Iarna este anotimpul care dă cele mai mare bătăi de cap părinților, atunci când vine vorba de afecțiuni de sezon. Muci, febră, tuse. E vreun copil mic care să nu se fi confruntat cu ele pe timpul sezonului rece?

Am discutat cu medicul pediatru Roxana Hristianovici despre afecțiunile specifice sezonului rece, despre bau bau-ul părinților – febra, despre semnalele de alarmă care ar trebui să ne conducă la medic, dar și despre modul în care putem susține imunitatea celor mici. Informații complete și extrem de utile, de la specialist, care să ne ghideze în vremea virozelor de sezon rece.

Care sunt cele mai comune afecțiuni specifice copiilor în sezonul rece, cum le diferențiem ca părinți și care ar trebui să fie conduita specifică?

Dr: Roxana Hristianovici: Cele mai frecvente afecțiuni in sezonul rece țin de spectrul respirator (rinofaringite, amigdalite, bronsiolite la copilul mic, acutizari ale crizelor de astm la copilul mai mare). Majoritatea fecțiunilor specifice copiilor în sezonul rece sunt de cauză infecțioasă, virală și vizează predominant afectarea tractului respirator.

Ca părinte, e foarte greu să diferențiezi între aceste afecțiuni fără consult medical. În principiu, majoritatea se manifestă cu febră și apoi, în funcție de zona afectată dacă vorbim de căile respiratorii putem avea tuse seacă sau productivă, rinoree (cu diverse caracteristici: de la mucișorii lichizi, transparenți, care curg până la mucii cleioși de culoare verde)

Febra este în general e de valoare înaltă, ridicată mai ales în infecțiile virale cu virusurile gripale și paragripale. În infectii cu virusurile gripale și paragripale pot apărea asociate dureri musculare si cefalee intensă (dureri de cap intense), stare de oboseala, febră care cedează greu la antitermice si reapare rapid după tratament cu antitermic.

La copil, febra din gripă poate asocia convulsii febrile, deoarece crește foarte rapid valoarea febrei. De aceea e important sa tratăm cu maximă seriozitate febra la copil. Pe lângă disconfortul creat copilului există și aceste complicatii ale febrei.

Nu scăpăm nici de afectarea digestivă, avem gastroenterocolite virale (viroze intestinale) date de rotavirus, adenovirus, norovirus, mai des întâlnite in sezonul rece decât în sezonul cald.

Ele se manifestă prin febră mare, vărsături, scaunele nu sunt întotdeauna marcante în enteroviroze. Scaunele în enteroviroze (enterocolitele virale) nu prezintă de regulă mucus cu sange. Nu sunt fetide (nu au de regulă miros de strictat), nu sunt însoțite de senzația de defecare.

Care sunt semnalele de alarmă la copii care ar trebui să conducă părintele la medic?

Atunci cand vorbim de febră, aceste semne impun evaluarea copilului la o unitate de primiri urgente, fiind semne că febra e o urgență medicală:
• ori de câte ori febra apare la un copil mai mic de 3 luni
• sugarul are febră și fontanela în tensiune
• febra însoțită de erupție cutanata care nu dispare la digitopresiune. Adică atunci când apăsăm cu degetul pe piele și am luat degetul, erupția ar trebui să pălească sub presiunea degetului și să reapară câteva secunde mai târziu
• când în febră copilul e extrem de somnolent sau are extremitățile reci, cianozate (mâinile, piciorușele, buzele vinete).

Dacă vorbim de enetroviroze:
• atunci când copilul varsă mult, vărsăturile nu se opresc, iar copilul refuză hidratarea pe gura, nu acceptă lichide
• de asemenea e extrem de somnolent, mucoasele sunt uscate (limba, buzele sunt uscate), ochii înfundați în orbite, nu are lacrimi
• cantitatea de urină scade, devine închisă la culoare. Sugarul nu are un scutec ud in ultimele 6-8 ore.

Atenție la un sugar mic lăsat cu febră mare mult timp! Cum mai spun mulți părinți „lasă-l cu febră 40 să lupte organismul”. El pierde foarte multe lichide încercând să își regleze temperatura corpului.

