Ca purtător de aparat dentar, pentru prima oară la 34 de ani (experiență pozitivă, de care am povestit) am convingerea că e mai bine să tratezi problemele de aliniere dentară din copilărie.

Felul în care se aliniază dinții noștri (câte de frumos arată zâmbetul și cât de corect mușcăm) ține în mare parte de genetică, dar și de o serie de obiceiuri din copilărie.

Cum genetica explică aproape 80% din problemele ortodontice, e foarte posibil să putem preveni prea puțin.

Ca atare, vizita la ortodont de la vârste mici e garanția unui zâmbet sănătos și corect, ce ne scutește de alte probleme de sănătate dentară.

Ortodontul este medicul supraspecializat pe probleme de aliniere dentară și cel care le poate rezolva atât din punct de vedere estetic, cât și funcțional.

În cadrul interviurilor live În brațe la mami am discutat despre tratamentele ortodontice la copii, gravide și mame ce alăptează cu Oana Păunescu, medic specialist Ortodonție și Ortopedie dento-facială

Am selectat mai jos informațiile cheie din interviu, însă te invit să îl asculți / urmărești deoarece cuprinde lucruri pe care nu le-am menționat în postare.

Când e momentul optim pentru prima vizită la ortodont?

Prima vizită la medicul ortodont ar trebui să fie în jurul vârstei de 7 ani.

La această vârstă suturile de creștere nu sunt încă osificate și e foarte ușor să intervii pe anumite probleme scheletale și de ocluzie (mușcătură).

E greșit să credem că trebuie să așteptăm să erupă toti dinții, dentiția definitiva. Pe măsură ce copilul crește și intră în preadolescență și adolescență, suturile de creștere se închid și  pot să apară anumite limitări pe partea de intervenție ortopedică, pe partea osoasă, scheletală.

Pe partea de dinți se pot face mișcări (la fel cum se petrece în cazul celor care poartă aparate dentare la vârstă adultă ), dar cu anumite limitări.

Uneori nu e nevoie să se intervină chiar de la vârsta de 7 ani, însă trebuie excluse niște probleme scheletale și funcționale, poate fi nevoie de monitorizare pe parcursul apariției dentiției definitive.

Uneori se poate temporiza astfel încât tratamentul să se înceapă la 13 ani, după apariția dentiției definitive, când se instalează un aparat fix.

Semnale de alarmă pentru părinți

E foarte posibil ca mulți părinți să nu sesizeze anumite probleme ortodontice, de aceea este bine ca o vizită la ortodont să se facă de rutină, în scop profilactic.

Există totuși câteva semne care impun prezentarea la medicul ortodont

• înghesuirile dentare (dinții copilului par că nu mai încap în gură)

În mod normal, la 5-6 ani dinții copilului trebuie să fie rari, spațiați, ca dinții unui șoricel.

Atunci când la această vârstă sunt perfect aliniați, acesta e un semnal de alarmă în sine, ce poate anunța înghesuire a dinților definitivi;

• respirația orală (atunci când copilul nu respiră nazal, pe nas, ci preponderent pe gură).

E un comportament din ce în ce mai des întâlnit, ce apare e regulă în contextul unor probleme medicale (ex alergii, probleme ORL, etc).

E un comportament nociv nu doar pentru dezvoltarea aparatului dento-facial, ci poate afecta și performanțele sportive și școlare ale copilului.

Un copil ce respiră oral (doar pe gură) poate avea dispnee (dificultăți de respirație în somn). Practic acesta nu se odihnește suficient de bine pe timpul nopților, ceea ce îi afectează în mod evident perfomanțele școlare și nivelul de energie de peste zi.

Cum ne dăm seama că un copil respiră preponderent oral? Află din video care sunt semnele care ne atrag atenția asupra acestui comportament cu implicații deosebite din punct de vedere al sănătății

• suptul degetului

Suptul degetului duce la îngustarea maxilarului,  dinții de sus migrează în față și mandibula rămâne retrognată.

E bine de știut că există soluții ortodontice pentru a decondiționa acest obicei.

• problemele logopedice

În anumite situații unii copii nu pot pronunța corect anumite sunete din cazuza unor probleme ortodontice (ex: ocluzia deschisă).

E posibil ca tratamentul logopedic să nu poată fi finalizat cu succes fără corectarea problemei ortodontice!

• bruxismul („frecarea” dinților noaptea).

În perioada dențiției mixte și temporare bruxismul e acceptabil.

În momentul  dentiției definitive nu mai e normal, trebuie investigată problema, poate fi vorba de o mușcătură incorectă.

Poate avea și cauze emoționale, sau care țin de absența activității fizice, însă trebuie eliminată și cauza ortodontică

80% din cazurile ce necesită intervenție orotodontică au cauze de ordin genetic.

Copiii moștenesc o anumită combinație de dezvoltare a maxilarului de la unul din părinți sau de la ambii părinți, cât și un tipar de creștere a maxilarelor.

Ce tip de aparat dentar e mai bun?

Tipul de aparat dentar e pe planul secundar, e mai puțin important acest aspect, comparativ cu diagnosticul corect, planul de tratament corect și know how-ul ortodontului de a duce tratamentul într-un punct corect funcțional.

Un ortodont priceput poate să obțină rezultate bune cu orice sistem.

Contează mai degrabă cine tratează, decât ce tip de aparat folosește.

Ortodonția nu înseamnă doar zâmbet perfect, ci și mușcătură corectă

Ortodonția nu îneamnă doar dinți aliniați. Pe lângă alinierea dinților (ce vine implicit si e cel mai ușor de obținut, de regulă după 6-8 luni de la începerea tratamentului) partea funcțională este cea mai importantă.

Aspectele ortodontice necorectate pot genera la vârsta adultă diverse probleme, ce nu țin doar de estetica dinților.

Astfel, pe fondul unei mușcături incorecte pot apărea:

• dureri, blocaje ale deschiderii gurii
• dureri de cap frecvente
• patologie articulară (la nivelul articulației temporo-mandibulară)
• abrazare a dinților (tocire excesivă a lor)
• retracții gingivale și osoase pe anumiți dinți, care se vor pierde mai repede decât ar fi cazul

În tratamentul copilului, făcut corect, lucrurile de mai sus nu apar.

Tratamentul ortodontic în sarcină și alăptare

Sarcina sau alăptarea nu contraindică tratamentul ortodontic.

Uneori poate fi nevoie de extracții (de molari de minte sau alți dinți) sau de montarea unor mici accesorii (ex miniimplanturi).

Aceste proceduri se fac cu anestezie locală.

În sarcină anestezie se poate face în trimestrul doi, însă de cele mai multe ori aceste intervenții se pot temporiza până după naștere.

În cazul alăptării, anestezia folosită e compatibilă cu alăptarea. Se folosește articaina, considerată în toate studiile compatibilă cu hrănirea cu lapte matern.

Poți citi mai multe despre anestezia dentară în alăptare.

Urmărește înregistrarea live-ului pentru a afla și despre: influența pozitivă a alăptării în dezvoltarea orală normală, alăptarea și cariile dentare, cauzele demineralizărilor dentare.