Articol scris de
Consultant in alaptare IBCLC, psiholog



Medicamentele și alăptarea: ce e permis și interzis?

Alăptez. Pot să iau medicamente?  Ce medicamente sunt permise în alăptare? Ce medicamente sunt interzise? Trebuie să întrerup alăptarea dacă iau medicamente? Va păți bebelușul meu ceva dacă iau un anumit medicament?

Sunt printre cele mai frecvente întrebări ale mamelor care alăptează.

De multe ori, mamelor care alăptează li se recomandă în mod greșit să înterupă alăptarea sau chiar să arunce laptele, atunci când trebuie să urmeze un tratament medicamentos, altfel compatibil cu alăptarea.

În acest material explic de ce majoritatea medicamentelor sunt compatibile cu alăptarea, care sunt medicamentele permise și interzise în alăptare, unde pot căuta mamele și specialiștii informații gratuite despre compatibilitatea unui anumit medicament cu alăptarea, care e sursa sfaturilor greșite privind medicamentele și alăptarea

IMPORTANT DE ȘTIUT!

Majoritatea tratamentelor medicamentoase uzuale sunt permise în alăptare.

Mare parte din medicamentele antibiotice, anestezice, analgezice (medicamente împotriva durerii), antipiretice (medicamente ce scad febra), etc sunt permise în alăptare.

Spre deosebire de perioada de sarcină, în alăptare mamele au mai puține restricții legate de medicație și tratamente permise.

În cazul în care un medicament nu e compatibil cu alăptarea, de cele mai multe ori se pot găsi alternative permise în alăptare

Unele cadre medicale consideră întreruperea alăptării ca fiind o soluție simplă. În realitate, oprirea alăptării e complicată (pentru mamă și copil) și implică riscuri potențiale:

  • neacceptarea de către sugar a altor modalități de hrănire
  • privarea copilului de nutrienții și componentele cu rol antiinfecțios din laptele matern
  • blocaje și infecții ale sânului la mamă
  • scăderea producției de lapte la mamă
  • respingerea ulterioară a sânului de către sugar.

“Alăptarea este importantă și chiar și întreruperea temporară a alăptării poate afecta lactația mamei. Fomrula de lapte poate să nu fie un substitut acceptabil, chiar și pe perioade scurte de timp” (Academia Americană de Pediatrie)

 

MAJORITATEA MEDICAMENTELOR SUNT PERMISE ÎN ALĂPTARE

Specialiștii în farmacologia lactației consideră că în realitate există foarte puține situații de medicamente contraindicate la modul absolut în alăptare.

Atunci când o mamă se confruntă cu situația unui tratament medicamentos (pentru răceală, pentu infecții, alergie, calmarea durerii, etc) cel mai probabil NU va trebui să întrerupă alăptarea definitiv și nici să facă pauze în alăptare.

Beneficiul alăptării sub medicație versus întreruperea alăptării înclină categoric balanța spre continuarea alăptării, în cazul majorității covârșitoare a medicamentelor prescrise mamelor ce alăptează.

Bineînțeles că există și excepții. Anumite medicamente și substanțe impun în mod excepțional oprirea (temporară sau definitivă) a alăptării, în cazul în care nu se găsesc alternative cu mai puține efecte adverse. Alte medicamente impun precauție la administrare sau monitorizarea atentă a sugarului alăptat.

Administrarea de medicamente în timpul alăptării trebuie să se facă doar la recomandarea medicului.

DE CE PUTEM LUA UNELE MEDICAMENTE FĂRĂ SĂ OPRIM ALĂPTAREA?

Mecanismele de transfer ale unei substanțe în laptele matern sunt diferite de mecanismele de transfer ale aceleaiși sustanțe în sarcină, prin placentă, către făt.

Lactația vine cu o “barieră” mai mare de protecție, de aici și restricțiile mai puține în alăptare, comparativ cu sarcina. De cele mai multe ori, un medicament consumat de mama ce alăptează nu ajunge ca atare la bebelușul alăptat.

Pentru a trece în laptele matern, acea substanță trebuie să treacă prin mai multe “filtre”, în corpul mamei.

Odată depășite aceste filtre, substanța medicamentoasă trebuie să aibă anumite proprietăți ca să poată trece în laptele matern.

Odată ingerată de sugar, substanța transferată în laptele matern trebuie să treacă prin mecanismele de “filtrare” ale corpului sugarului.

