Citeam săptămânile trecute pe mai multe grupuri de mame un articol în care se discuta despre loțiunile de protecție solară și faptul că acestea cresc riscul de cancer. Știți, genul acela de aticole pe un site obscur, fără referințe, etc. Multă lume a luat de bună informația și fiecare a tras propriile concluzii, multe dintre ele duse în eterna polemică „tot ce e natural e bun, automat cceea ce nu e natural ne îmbolnăvește. Așadar, loțiunile de protecție solară ne îmbolnăvesc, ele nu ar trebui folosite în cazul copiilor. Natural și sănătos la soare este cel mai bine, nu avem nevoie de nicio protecție atunci când stăm la soare” pare să fie concluzia. Lucurile nu sunt însă atât de simple. Acesta este motivul pentru care am decis să vă explic de ce am ales să folosesc loțiune de protecție solară pentru mine și pentru copiii mei.

Este loțiunea de protecție solară periculoasă?

Ulterior am citit știrea și în publicații mai cunoscute, cu explicații ale unor specialiști. De fapt ideea că loțiunea de protecție solară ne îmbolnăvește e doar pentru a da un titlu de interes unui articol. În realitate, problema nu e cu loțiunea de protecție solară în sine spun experții, ci cu faptul că, bazându-ne exclusiv pe ea ea și nerespectând orele în care nu ar trebui să ne expunem la soare, riscăm să ne îmbolnăvim de cancer de piele pentru că loțiunea ne oferă protecție (de aceea trebuie să o și folosim și a ajuns să fie indispensabilă), dar acea protecție nu este totală, mai ales dacă loțiunea respectivă nu acționează eficient și împotriva UVA, iar ideea de protecție solară ne oferă o falsă siguranță . Cu alte cuvinte, riscăm să facem cancer de piele dacă ne dăm cu loțiune de protecție solară și umblăm în soare puternic la ora 12, nu pentru că loțiunea de protecție solară ne afectează pielea și o face în mod direct mai predispusă la melanom malign, ci pentru că protecția oferită de loțiune nu e suficientă în acel context și nu ne putem baza exclusiv pe ea. Asta face ca utilizarea ei – în condițiile în care sperând să ne protejeze sută la sută, noi ne extindem timpul de expunere la soare – să devină un factor indirect de risc, riscul direct fiind dat în mod evident tot de procesele care se petrec la nivelul pielii noastre din cauza expunerii la radiațiile solare.  Avem așadar nevoie și de un pic de înțelepciune în a evita expunerea prelungită și directă la soare și la ore critice, de haine care să ne acopere dacă e musai să stăm în soare, de pălării și șepci.

Loțiunile de protecție solară și ingredientele periculoase

De-a lungul timpului au existat discuții despre anumte componente din loțiunile de protecție solară, studii preliminare, de mici dimensiuni arătând un potențial efect nociv in cazul a două componente regăsite în mod uzual în cremele de protecție solară: oxibenzon-ul și palmitatul de retinil (regăsit în lista de ngrediente drept Retinyl palmitate) – o formă de vitamina A utilizată în industria cosmetică. Oxibenzon-ul este considerat un ingredient sigur de către Academia Americană de Dermatologie, fiind aprobat de FDA și pentru utilizarea în produse de protecție solară destinată copiilor mai mari de 6 luni. De asemenea, studii ample au arătat siguranța utilizării regulate a loțiunilor de protecție solară. Pe de altă parte, studii de mici dimensiuni au arătat o posibilă implicare a oxibenzon-ului în reacții fotoalergice și potențialul de a fi disruptor hormonal, în timp ce asupra palmitatului de retinil planează suspiciuni că, aplicat pe piele în contextul expunerii la soare, poate grăbi dezvoltarea tumorilor și leziunilor de la nivelul pielii. Vestea bună este că pe piață există și loțiuni de protecție solară ce nu cnțin aceste ingrediente,

Expunerea la soare, crema de protecție solară și vitamina D

Probabil reticența de a utiliza loțiune de protecție solară a venit cumva și pe filiera unei informații distorsionate care a pronit de la relația dintre utilizarea cremei de protecție solară și absorbția vitaminei D. Evident că folosind protecție solară, evitând expunerea la soare, acoperindu-ne pielea nu vom mai sintetiza la fel de bine vitamina D, ca în cazul în care pielea noastră ar fi în bătaia soarelui de dimineața până seara. Pe de altă parte, în lunile de vară, pentru o persoană cu pielea deschisă la culoare, 15 minute de expunere la soare, fără protecție solară, într-un interval orar în care soarele nu este atât de puternic și atât de dăunător poate asigura necesarul de vitamina D. Sigur că sunt mulți factori la mijloc implicați în acest aspect. Vitamin D Council, o referință foarte bună în materie de informații despre vitamina D are chiar un articol pe tema aceasta. Dacă îl veți citi până la capăt, veți vedea că se discută inclusiv despre evitarea expunerii copiilor mici la soare și suplimentarea lor cu vitamina D, iar în cazul în care opțiunea noastră individuală ca adulți sau ca decidenți pentru copiii noștri mai mari este să nu folosim cremă de protecție solară,  recomandarea este expunere moderată la soare, apoi după o perioadă redusă de expunere la soare evitarea expunerii directe și acoperirea corpului, acestea find modalități superioare de protecție solară. În mod evident, atunci când nu stăm în bătaia directă a soarelui suntem mai protejați decât atunci când stăm în soare și folosim loțiune de protecție solară. Dar ce faci dacă vrei să petreci câteva ore pe plajă, în concediu? De fapt ceea ce facem majoritatea dintre noi în concediil de vară.

