sete.

Nu veți produce mai mult lapte, în cazul în care creșteți în mod forțat consumul de lichide peste necesarul organismului. Din contră, efectul asupa producției de lapte s-ar putea să nu fie cel dorit. În cazul în care mama care alăptează consumă excesiv de multe lichide (dincolo de necesarul organismului ei), există riscul să producă mai puțin lapte matern, fapt dovedit până la ora actuală, prin două studii.

Nici restricționarea consumului de lichide în caz de angorjare, canale blocate, supraproducție de lapte nu este recomandată, înrucât nu aduce niciun beneficiu în rezolvarea acestor probleme, dar poate pune riscuri asupra sănătății mamei. Consumând mai puține lichide nu va descrește cantitatea de lapte produsă de mamă, ci cantitatea de urină eliminată de mamă.

Alimentația mamelor vegetariene și vegane

Faptul că o mamă optează pentru o dietă vegetariană sau vegană nu ar trebui să pună probleme în alăptare, atâta timp cât dieta este una echilibrată.

În situațiile în care dietele de acest gen sunt dezechilibrate (excluzând total surse de vitamină B12 din proteina animală dar și suplimentarea cu vitamina B12), nivelurile de vitamina B12 din laptele matern scad și se reflectă și în nivelurile de vitamina B12 ale copilului alăptat. Deficitul de vitamina B12 la copilul alăptat se poate corela cu apariția anemiei megaloblastice, cu un ritm de creștere încetinit.

Mamele vegane și vegetariene care alăptează trebuie să fie atente la nivelul de vitamina B12, în situațiile în care acesta este necorespunzător se recomandă suplimentarea mamei sau chiar a copilului alăptat.

Asociația Americană a Dieteticienilor recomandă suplimentarea de rutină, cu vitamina B12, pe timpul sarcinii și al alăptării, în cazul mamelor ce consumă diete vegane sau ovo-lacto vegetariene.

Situații speciale legate de alimentația mamei

Anumite situații pot face ca mama care alăptează să beneficieze de pe urma sfatului unui medic nutritionist:

  • Mama care alăptează suferă de sindroame de malabsorbție
  • Mama care alăptează suferă de anorexie sau bulimie
  • Mama care alăptează a suferit intervenții de chirurgie bariatrică sau are alte probleme gastrointestinale ce împiedică absorbția nutrienților din alimentație
  • Mama care alăptează suferă de celiachie, boală Crohn, fenilcetonurie, fibroză chistică sau alte boli metabolice, suferă de diabet, obezitate, malnutriție sau alergii alimentare
  • Mama care alăptează ține diete de excludere a unor potențiali alergeni
  • Mamele adolescente
  • Mamele care au născut gemeni și tripleți.

Referințe:

American Academy of Pediatrics, Pediatrics, Breastfeeding and the Use of Human Milk, March 2012, VOLUME 129 / ISSUE 3
CDC, Maternal Diet – Diet considerations for breastfeeding mothers, 2018
Infant Botulism Treatment and Prevention Program, Frequently Asked Questions about Infant Botulism, accesat Mai 2019
Lawrence, R., Lawrencre, R., Breastfeeding: A Guide for the Medical Profession 8th Edition, Elsevier; 8 edition (November 9, 2015)

Matangkasombut P, Detection of β-lactoglobulin in human breast-milk 7 days after cow milk ingestion, Paediatr Int Child Health. 2017 Aug;37(3):199-203. doi: 10.1080/20469047.2017.1289310. Epub 2017 Feb 22.
U.S. Food and Drug Administration, Eating Fish: What Pregnant Women and Parents Should Know, accesat Mai 2019
Wambach, K., Riordan, J., Breastfeeding and Human Lactation, Fifth Edition, Jones & Bartlett Learning; 5 edition, 2015

Ultima actualizare: 24 Mai 2019

1
Implica-te in discutie, lasa un comentariu

avatar
1 Comment threads
0 Thread replies
1 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
1 Comment authors
Ioana Recent comment authors
Ioana
Ioana

Un articol extrem de interesant și bine documentat. Mi-ar fi fost de mare ajutor atunci m-am lovit prima dată de informațiile greșite pe tema aceasta.