Un sân mai mare sau mai productiv decât celălalt în alăptare. Este o chestiune mai frecventă decât crezi. Multe mame mi-au adresat de-a lungul timpului întrebări pe această temă.

Probabil multe mame ce alăptează au sesizat că după alăptarea dintr-un singur sân, celălalt sân, nealăptat e mai mare. E normal: un „recipient” de lapte a fost parțial golit, în timp ce celălalt așteaptă plin să hrănească bebelușul.

Acest articol prezintă situația în care diferența dintre cei doi sâni este persistentă pe perioada alăptării, ceea ce trezește neliniștea mamelor.

Am încercat să sintetizez în acest articol cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le știi despre situația în care un sân este mai mare sau mai productiv decât celălalt în alăptare, folosind atât informații din literatura de specialitate, dar și experiența mea ca și consultant în alăptare IBCLC.

Ce ar trebui să știi?

• Asimetrii între părțile corpului pot exista în mod normal, fără ca acest lucru să semnalizeze vreo problemă.
• Studiile au surprins diferențe normale între cei doi sâni, din punct de vedere al producției de lapte.
• Pot exista situații când diferențele vizibile dintre cei doi sâni generează / semnalează / se asociază cu probleme în alăptare.
• Impactul pe care diferențele dintre cei doi sâni îl are asupra alăptării depinde de o serie de factori, ca atare e recomandat ca mama să apeleze la un specialist în alăptare dacă are întrebări pe această temă.
• În majoritatea cazurilor întâlnite în practică, mamele cu un sân mai mic și mai puțin productiv decât celălalt au reușit să continue alăptarea.
• Alăptarea exclusivă poate să fie posibilă chiar și dintr-un singur sân, atâta timp cât sânul respectiv e stimulat corespunzător.

Cei doi sâni sunt diferiți, în mod normal

Nu este deloc neobișnuit ca între cele două părți ale corpului nostru să existe mici diferențe, de cele ma multe ori sesizabile de către „posesor” și prea puțin de către cei din jur.

Sânii nu fac excepție de la observația anecdotică privind diferențele dintre cele două părți ale corpului nostru.

Spre exemplu, sânul stâng este ușor mai mare decât sânul drept, încă de la finalizarea perioadei pubertale, când sânii fetelor ating dimensiunea adultă. (Lawrence și Lawrence, 2022)

Această ușoară diferență poate să se mențină și după ce femeia respectivă naște. Chiar dacă în perioada sarcinii și postpartum sânii au trecut prin noi runde de modificări, care au dus (în mod normal) la creșterea lor în dimensiune.

Cum apare diferența între sâni?

Cea mai comună cauză a diferenței persistente de mărime între sâni pe care am întâlnit-o în practică este stimularea mai eficientă a unuia dintre sâni de către bebeluș și / sau absența stimulării corespunzătoare a celuilalt sân . Mamele descriu de regulă o preferință a bebelușului pentru unul dintre sâni sau chiar respingerea celuilalt.

Sugând mai des și / sau mai bine la unul dintre sâni comparativ cu celălalt, producția de lapte în sânul respectiv este mai bine stimulată.

„Făbricuțele de lapte” (celulele din interiorul sânului ce produc lapte) sunt în general mai pline și posibil de-a lungul timpului chiar mai numeroase la sânul stimulat. Astfel, sânul stimulat mai des și mai bine devine mai productiv prin comparație cu celălalt. Și…în mod evident fiind mai productiv întreține „preferința” bebelușului pentru el.

Sânul nestimulat poate ajunge să involueze la dimensiuni și capacități apropiate de cele de dinainte de sarcină. Imaginează-ți că dacă nu e cerere, în timp nu va mai fi nici ofertă.

Atunci când bebelușul suge doar la unul din sâni, dar îl respinge pe celălalt diferența de mărime între sâni poate fi și mai vizibilă.