Așa se explică de ce majoritatea medicamentelor luate de mama ce alăptează ajung la sugarul alăptat într-o doză mult mai mică, neputând să producă efecte clinice.

Cum trec medicamentele in laptele matern
Transferul medicamentelor în alăptare, de la mama ce alăptează la bebelușul alăptat. Care sunt “filtrele” prin care trebuie să treacă un medicament pentru a ajunge de la mama ce alăptează la sugarul alăptat?

Astfel:

  • unele medicamente luate de mama ce alăptează nu ajung deloc în laptele matern, deci nici la sugar
  • în cazul multora din medicamentele ce trec în laptele matern, cantitatea transferată este foarte mică și nu produce efecte la sugar
  • unele medicamente ce trec în laptele matern nu sunt absorbite de corpul sugarului. Nefiind biodisponibile pentru sugar, nu pot produce efecte la acesta
  • unele medicamente se elimină rapid din sângele mamei, deci și din laptele matern, astfel că alăptarea poate continua
  • unele medicamente interzise în alăptare au alternative (înlocuitoare) permise
  • anumite faze ale lactației (faza colostrală din primele 3 zile de la naștere, lactația după 1-2 ani postpartum) generează cantități mici de lapte, implicit și expunerea sugarului la eventualele substanțe ce trec în laptele matern este mai mică

 

CE MEDICAMENTE SUNT PERMISE ÎN ALĂPTARE?

În categoria medicamentelor permise în alăptare intră o parte din:

  • antibiotice

Exemple de medicamente antibiotice permise în alăptare: amoxicilina și acidul clavulanic (Augmentin), ampicilina, cefuroxima (Zinnat) cefazolin, cefalexim, ceftriaxon, eritromicină, claritromicină, gentamicină, oxacilină, dicloxacilină etc.

Chiar și o parte din fluoroquinolone sunt considerate compatibile cu alăptarea, dintre acestea ofloxacina și ciprofloxacina atingând nivelurile cele mai scăzute în laptele matern.

  • antifungice (medicamente utilizate pentru tratamentul infecțiilor cu fungi ex candidoza)

Exemple de medicamente antifungice permise în alăptare: nistatina, clotrimazolul, miconazolul aplicate topic (chiar și pe sâni pentru tratarea candidozei mamare), fluconazolul administrat oral

  • analgezice (medicamente împotriva durerii)

Analgezicele de elecție în alăptare sunt paracetamolul (acetaminofenul) și ibuprofenul

  • antiinflamatoare

Exemple de medicamente antiinflamatoare permise în alăptare: ibuprofen, ketorolac, etc.

  • anticoagulante și antitrombotice

Exemple de medicamente anticoagulante permise în alăptare: heparina, enoxaparina sodică (Fraxiparina, Clexane)  warfarina

Utilizarea aspirinei (acidul acetilsalicilc) este permisă în alăptare, în doze mici (de până la 81 mg / zilnic). Se recomandă evitarea utilizării dozelor mari de aspirină în alăptare, pe perioada episoadelor de sindroame virale la sugarul alăptat.

  • antidiabetice

Exemple de medicamente antidiabetice permise în alăptare: insulina, o parte din antidiabeticele orale

  • tiroidiene și antitiroidiene de sinteză

Exemple: levotiroxina (Euthyrox, L-Thyroxin), metimazolul (ex Thyrozol) până la 20 de mg zilnic, propiltiouracil

  • antipiretice (medicamente ce scad febra) ex: paracetamol, ibuprofen (Nurofen) etc
  • anestezice (toate anestezicele dentare, mare parte din anestezicele folosite în anestezia loco-regională sau generală)
  • unele medicamente pentru tratarea afecțiunilor psihiatrice (depresie, anxietate, tulburări psihotice) cu cântărirea raportului risc beneficiu, monitorizarea atentă a sugarului și a interacțiunilor medicamentoase
  • substanțele de contrast ex: substanțele de contrast utilizate în efectuarea tomografiilor simple, a investigațiilor de tip RMN
  • medicamentele care se aplică pe piele sub formă de cremă / gel sau ovulele intravaginale, medicamentele sub formă de picături oculare
  • medicamentele administrate sub formă de aerosoli
  • vaccinuri
  • anticorpi monoclonali (ex cei utilizați în tratamentul bolii inflamatorii intestinale, artrită reumatoidă) Detalii suplimentare pentru cadrele medicale

Precauții

Important! Lista de mai sus e una orientativă și nu cuprinde toate medicamentele compatibile cu alăptarea. În anumite condiții, unele medicamente de mai sus pot să nu fie recomandate anumitor mame ce alăptează.  Administrați medicamente doar atunci când este necesar și numai la recomandarea medicului. Verificați împreună cu medicul compatibilitatea medicamentelor recomandate cu alăptarea.

