Cum îmbrăcăm copilul pentru babywearing?

20 January 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBabywearing, Blog No Comments

Cum îmbrăcăm copilul pentru babywearing? Cum îl îmbrăcăm atunci când ne pregătim să îl purtăm, într-un sistem de purtare ergonomic? Aflați din postarea de mai jos, un guest post scris de Diana Șerban, Grupul de Babywearing Brașov. Deseori, pe grupurile de babywearing, părinții întreabă cum să își îmbrace copilul, avându-l în sistem, în sezonul rece. Deși de multe ori sunt discuții din anii trecuți sau poze cu idei, am întâlnit și întâlnesc părinți ușor nedumeriți și temători, ba să nu fie prea multe straturi de haine pe copil, ba prea puține. Personal, mi se pare puțin greu să dau sfaturi de ordin general, toți fiind diferiți și fiind obișnuiți deja cu un anumit stil, atât ca și rezistență asupra temperaturilor, cât și a stilului de îmbrăcăminte. Principala „regulă”după care mă ghidez mereu, este aceea de a nu avea copilul, mai multe straturi, față de câte are părintele. Cred că toată lumea știe că un copil purtat, primește căldură de la cel ce îl poartă, așa că profităm de lucrurile astea și avem grijă să„învelim” părțile corpului neprotejate de noi. Acordați-vă răbdare, o să găsiți variante sigure și potrivite, în funcție de starea vremii. Ieșiți la plimbare, iar când ajungeți acasă verificați copilul pe unde e cald/rece. Data viitoare veți ști astfel dacă mai avea nevoie de un strat de haine, sau dacă mergea ceva mai subțire. Dacă ar fi să vorbesc de accesoriile ideale pentru sezonul rece, aș aminti căciulile stil cagulă, guler, jambiere, hainele și șosetele din lână, ștrampii, … Citeste mai departe

Alăptarea și adaptarea la creșă

19 January 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, Psihologia copilului, Somnul lui bebe No Comments

Am decis să aloc o postare acestui subiect, alăptarea și adaptarea la creșă, deoarece de-a lungul timpului am primit multe întrebări pe această temă. Majoritatea au ca subiect adaptarea copliului alăptat, la programul de la creșă / grădiniță, în special la cel de somn. Pe tema somnului bebelușilor și în particular pe tema somnului în contextul adaptării la creșă am discutat și aici, pe pagina de Facebook De curând însă, am început să primesc mărturii ale mamelor de copii alăptați, cărora personalul de la creșă le-a impus (sub o formă mai mult sau mai puțin discretă), înțărcarea. În unele situații, mamele mi-au povestit că s-a condiționat primirea copilului în creșă, de înțărcare. Fără ca măcar să se dea șansa copilașului să se acomodeze la programul de somn. Sub pretextul că alăptarea face copilul “prea dependent” de mamă și îl împiedică să se acomodeze ușor. Ca atare, țin să fac o serie de precizări despre alăptare și adaptarea la creșă: Vârsta optimă din punct de vedere psihologic pentru ca un copil să intre în colectivitate este 3 ani. Sigur că, realist vorbind nu toate mamele își permit să fie alături de copil, de dimineața până seara, până la finalul primilor 3 ani din viață. Ca atare, creșele / grădinițile vin ca alternativă firească. Mamelor le recomand să aleagă, în măsura în care au această posibilitate, instituții educaționale unde acomodarea copiilor se face treptat. Cadrelor didactice le recomand să lase mamele să își acomodeze gradual micuții, în noul mediu. Știu că se … Citeste mai departe

Povești de alăptare: “Ma simt impacata ca am reusit chiar si cu atatea hopuri sa o hranesc cu laptele matern”