Există însă și o serie de cauze patologice ce pot face ca unul din sâni să fie mai mare decât celălalt. Insuficiența de țesut glandular e una dintre ele și poate afecta cantitatea de lapte pe care mama o produce.

Andreea Ola, IBCLC

Cauze ce fac ca sânii să aibă mărimi diferite

Înainte de naștere:

• Sindromul Poland – este o malformație congenitală foarte rară ce apare la 1 din 30.000 -100.000 de nou născuți vii. (National Human Genome Institute, 2017)

Printre altele, se caracterizează prin absența sau dezvoltarea incompletă a mușchiului pectoral, pe una din părțile corpului.

Sânul de pe partea afectată este de regulă și el incomplet dezvoltat sau poate să lipsească.

În literatura de specialitate este descris un singur caz de alăptare cu sindrom Poland după operația de reconstrucție a sânului. La 6 ani de la operația de reconstrucție a sânului mama alăpta un copil de 1 an. (Madeira et al., 2011)

• Insuficiența de țesut glandular – este un termen generic ce descrie dezvoltarea incompletă a țesutului glandular. Acesta e țesutul care produce și transportă laptelele matern.

Problema apare ca urmare a acțiunii unor factori de mediu într-o perioadă critică de dezvoltare a sânilor, de regulă în adolescență.

Printre cauzele avansate ca explicație sunt disruptorii hormonali și dieta obezogenică. (Kam et al., 2021)

• Traumatismele și intervențiile chirurgicale la nivelul unuia dintre sâni

Pot modifica mărimea sânului afectat. În anumite situații (ex: dacă o intervenție chirurgicală a extras țesut glandular sau a afectat trasee nervoase) lactația poate fi afectată.

După naștere, pe perioada alăptării

• Inflamația de la nivelul sânilor asociată stazei laptelui

Cum se întâmplă în cazul canalelor blocate sau al mastitei. De regulă acestea afectează un singur sân. Modificarea dimensiunii sânului nu e întotdeauna întâlnită. Dacă apare e temporară, la fel ca posibila scădere a fluxului de lapte în sânul afectat.

• Preferința bebelușului pentru unul dintre sâni sau alăptarea dintr-un singur sân

Așa cum am explicat mai sus, atunci când unul dintre sâni este mai puțin stimulat decât celălalt tendința acestuia va fi să nu mai producă la fel de mult lapte.

Acest lucru poate duce chiar și la o involuție a țesutului glandular în sânul respectiv, ceea ce face ca el să capete o dimensiune apropiată de cea de dinainte de sarcină. Părând astfel mai mic decât „fratele” mai productiv.

În mod evident, sânul stimulat mai bine va produce mai mult lapte. pe același principiu al cererii și al ofertei.

Partea interesantă e că se generează un lanț de evenimente: sânul stimulat mai mult și mai bine produce mai mult lapte. Mai mult lapte înseamnă de regulă flux mai mare de lapte. bebelușilor le place în general fluxul mare de lapte, ca atare preferința pentru acest sân se întreține.

De ce preferă bebelușii un sân față de celălalt?

Comportamentul de a prefera un sân față de celălalt nu e tipic pentru o alăptare ce decurge normal.

Atunci când un bebeluș se atașează / suge mai bine la unul din sâni decât la celălalt / respinge consistent unul din sâni e recomandat să colaborezi cu un consultant în alăptare.

Cauzele pot fi diverse, enumăr doar o parte din ele mai jos:

• tensiuni musculare, torticolis, restricții orale în cazul bebelușului ce pot face atașarea la un sân mai dificilă decât la celălalt;
• traumatisme la bebeluș ce fac dificilă poziționarea pe o anumită parte a corpului său (ex: cefalhematom, traumatisme în urma nașterii, etc).
• diferențe de flux de lapte între sâni. Unul din sâni are un flux pe placul bebelușului, în timp ce celălalt are fluxul prea scăzut sau prea mare și bebelușul nu îl poate gestiona;
• diferențe anatomice între sâni (ex: unul din sâni are mamelonul ombilicat, ce face dificilă atașarea / menținerea atașării la sân de către bebeluș);
• mama preferă să poziționeze bebelușul la unul dintre sâni;
• bebelușul are o problemă de sănătate ce îi cauzează durere în anumite poziții. Spre exemplu, situația în care un sugar respinge brusc un sân la care până atunci sugea fără probleme poate avea ca explicație otita.