POT SĂ FAC VACCIN ÎN ALĂPTARE?

Da! Vaccinarea este permisă în cazul mamei ce alăptează, nefiind necesară întreruperea alăptării.

Singurele vaccinuri interzise în alăptare sunt: vaccinul împotriva variolei și vaccinul împotriva febrei galbene.

În cazul vaccinului anti-polio, este preferat cel cu virus inactivat, în detrimentul vaccinului antipolio administrat oral.

Vaccinul împotriva COVID (coronavirusului) și siguranța în alăptare

Despre compatibilitatea vaccinul anti COVID-19 cu alăptarea,  nu avem la ora actuală suficiente date.

Cel mai probabil gravidele și femeile ce alăptează nu au fost incluse în studiile clinice derulate pentru autorizarea și punerea pe piață a vaccinului.

În prospectul vaccinului anti Covid de la Pfizer (publicat pe un site guvernamental din UK) apare următoarea informație legată de vaccinarea la gravide și mamele care alăptează:

“Sarcină și alăptare. La ora actuală există date limitate privind utilizarea acestui vaccin la femeile gravide. Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că puteți fi gravidă sau plănuiți să aveți un copil, cereți sfatul medicului sau al farmacistului înainte de a primi acest vaccin. Ca și precauție, ar trebui să evitați să rămâneți însărcinată timp de cel puțin două luni de la momentul vaccinării”

CDC (Centers for Disease and Control Prevention) consideră că deși nu există date privind siguranța vaccinului COVID-19 în alăptare, “vaccinurle mRNA nu sunt considerate vaccinuri cu virusuri vii și nu se consideră că pot pune riscuri copilului alăptat. Dacă o femeie ce alăptează e parte a unui grup căruia i se recomandă vaccinul COVID-19, ea poate alege să se vaccineze” sursa  (p.17)

Academy of Breastfeeding Medicine consideră că persoanele care alăptează trebuie să discute riscurile și beneficiile vaccinării împotriva COVID-19 și nu recomandă întreruperea alăptării în cazul în care persoana ce alăptează se vaccinează anti COVD.

PRECAUȚII LEGATE DE MEDICAȚIE ȘI ALĂPTARE

Se recomandă evitarea medicamentelor care nu sunt necesare.

Dacă e nevoie de medicamente în alăptare, medicii sunt încurajați să recomande medicamente pe marginea cărora există date de siguranță (vezi mai jos “Cum putem ști dacă un medicament este compatibil cu alăptarea?”).

Criteriile de clasificare a compatibilității medicamentelor administrate în sarcină, nu sunt valabile în alăptare!

Se recomandă precauție mai mare atunci când mama care ia medicamente alăptează un nou născut, un copil prematur sau un sugar cu probleme metabolice, complicații în urma nașterii, apnee, anomalii al tractului intestinal, instabilitate la nivelul sistemului digestiv, probleme renale, etc.

Medicamentele utilizate în pediatrie (în special cele aprobate pentru utilizare la nou născuți) sunt în general sigure și pentru mama ce alăptează și sugarul ei.

Medicamentele aplicate topic, pe suprafețe mici (pe piele, sub formă de unguente, creme, geluri, ovule, etc) sunt în general sigure în alăptare. Absorbția acestor substanțe în sângele mamei, în urma acestui mod de aplicare este de regulă nesemnificativă. Dacă substanța medicamentoasă nu se regăsește în sângele mamei, nu se va regăsi nici în laptele matern.

Anumite faze ale lactației (faza colostrală din primele 72 de ore de la naștere, lactația după 1-2 ani postpartum) generează cantități mici de lapte, implicit și expunerea sugarului la eventualele substanțe ce trec în laptele matern este mai mică.

Anumite medicamente ce apar ca fiind contraindicate în alăptare pot fi totuși administrate, fără ca mama să oprească alăptarea definitiv (ex mama se pompează sau mulge manual ca să păstreze lactația, pe durata tratamentului sau un număr de ore de la administrarea tratamentului).

