Ce se întâmplă când ne ignorăm copiii?

4 September 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, In brate la mami, Parenting, Psihologia copilului No Comments

În 1974, Edward Tronick, profesor de Psihologie la Universitatea Massachusetts din Boston, dădea publicității ceea ce avea să fie unul din cele mai replicate experimente din psihologia dezvoltării, The Still Face Paradigm. Tronick, autor al mai multor cerectări în domeniul sănătății mintale materne și a felului în care aceasta impactează dezvoltarea emoțională a copiilor, descria la vremea respectivă un fenomen în care, după 3 minute de interacțiune cu o mamă neresponsivă, copilul mic începe să plângă și să devină agitat, încercând în mod repetat să readucă interacțiunea cu mama la nivelul obișnuit de reciprocitate. Când aceste încercări repetate ale copilului de a obține un răspuns din partea mamei sale eșuează, copilul se retrage la rândul său din interacțiune, orientându-și fața și corpul din direcția mamei, afișând totdată o expresie facială retrasă. (mai multe puteți citi și aici) În video-ul de mai jos e exemplificat experimentul Still Face, cu explicații ale lui Edward Tronick Ce ne arată rezultatele acestui studiu? Că mintea bebelușilor noștri nu este o tabula rasa (o tablă ștearsă), așa cum se credea în urmă cu patru decenii (gândire ce persistă din păcate și în prezent în anumite contexte). Că bebelușii și copiii mici sunt implicați în interacțiuni sociale complexe cu figurile principale de atașament, fiind extrem de responsivi la emoțiile , reactivitatea și modul de interacțiune cu mama și având abilitatea să își regleze comportamentul în funcție de tiparul interacțiunii sociale. De altfel, cercetări contemporane vorbesc despre existența neuronilor oglindă și la oameni (neuroni ce se activează … Citeste mai departe

Analizele medicale la înscrierea în grădiniță sau creșă nu sunt obligatorii

3 September 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Parenting No Comments

Am decis să înscriem copilul cel mare la o grădiniță de stat. Au fost mai multe aspecte care au cântărit mult în luarea deciziei, după un an petrecut de cel mare într-o grădiniță privată. Lucrurile au mers, spre surprinderea mea, mult mai ușor decât mă așteptam, inclusiv din punct de vedere birocratico-administrativ. Surpriza plăcută a fost că nici măcar nu trebuie să facem în mod obligatoriu (ci, doar la decizia medicului de familie) acele analize care îmi torturau mintea, pe vremea când ne pregăteam de debutul grădiniței (nu a fost cazul la vremea respectivă să le facem, fiind vorba de o grănidiță privată), iar cutia poștală și mesele centrelor medicale erau împânzite de reclame la pachete de analize medicale pentru grădinițe și creșe. Nu aș vrea să fiu înțeleasă greșit, nu am nimic împotriva analizelor medicale, atunci când ele sunt necesare. Am ceva împotriva investigațiilor medicale, “la grămadă”, care nu sunt solicitate justificat și care au dat mână liberă unui mic business sezonier (un pachet de analize pentru grădiniță sau creșă costă, în funcție de ceea ce solicită grădinița sau creșa, între 40 și 80 de lei. Și asta în condițiile unor oferte speciale ale laboratoarelor de analize ). Ce se întâmplă cu rezultatele acestor analize? Spre exemplu ce se întâmplă cu un exudat faringian pozitiv, la un copil sănătos, în condițiile în care starea de purtător sănătos nu impune tratament (aveți aici un material scris de un medic pediatru). Aceasta este iarăși o discuțe în sine și avem nevoie … Citeste mai departe