Ce trebuie să faci dacă un sân e mai mare decât celălalt?

Nu există un răspuns standard la această întrebare. Recomandarea e să colaborezi totuși cu un consultant în alăptare.

Bebelușii vin cu abilitatea de a suge din ambii sâni în mod eficient, preferința pentru unul dintre sâni semnalizând o situație atipică.

În funcție de istoricul vostru și de cum se derulează alăptarea consultantul în alăptare te va ghida către cele mai bune soluții.

În anumite situații, diferența de mărime și de producție de lapte între sâni nu pune probleme în alăptare. Bebelușul bifează indicatorii unei alăptări care merge bine, diferența dintre sâni fiind una pur estetică.

Alteori, stimularea doar a unui singur sân cuplată cu absența stimulării celuilalt poate duce la o scădere a producției de lapte.

Cum poți reduce diferența dintre sâni?

Există o serie de metode prin care poți reduce diferența dintre sâni, dacă aceasta are ca și cauză stimularea mai redusă a unuia dintre sâni.

• Încearcă să oferi sânul mai mic / neproductiv în momente în care ai șanse mai mare ca sugarul să îl accepte. Poate fi când bebe e semiadormit. Poate fi la începutul unei mese sau la final (după ce bebe și-a satisfăcut foamea imediată) pentru confort.
• Încearcă să oferi astfel ambii sâni la o masă.
• Fă compresii pe sân dacă fluxul de lapte e mai scăzut în sânul nepreferat.
• Pompează sânul mai mic / neproductiv după alăptări. Cum să crești producția de lapte cu ajutorul pompei?
• Dacă bebe respinge sânul respectiv, îl poți stimula în timp ce alăptezi. Pompează sânul mai mic cu o pompă electrică. Sau poți atașa un colector de lapte matern.

Când își vor reveni sânii?

Răspunsul depinde de cauza care a dus la diferența de mărime dintre sâni.

Dacă vorbim de o cauză congenitală, asimetria poate fi corectată doar chirurgical.

Dacă este vorba de insuficiență de țesut glandular este foarte probabil ca un grad de asimetrie să se mențină și după finalizarea alăptării.

Dacă un sân e mai mare decât celălalt din cauza unui episod de canal blocat sau mastită, asimetria se corectează după rezolvarea cauzei.

În situația în care sânii erau simetrici înainte de naștere, pe perioada alăptării unui dintre sâni a fost mai mult stimulat, diferența se va corecta cel mai probabil în decurs de câteva luni de la înțărcare.

Referințe:

Kam, R. L., Bernhardt, S. M., Ingman, W. V., & Amir, L. H. (2021). Modern, exogenous exposures associated with altered mammary gland development: A systematic review. Early human development, 156, 105342. https://doi.org/10.1016/j.earlhumdev.2021.105342

Lauwers, J., Swisher, A. (2011). Counseling the Nursing Mother. A Lactation’s Consultant Guide (5th Edition). Jones & Bartlett Learning.

Lawrence, R. A., Lawrence, R. M. (2021). Breastfeeding. A Guide for the Medical Profession (9th Editon). Elsevier

Madeira, E. B., de França, J. C., de Sousa Almeida Filho, B., Araújo, A. L., & Vieira, S. C. (2011). Normal Breastfeeding after Breast Reconstruction in a Patient with Poland’s Syndrome. Breast care (Basel, Switzerland), 6(6), 479–481. https://doi.org/10.1159/000335223

National Human Genome Institute.(2017). About Poland Anomaly. National Institutions of Health-National Human Genome Research Institute http://www.genome.gov/14514230