Se recomandă evitarea medicamentelor ce pot scădea producția de lapte a mamei.

Se recomandă atenție la interacțiunea dintre medicamente atunci când mama are un tratament mai complex sau când sunt administrate sedative, anxiolitice, tratament pentru tulburări psihiatrice.

Caracteristicile medicamentelor și trecerea în laptele matern

  • greutatea moleculară

Medicamentele cu o greutate moleculară mare (peste 500 daltoni) trec mai greu în laptele matern, deci sunt mai sigure în alăptare

  • capacitatea de legare de proteinele din plasmă

Medicamentele cu o capacitate mare de legare de proteinele plasmatice trec mai greu în laptele matern, deci sunt mai sigure în alăptare. Cu cât e mai mare capacitatea de legare a medicamentului de proteinele plasmatice (>80%), cu atât e mai dificil transferul medicamentului în laptele matern.

  • liposolubilitatea

Medicamentele cu un nivel ridicat de liposolubilitate se transferă într-o proporție mai mare și cu mai mare ușurin’ă în laptele matern. Medicamentele care ajung ușor la nivelul sistemului nervos central, se transferă mai ușor și în laptele matern.

  • doza pediatrică relativă

Medicamentele a căror doză pediatrică relativă este mai mică de 10% sunt în general sigure în alăptare.

  • timpul de înjumătățire

Este durata de timp necesară pentru a reduce concentrația plasmatică a unei substan’e cu o jumătate față de valoarea inițială. O valoare mai mică a acestu indicator reprezintă o eliminare mai rapidă a substanței din sângele mamei, implicit și din laptele matern.

Medicamentele se transferă în laptele matern dacă:

  • ating concentrații ridicate în sângele mamei
  • au greutate moleculară scăzută (< 800 Da)
  • au o capacitate scăzută de legare de proteinele plasmatice
  • ajung la creier ușor

(Hale, T., Medications and Mother’s Milk)

 

 

CUM PUTEM ȘTI DACĂ UN MEDICAMENT E PERMIS ÎN ALĂPTARE?

Cum stim daca un medicament e permis in alaptare
Cum știm că un medicament poate fi luat în alăptare? Verificați substanța activă în baze de date specializate: LactMed, Elactancia, dr Thomas Hale

Există la ora actuală o serie de baze de date, ce includ informații legate de compatibilitatea medicamentelor cu alăptarea.

Acestea baze de date sunt disponibile fie gratuit, fie contracost. Informația privind compatibilitatea unui medicament cu alăptarea se bazează pe:

  • studiile efectuate pe mame ce alăptează (deși producătorii nu derulează în mod obișnuit studii pe mame ce alăptează odată cu autorizarea medicamentului, există organizații și institute de cercetare ce derulează studii clinice în acest sens)
  • proprietățile farmacokinetice ale medicamentelor (fiecare substanță medicamentoasă are o serie de proprietăți care dau informații despre posibilitatea ca acea substanță să ajungă în laptele matern: greutatea moleculară, concentrația plasmatică, capacitatea de legare de proteinele plasmatice, doza potențială de expunere a sugarului alăptat, timpul de eliminare a substanței din sângele mamei, etc)
  • principii generale (ex: medicamentele permise spre utilizare pediatrică, la copii sunt de regulă permise și la mama ce alăptează, etc)

E-lactancia

  • bază de date dezvoltată de asociația medicală APILAM, fondată de medicul pediatru José María Paricio Talayero
  • actualizată permanent
  • clasifică substanțele medicamentoase în categorii de risc: Very Low Risk (substanțe sigure în alăptare), Low Risk (siguranță moderată) High Risk (substanțe a căror administrare în alăptare necesită precauții, se recomandă utilizarea alternativelor sau pauze în alăptare) și Very High Risk (substanțe contraindicate în alăptare, se recomandă folosirea alternativelor sau oprirea alăptării)
  • include referințe despre medicamente, dar și unele plante
  • oferă recomandări de alternative sigure în alăptare, pentru medicamentele High risk
  • oferă și informații privind proprietățile farmacokinetice ale substanțelor incluse
  • poate fi accesată gratuit, online
  • disponibilă în engleză și spaniolă