15 January 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Povești de alăptare No Comments

În această rubrică prezentăm povești ale mamelor care alăptează. Prezentăm alăptarea în toate formele ei (alăptare exclusivă, hrănire mixtă, pompare a laptelui matern, situații speciale din alăptare, bucurii și provocări) în speranța că aceste povești vor fi de ajutor celor care alăptează sau vor să alăpteze. Conținutul materialelor reflectă viziunea celor care au avut deschiderea să își împărtășească povestea. Informația prezentată nu înlocuiește sfaturile de specialitate, medicale sau de alăptare. Sincer nu mi-am facut prea multe ganduri si nici nu am citit carti inainte de a naste despre alaptare. Mi-am zis cumva “am sa reusesc, e ceva natural”. Am nascut pe 28 martie, o minunatie de copil care la nici 20 de minute, in acea ora magica, a inceput sa suga. M-a durut din start dar m-am gandit ca e normal, mai ales ca aveam eu o sensibilitate a sanilor. Nu suportam sa imi atinga careva sfarcurile si iata ca cineva trage de ele. Ei bine la 6 ore de la nastere un san era deja destul de avariat ca sa zic asa. Abia atunci a venit o asistenta la mine sa se uite cum se ataseaza copilul. I-am spus ca ma doare dar m-a asigurat ca atasarea e corecta si asa e la inceput. A doua zi aveam rani la ambii sani asta dupa ce fetita a supt aproape nonstop in noaptea aceea si mi s-a spus ca daca nu o las nu isi da drumul laptele asa ca am strans din dinti si am lasat-o. A venit si … Citeste mai departe

Iarina are nevoie de ajutorul nostru!

10 January 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog No Comments

Laura m-a contactat ieri. E din Brașov, e cititoare a blogului, mămică ce alăptează. Mi-a trimis un link cu un caz umnaitar. Cel al fetiței verișoare ei. O fetiță de 10 luni, pe nume Iarina, a cărei singură șansă la viață este un transplant de ficat, ce trebuie efectuat într-o clinică din Turcia la începutul acestui an. Viața Iarinei depinde de suma de 100.000 de euro, contravaloarea intervenției atât de complexă și a spitalizării. Până acum, părinții au reușit să strângă aproximativ 39.000 de euro din sumă. Vă rog să mă credeți că m-am cutremurat, e o sumă atât de mare, o operație atât de complexă și e dramatic să fii părinte și viața copilului tău depinde de o sumă atât de mare. Nu m-am putut abține să mă gândesc ce aș face eu dacă aș fi într-o astfel de situație și mi-am dat seama cât de limitată aș fi, fără ajutorul celorlalți. Pentru că genul acesta de situații dramatice se rezolvă doar dacă ajutăm și noi. Citiți mai jos povestea Iarinei, de pe blogul pe care părinții, îm preună cu Laura, l-au  înființat, https://sansaiarinei.wordpress.com/ Părinții pot de asemenea fi contactați pentru detalii. “Mă numesc Iarina Luchian Cristea și am venit pe lume in data de 6 martie 2017. Părinții mei m-au dorit enorm si au fost foarte bucuroși când m-au ținut pentru prima oară în brațe. Din nefericire, bucuria lor nu a ținut foarte mult pentru că la câteva săptămâni după naștere am fost diagnosticată cu atrezie biliară (lipsa căilor … Citeste mai departe

Aventuri în Motherland

5 January 2018By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Parenting 1 Comment

Pentru mine, de departe (dar și dacă mă vezi de aproape), diminețile sunt cele mai grele. Mă trezesc relativ ușor și cu chef de viață (cu condiția să fi dormit măcar 4 ore legate în noaptea respectivă). Sunt a morning person.  Îmi place să factot ce pot, cât pot, dimineața, când încă am energie. Îmi rostesc această mantră z de zi, pentru ca atunci când apune soarele, să râd de cât de fraieră am fost să cred că așa ceva este posibil. Energia e ceva ce m-a părăsit odată cu venirea copiilor, dar visatul cu ochii deschiși i-a luat locul (urmează probabil să încep să vorbesc singură). Mă uitam de dmineață, spre exemplu pe Instagram (unde totul este perfect, drept pentru care ar trebui să se numească Perfectgram) și savuram (în scurtul drum de la așezatul copilului în scaunul de masă până la scosul omletei din cuptor) o postare cu o bucătărie perfectă, cuartă, albă, luminoasă, a unui cuplu frumos și perfect, fără copii. Și m-am uitat în jos, spre gresia mea imperfectă, acoperită cu pernele care ar fi trebuit să stea pe scaune, cu o pungă de gunoi lângă (între timp făceam și curățenie), cu bolul de mâncare, gol, al copilului (câine nu avem) direct pe gresie, rămas probabil de la masă de aseară. Nu , nu mâncăm pe podea, dar de multe ori, după mese, ajunge acolo. Diminețile sunt pentru mine cele mai grele. Diferite total de momentele în care îmi savuram ceaiul verde la birou, citeam mailurile … Citeste mai departe