Revenind la ideea de a folosi sau nu protecție solară în cazul copiilor. Decizia mea ca mamă a fost categoric da. De regulă, în concedile de la mare, pornim la plajă foarte devreme, stăm o perioadă de timp fără protecție solară, suficient încât să putem sintetiza necesarul de vitamina D (pe copiii încerc să nu îi țin prea mult în bătaia directă a soarelui fără protecție solară) apoi ne cremuim și ne bucurăm de soare până pe la ora 11.00 când ne retragem la umbră. Ultimii ani m-au făcut să sper că pot scădea expunerea directă la soare sub ora 10.00. Simt că soarele e din ce în ce mai puternic. Pentru copii folosesc, la mare și haine cu protecție UV. Niște sfaturi utile legate de modul în care ne putem proteja de radiațiile solare, astfel încât să fim sun safe, puteți citi aici

Experiența personală m-a convins că o cremă de protecție solară bine aleasă nu face rău, ci din contră este esențială chiar și atunci când nu suntem la mare. Două exemple am în acest sens. Vara trecută, însărcinată fiind cu R. cred că am fost mai puțin atentă și consecventă în aplicarea protecției solare în cazul lui T. Zona din jurul gâtului, era cea pe care o neglijam, credeam că e oricum acoperită parțial de tricou, lui T. nu îi plăcea la cremuit fix în zona aceea. E zona de pe corp, singura, care are deja alunițe. Restul corpului fie nu a fost expus în mod direct (fiind acoperit de haine), fie a beneficiat de protecție solară.

Risc să fac cancer de piele de la o aluniță apărută exact în zona în care nu m-am dat niciodată cu protecție solară

Cel de-al doilea exemplu e legat de mine. Având tenul deschis am mulți nevi pigmentari (alunițe). Am constatat că apăreau după fiecare vară în care deși mă expuneam la soare regulamentar și cu protecție solară, nu eram suficient de atentă (spre exemplu ieșeam din casă cu treabă prin oraș, mă dădeam cu cremă pe brațe,  dar nu și pe gambe. La finalul verii pe picioare îmi apăreau cele mai multe alunițe). Dar cel mai șocant a fost când mi-am evaluat cu ajutorul deramtoscopului digital, la medicul dermatolog, nevii pigmentari. Acum câteva zile am fost la controlul de 3 luni. Știți care este alunița cu riscul cel mai mare de a se maligniza? Una din talpă…Talpa piciorului drept. Nici nu m-aș fi gândit că poate apărea acolo și mai ales că poate fi atât de periculoasă și că, până la o decizie privind scoaterea ei, va trebui să o urmăresc la medic la fiecare trei luni. Restul nevilor pigmentari de pe corp sunt momentan risk free deși se află în zone expuse frecvent razelor soarelui. Dar sunt acele zone pe care aplic loțiune de protecție solară. În talpa piciorului nu am aplicat niciodată în viața mea protecție solară, nici nu m-am gândit că e cazul. Cum a apărut tocmai acolo? Cel mai probabil pentru că stând pe șezlong, la mare sau la piscină, apa și nispiul au reflectat mult mai puternic radiațiile solare. De ce are cel mai mare risc dintre toate? Pentru că nu m-am dat niciodată cu cremă de protecție solară…

Ce loțiuni de protecție solară folosesc?

După cum vedeți, dacă ați avut răbdarea să cițiți până la capăt, postarea nu e advertorial la vreo cremă de protecție solară. Am încercat multe, sunt consecventă unui brand mai degrabă din obișnuință și comoditate așa că nu aș putea să vă fac recomandări. Pot doar să vă spun că eu folosesc pentru față cremă de protecție solară 50 spf, pe care o reaplic cu religiozitate la 2 ore. Dacă se întâmplă să fiu machiată folosesc un face mist sub formă de spray cu protecție solară. Obișnuiam să folosesc protecție solară pentru față doar vara la mare. Și din păcate soarele a făcut ravagii pe chipul meu. Pe lângă riduri mai accentuate decât e cazul, m-am ales cu melasmă de care am crezut că voi scăpa după sarcină, dar nu am reușit în totalitate. Acelea sunt de fapt pete solare. Voi folosi loțiunea solară pentru față și toamna și chiar iarna. O folosesc și când e înnorat, iar într-o zi cu soare puternc mă dau cu ea pe față și în casă, luminozitatea din apartamentul în care locuiesc e deosebit de puternică. Pentru corp folosesc SPF 50 și 30 și am renunțat la idealul adolescentin de a avea pielea ciocolatie. Îmi place mai mult la umbră.

Pentru cei mici folosesc loțiune de protecție solară adaptată copiilor.

Dar strămoșii noștri de ce nu aveau nevoie de protecție solară?

Cu siguranță că strămoșii noștri vânători culegători nu aveau nevoie nici de suplimente de vitamina D și nici de protecție solară. Intuiția îmi spune însă că nu au trăit din punct de vedere climatic vremurile pe care le trăim noi. Sunt conștientă că există și mult marketing în spatele loțiunilor de protecție solară, probabil și a suplimentelor de vitamina D, dar punând în balanță riscurile versus beneficiile eu am ales să accept că gaura din stratul de ozon e din ce în ce mai mare, că expunerea la soare nu mai e cea fost și că vreau să fiu sănătoasă.

Foto Raissa Viza, Flickr, CC-BY