Verdictul meu despre Elactanica: este o bază de date extrem de utilă, foarte ușor de folosit de către publicul larg și nespecialiști. Existența informațiilor despre proprietățile farmacokinetice ale substanțelor e valoroasă și pentru cadrele medicale

Medicamentele și alăptarea: ce e permis și interzis?
Elactancia – baza de date în care părinții și medicii pot căuta informații despre medicamentele, naturistele și tratamentele permise și interzise în alăptare

LactMed

  • baza de date a Bibliotecii Naționale de Medicină din SUA
  • actualizată permanent și peer reviewed
  • oferă informații detaliate despre 1000 de medicamente și alte substanțe chimice: siguranța utilizării medicamentului în alăptare, nivelurile atinse în laptele matern, efecte posibile asupra copilului alăptat, efecte asupra alăptării, alternative
  • substanțele nu sunt clasificate în categorii de risc
  • informațiile citează studiile de specialitate efectuate
  • poate fi accesată gratuit, online
  • utilizarea ei e recomandată și de Academia Americană de pediatrie, dar și de Ghidul de Prevenție al Ministerului Sănătății
  • disponibilă în engleză

Verdictul meu despre Lactmed: este o bază de date complexă. Prin faptul că citează toate studiile exisitente pe marginea unei substanțe în alăptare este o bază de date ce se pretează folosirii de către cadrele medicale ce au nevoie de mai multe date pentru a lua o decizie clinică

Cautare medicament in Lactmed
Lactmed – bază de date profesională, cu acces gratuit, în care medicii pot căuta informații despre medicamente și compatibilitatea lor cu alăptarea

Dr Thomas Hale Medications and Mothers’ Milk

  • bază de date a dr Thomas Hale, autoritatea în materie de farmacologie în lactație și sarcină , coordonator al centrului de cercetare Infant Risk Center din cadrul Univeristății din Texas (SUA)
  • actualizată permanent
  • oferă informații despre peste 1300 de medicamente, plante, substanțe chimice și compatibilitatea lor cu alăptarea
  • substanțele sunt clasificate în 5 categorii de risc (L1, L2, L3, L4, L5)
  • poate fi accesată online sau în versiunea print (carte), în limba engleză
  • citează studiile efectuate pe substanțele , medicamentele incluse și alăptarea
  • oferă informații despre substanțe inexistente în alte baze de date
  • contracost
  • recomandată și de Academia Americană de Pediatrie

Verdictul meu despre baza de date a dr Thomas Hale: este cea mai complexă resursă, necesară pentru a veni în completarea celorlalte două baze de date.

Academia Americană de Pediatrie

Deși nu are o bază de date proprie, există publicații ale Academiei Americane de Pediatrie ce includ raportări ale efectelor anumitor medicamente și substanțe asupra sugarului alăptat.

 

Cum verificăm în baza de date dacă un medicament e compatibil cu alăptarea? (Video)

MEDICAMENTELE ȘI ALĂPTAREA. CE E INTERZIS?

Este dificil de realizat o listă universal valabilă a medicamentelor interzise în alăptare.

Există medicamente interzise la modul absolut în alăptare (ele nu ar trebui oferite mamei ce alăptează în niciun fel de circumstanțe).

Însă există și medicamente ce necesită precauție în administrare în funcție de anumite criterii.

Spre exemplu dacă mama alăptează un prematur poate că un anumit medicament nu poate fi administrat, însă dacă o mamă alăptează un copil mai mare poate că același medicament poate fi oferit mamei ce alăptează, în siguranță pentru ea și copil.

În lista de mai jos am inclus câteva medicamente interzise în alăptare. Lista nu e exhaustivă, nu poate include toate medicamentele intrezise în alăptare.

Vă recomand să verificați compatibilitatea oricărui medicament în bazele de date indicate, înainte de a-l recomanda sau de a evita recomandarea sa (dacă sunteți medici) sau de a-l administra (dacă sunteți medici).