Astfel putem avea deshidratare la un sugar care nu a vărsat deloc, doar pentru că a fost ținut febril mult timp, nu a mai acceptat lichide pe gură, transpiră mult ca să își răcească corpul. Prcatic e o deshidratare fără pierderi măsurabila de lichide (așa numita deshidratare prin lipsă de aport).

De asemenea, dacă copilul e mic există riscul de inflamație a laringelui in bronșiolite, riscul de bronhobstrucție cu semne de insuficiență respiratorie.

Trebuie să fim atenți la copilul care prezintă:
• stridor (zgomot pe care copilul îl produce când încearcă să bage aer în plămâni iar laringele s-a inflamat),
• tuse lătrătoare (tuse cu caracter iritant , înalt)
• în ceea ce privește bronșiolitele avem wheezingul (efortul copilului de a scoate aerul din plămâni, cu uj expir prelungit, perioada în care copilul scoate aerul devine mult mai lungă).
• orice infecție respiratorie care împiedică copilul sa respire corect.

Cu cât copilul e mai mic cu atât e mai predispus la complicații respiratorii, însă acestea nu sunt excluse nici la vârste mai mari.

Febra este unul din simptomele cele mai frecvente și o sperietoare pentru mulți părinți! Concret, ce ar trebui să facă un părinte al cărui copil are febră? Există modaliăți diferite de abordare, în funcție de vârsta copilului, de temperatura corporală?

În primul rând e important ca părintele să meargă la medic atunci când febra este însoțită de semnalele de alarmă menționate mai devreme.

Altfel, părintele ar trebui sa trateze febra la domiciliu cu măsuri fizice hipotermizante (de scădere a temperaturii corporale) dacă febra trece de 39 de grade Celsius și cu antipiretice (medicamente ce scad febra).
Antipireticul de electie în tratarea febrei la copil e paracetamolul, deoarece este bine tolerat de stomac, poate fi administrat de la varsta de 1 luna, cu o dozare corectă conform greutate (per kilogram corp) și vârstă. Tratamentul cu paracteamol ameliorează durerea și reduce febra.

Trebuie ca înainte să âși facă antitermicul efectul (durează în medie 40 de minute) părintele să aplice masuri hipotermizante (de reducere a temperaturii corporale)

Aceste măsuri vizează:
• dezbrăcat copilul,
• aerisit încăperea
baie la 2 grade mai puțin decât are copilul și răcirea progresivă a apei. Dacă copilul e mic, sugar mama poate intra în cadă cu el, îl poate pune la sân să îl hidrateze
• împachetrări (mai puțin placute pentru copil). Dacă se practică, ar trebui făcute cu un cearceaf înmuiat în apă la temperatura camerei (nu rece) și înfășurat în jurul copilului, de la axile în jos. Însă din experiența mea copiilor nu le plac aceste împachetări, se agită, ceea ce poate crea un disconfort suplimentar. Ce poate să le creasca febra.
• măsurile hipotermizante nu se aplică în cazul frisoanelor

În contextul pandemiei mulți părinți ar dori să știe dacă există semne specifice ale infecției Covid la copii și care sunt acestea? Cum putem face diferența între o infecție Covid și o infecție respiratorie comună?

Nu există semne specifice de Covid la copil și nu putem face diferenta acasă între infecțiile de sezon. Singura variantă de a diferenția între ele este prin testare. Acesta e motivul pentru care în perioada aceasta orice febră la copil, inclusiv secrețiile nazale, durerile în gât, scaunele diareice, erupțiile cutanate, durerile de cap, durerile musculare pot fi semn de Covid.

An de an, odată cu debutul sezonului rece citim despre diverse soluții de creștere a imunității copiilor? Există metode valide de susținere a imunității, pe care le putem aplica în siguranță?

Profilaxia cu vitamina D nu ar trebui sa lipsească: 400-800 UI pe zi in fiecare zi.

Foto pricipală: Annie Spratt, Unsplash