Listă de medicamente și substanțe intrezise în alăptare

Următoarele medicamente și substanțe nu sunt recomandate în alăptare, având nielul de risc L4 și L5 conform clasificării dr Thomas Hale:

Medicamentele antineoplazice (anticancer, citostatice) L5

Drogurile de risc (ex:marijuana, cocaina, heroina, amfetaminele, LSD, etc) L5

Izotopii radioactivi (radioizotopii) Ex: Gallium-67 Citrate, Technetium 99m , I131, etc

Amiodarona L5

Acitretin L5

Alemtuzumab L4

Atomoxetine L4

Bendroflumetiazidă L4

Bepridil L4

Betadină L4

Betanecol L4

Bromura L5

Bromocriptina L5

Clemastin L4

Cloramfenicolul (utilizarea sub formă de picături oculare este considerată de mulți specialiști drept acceptabilă datorită absorbției sistemice nesemnificative pe această cale de administrare)

Clorhexidină L4

Cohos albastru (Caulophyllum thalictroides) L5

Doxepin

Danazol L4

Dantrolen L4

Dapsona L4

Dexfenfluramină L4

Diciclomină (Diciloverină) L4

Diethylstilbestrol (DES) L5

Dietilpropion  L5

Disulfiram L5

Doxazosin Mesylate L5

Doxepin L5

Doxiciclină L4 (în utilizarea de lungă durată) – utilizarea de scurtă durată e permisă

Doxilamină L4

Efedrină L4

Ergotamină L4

Ethosuximid L4

Etretinat L5

Fenicul L4

Fenciclidină L5

Fenobarbital L4

Fentermină L4

Flunarizină L4

Flunitrazepam L4 (în cazul utilizării de lungă durată)

Flurazepam L4

Fosinopril L4 (valabil doar pentru perioada neonatală)

Furazolidon L4  (valabil doar pentru perioada neonatală, la mama ce alăptează un sugar mai mare utilizarea e permisă)

Glimepiridă L4

Grepafloxacin L4

Hexaclorofen L4

Isotretinion L5

Iodură de potasiu L4 (ex în caz de accident nuclear, expunere la radiații femeile care alăptează pot lua maxim 2 doze, conform prospectului)

Kava-kava (Piper methysticum) L5

Kombucha (ceai) L5

Lefunomidă L4

Leuproidă (Leuprorelină) L5

Levodopa L4

Lindan L4

Litiu L4

Loxapină L4

Medroxiprogesteron L4 (valabil pentru primele 3 zile de la naștere)

Mercur L5

Mesoridazin L4

Metotrexat L5 (valabil pentru utilizarea de lungă durată, în cazul utilizărilor scurte poate fi acceptabilă folosirea în alăptare)

Methilergonovine L4 (valabil pentru utilizare de lungă durată)

Mitoxantron L5

Nadolol L4

Nefazodonă L4

Nitroprussid L4

Pamabrom (8-bromoteofilină) L4

Penicilamină L4

Pimozid L4

Pramipexol L4

Prazosin L4

Quinapril L4 (în primele zile postpartum)

Resrpine L4

Salsalat L4

Selegilină L4

Secobarbital L4

Sibutramină L4

Sirolimus L4

Solifenancin L4

Săruri de aur (antireumatice) L5

Telbivudin L4

Terazosin L4

Tretinoin L4 (pentru utilizarea orală)

Vareniclină L4

Zonisamidă L5

Ziprasidonă L4

MEDICAMENTE CE POT SCĂDEA LACTAȚIA

Următoarele medicamente și substanțe pot avea un efect inhibitor (de scădere) asupra producției de lapte. Ele trebuie fie evitate, fie utilizate cu precauție în alăptare:

  • Bromocriptina
  • Cabergolina
  • Chlortalidon
  • Clomifen
  • Danazol
  • Ergotamina
  • Estrogenii 
  • Progestinele
  • Etanolul
  • Leuproidă (Leuprorelină)
  • Levodopa
  • Mebendazol
  • Modafinil
  • Oxybutynin
  • Pseudoefedrina 
  • Pramipexol
  • Rotigotin
  • Solifenancin
  • Tripelenamină
  • Anumite contraceptive hormonale

Bromocriptina nu mai este recomandată pentru ablactare

Bromocriptina și Cabergolina (Dostinex) sunt două medicamente ce au fost utilizate de-a lungul timpului în orpirea medicamentoasă a lactației (ablactarea medicamentoasă).

NU se mai recomandă utilizarea Bromocriptinei în ablactare, din cauza efectelor adverse severe (inclusiv deces) raportate la utilizarea postpartum.

Dostinex este alterantiva preferată atunci când se dorește oprirea lactației cu ajutorul medicamentelor. Pe acest subiect vă invit să citiți o postare despre oprirea lactației cu ajutorul medicamentelor, în care discut inclusiv despre reluarea alăptării la mama ce a luat medicație de oprire a lactației.

TRATAMENTELE NATURISTE ȘI ALĂPTAREA

Circulă mitul conform căruia un produs naturist (pe bază de plante) este natural, iar natural înseamnă automat și mai sănătos, prin comparație cu un produs medicamentos de sinteză.

Acest mit este însă unul fals atunci când se încearcă generalizarea lui.

În realitate, avem mai puține date de siguranță despre tratamentele naturiste (felul în care se absorb în organism, nivelurile plasmatice, compoziția reală, efecte adevrse) și implicit mai puține date de siguranță privind tratamentele naturiste și alăptarea.

Implicit, o mamă ce alăptează ar trebui să știe că:

  • natural nu înseamnă automat fără efecte adverse (unii compuși chimici din plante pot fi în anumite doze toxici pentru organismul uman)
  • produsele naturiste nu trec prin aceleași standarde de evaluare ca medicamentele de sinteză (nu au parte de același proces riguros de testare și aprobare, nu trec prin aceleași standarde de fabricație pe linia de producție, nu există instituții oficiale de raportare a efectelor adverse, etc)
  • în absența unor standarde unitare de fabricație, compoziția reală a unor produse naturiste poate diferi de ceea ce scrie pe ambalaj
  • în absența unor standarde unitare de fabricație unele produse naturiste pot fi contaminate (ex cu bacterii, cu metale grele, etc)
  • în cazul unui tratament naturist e bine să se apeleze la sfatul unui specialist, la produse pretabile pentru utilizare în pediatrie și la nou născuți, la produse ale unor producători respectați și recunoscuți.

Un exemplu de produs naturist controversat: feniculul

Poate unul din cele mai elocvente exemple în acest sens e cel al feniculului, o plantă utilizată în alimentație și medicina naturistă, de secole.

Până nu de mult un produs recomandat pentru creșterea lactației și utilizat chiar și în produsele anticolici pentru bebeluși, feniculul a început să fie privit cu precauție în alăptare, nemaifiind recomandat utilizării la bebeluși.

În absența unor studii clinice riguroase au apărut inclusiv ipoteze că feniculul ar putea chiar să scadă lactația (din cauza proprietăților estrogenice).

Până când știința ne va lămuri asupra compatibilității feniculului cu alăptarea, vă las un articol detaliat pe tema fenicului în alăptare, ce analizează informațiile existente până în prezent.

DE UNDE VIN SFATURILE GREȘITE?

Și totuși, de ce atât de multe mame primesc recomandarea de a opri alăptarea atunci când iau un tratament altfel compatibil cu continuarea alăptării? Regăsiți mai jos câteva posibile explicații:

Se aplică aceleași reguli de compatibilitate a medicației, ca în sarcină – “dacă e interzis în sarcină , e interzis și în alăptare”

Această abordare e greșită, deoarece mecanismele de transfer ale medicamentelor în laptele matern, diferă de cele ale transferului la fătul din burtica gravidei.

Pentru compatibilitatea unui medicament cu alăptarea NU se aplică aceleași clase de categorii ca în sarcină. O mare parte din medicamentele interzise în sarcină sunt permise în alăptare.

Prospectul este utilizat ca sursă unică de informare

Această abordare este greșită, deoarece prospectele includ doar rezultatele studiilor efectuate de producător la autorizarea punerii în piață a medicamentului respectiv.

Dacă producătorul în cauză nu a efectuat studii proprii pe mame ce alăptează la momentul autorizării medicamentului, va recomanda în prospect precauție la administrarea medicamentului respectiv în alăptare. Chiar dacă există alte studii valide, ce au demonstrat compatibilitate în alăptare a respectivului medicament! În general, gravidele și femeile ce alăptează nu sunt incluse în studiile clinice necesare aprobării unui medicament.

Conform unei evaluări efectuate în Italia, din cele peste 11.000 de medicamente puse pe piață în Italia în 2004, 80% erau contraindicate în alăptare conform prospectului, 18% nu aveau nicio mențiune privind compatibilitatea cu alăptarea și doar 2% erau indicate în mod clar ca fiind sigure în alăptare, se arată într-un articol publicat în Journal of Human Lactation.

Majoritatea prospectelor studiate tratau alăptarea și sarcina ca fiind “egale” din punct de vedere al compatibilității medicamentelor cu alăptarea.

Situația e similară și în cazul medicamentelor comercializate în SUA. Din peste 500 de medicamente aprobate de FDA în perioada 2015-2017, doar 15% conțineau informații despre compatibilitatea cu alăptarea, conform analizei unui grup de lucru.

Pare mai simplu să se recomande oprirea alăptării 

Unele cadre medicale manifestă o precauție nejustificată atunci când vine vorba de alăptare și medicamente, deoarece li se pare simplu și lipsit de riscuri ca alăptarea să fie întreruptă. Astfel, că nu mai trec decizia clinică prin alte filtre de analiză

În realitate, oprirea alăptării e complicată (pentru mamă și copil) și implică riscuri potențiale: neacceptarea de către bebeluș a altor modalități de hrănire, privarea copilului de nutrienții și componentele cu rol antiinfecțios din laptele matern, blocaje și infecții ale sânului la mamă, scăderea producției de lapte la mamă, respingerea ulterioară a sânului de către bebeluș.

De asemenea, recomandarea ca mama să se mulgă și să arunce laptele implică accesul mamei la o pompă, cunoștințe privind utilizarea pompei de sân sau cunoașterea tehnicii de muls manual. În realitate, puține mame au acces imediat la genul acesta de resurse.

REFERINȚE:

Click pentru a consulta lista de referințe

Academy of Breastfeeding Medicine, Considerations for COVID-19 Vaccination in Lactation, accesat decembrie 2020
CDC, Vaccination Safety for Breastfeeding Mothers, accesat noiembrie 2020

CDC, Breastfeeding – Breastfeeding and Special Circumstances: Vaccinations, Medications and Drugs, accesat noiembrie 2020

CDC, ACIP COVID_19 Vaccines, accesat decembrie 2020

Davanzo, R., et al, Advising Mothers on the Use of Medications during Breastfeeding: A Need for a Positive Attitude, 2016, Journal of Human Lactation https://doi.org/10.1177/0890334415595513

Borstvoeding, Medication and Breastfeeding. An Explanatory List for Mothers and Professionals, accesat noiembrie 2020

Hale, T., Hale’s Medications and Mothers’ Milk, 2020, Springer Publishing Company

Hari, C. S. and COMMITTEE ON DRUGS, The Transfer of Drugs and Therapeutics Into Human  Breast Milk: An Update on Selected Topics, Pediatrics September 2013, 132 (3) e796-e809; DOI: https://doi.org/10.1542/peds.2013-1985

Infantrisk, Monoclonal Antibody Drugs in Breastfeeding Mums, accesat decembrie 2020

Infantrisk, Clomiphene and Breastfeeding, accesat noiembrie 2020

NHS Inform, Who will be offered the coronavirus vaccine, accesat decembrie 2020

Thomas, J., Medications and Breastfeeding. Tips for Giving Accurate Information to Mothers, American Academy of Pediatrics, accesat noiembrie 2020

Task Force on Research Specific to Pregnant Women and Lactating Women, 2018

Wambach, K., Riordan, J., Breastfeeding and Human Lactation – Fifth Edition, 2016, Jones and Bartlett Learning

Despre Andreea Ola
Sunt consultant în alăptare IBCLC și psiholog. Scriu cu seriozitate despre alăptare, diversificare, somnul bebelușilor și psihologia lor. Abordez cu umor, episoade din viața mea de mamă. Poți citi mai multe despre pregătirea mea profesională aici!
Proiectul "În brațe la mami" a pornit din dorința de a ajuta părinții din România să poată lua decizii informate despre alăptare și creșterea bebelușilor.
Poți ajuta și tu, distribuind materialele gratuite de pe acest site, unui părinte ce are nevoie de informații corecte sau de sprijin în părințeală. Cu siguranță îți va mulțumi!

Cursuri online pentru parinti si viitori parinti

Fiecare curs cuprinde un set de video-uri ușor de văzut, texte și materiale utile. Îmi poți adresa întrebări direct din curs.
Accesul la curs este simplu. Plata o poți face online, cu cardul, la fel ca într-un magazin online. Odată achitat cursul ai acces imediat la video-urile și materialele din cadrul lui, timp de 7 zile.

Va recomand sa cititi si ...

guest
Numele tau
Adresa ta de email
Adresa site-ului tau
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Cumpără cursuri “Școala de părințeală”