Un nutriționist a publicat de curând o postare ce a stârnit vâlvă în mediul online. Un articol cu referințe științifice publicat de un nutriționist specializat în nutriție oncologică.

Pe lângă cele câteva informații pertinente prezentate, alături de o vădită notă personală și ironică la adresa mamelor care alăptează o perioadă mai mare de timp (citez “țin morțiș să alăpteze până la 2 ani” – exprimare modificată ulterior din postarea de pe Facebook, sau “alăptare până la adânci bătrâneți”), ideea care reieșea de fapt din postare era că alăptarea după o anumită vârstă nu numai că nu este benefică, dar poate fi și un factor de risc pentru cancerul de sân, idee reiterată de altfel cu mai mare fermitate de către autoare, în comentariile de pe pagina de Facebook, în care atrage atenția că alăptarea este benefică, in timp ce “alăptarea excesivă” este dăunătoare. Această idee era susținută prin apel la 4 studii, a căror concluzie era interpretată sensibil diferit (dar cu un impact se pare major pentru mamele cititoare) față de însăși interpretarea autorilor studiilor respective. Și prin apel la niște date clinice din experiența sa profesională (pe care nu o contest), date care însă nu au nicio valoare atâta timp cât nu sunt analizate riguros și eventual publicate într-un jurnal de specialitate peer reviewed.

Bineînțeles că mamele care au citit articolul s-au speriat și au început să întrebe în stânga și în dreapta dacă se vor îmbolnăvi de cancer pentru că alăptează mai mult de 12 luni. Imaginați-vă cum e să te întrebe asta o prietenă care încă alăptează și a cărei mamă a fost diagnosticată cu cancer de sân.

Cineva m-a taguit și m-a întrebat ce părere am. Intenția mea a fost într-o primă fază nici să nu răspund (am renunțat la a mai cădea în capcana de a comenta la diverse postări), intenționam chiar să public o postare pe blog care să clarifice aspecte legate de alăptare și riscul de cancer la sân, să menționez câteva informații interesante pe care le-am aflat în urma unei prezentări a lui Fedro Peccatori în cadrul conferinței ILCA,  informând în acest fel, dar evitând astfel o polemică pe pagina respectivă.

Am avut însă o intervenție obiectivă (sau cel puțin așa mi-o evaluez eu) în care atrăgeam atenția că a omis un studiu amplu al Collaborative Group on Hormonal Factors in Breast Cancer, publicat în The Lancet care arată un efect protector al alăptării, corelat cu alăptarea de lungă durată. Și că nu mi se pare normal ca, concluziile unei astfel de meta-analize, de fapt cel mai citat studiu pe acest subiect (care a reanalizat 47 de studii epidemiologice din 30 de țări, ce au inclus peste 50.000 de femei cu cancer mamar și peste 96.000 de femei sănătoase) și pe care se fundamentează de fapt multe din recomandările internaționale la ora actuală, să fie combătute cu 4 studii de tip case control. Am fost banată, la fel ca alte persoane medici și IBCLC care au comentat, toate aceste persoane fiind acuzate de promovarea unor agende personale și a propriilor idei, idei care de fapt nu făceau decât să reitereze ceea ce spun toate organizațiile importante din domeniul sănătății, la ora actuală. Mai mult, mi s-a spus că studiul citat mai sus “nu valoreaza nici doi bani”.

Nu este nici un mister pentru nimeni că am alăptat peste 12 luni, de fapt totalizez în acest moment 4 ani de alăptare, având 2 copii. Cum de altfel nu este nici un mister pentru nimeni că sunt nondirectivă în recomandările pe care le fac mamelor pe care le consiliez (o poate afirma orice mamă cu care am colaborat). Propriile mele decizii în alăptare nu sunt folosite pentru a influența deciziile mamelor. Chiar cred cu adevărat că alăptarea este o decizie personală, că rolul consultantului IBCLC este să ajute mama să și atingă obiectivele proprii în alăptare (ceea ce ar trebui să facem cu toții – medici, cadre medicale, grupuri de Facebook, lactiviști), obiective pe care le ia în baza unei decizii informate. Informațiile ar trebui să vină din zona celui mai înalt nivel de dovadă științifică disponibil la momentul respectiv.

Intenționam să scriu o postare în care să analizez riguros toate dovezile științifice pe care le avem despre alăptare și cancerul de sân, iar abordarea să fie una cât mai obiectivă și nepartinică. Mi-am dat seama că printre riscuri relative, statistică și metaanalize, publicul larg se pierde. În mod paradoxal, apelul la studii e un instrument foarte bun pe care oricine îl poate folosi în scopul promovării unor idei personale, tocmai pentru că publicul larg nu stă să citească studiul cap-coadă, de fapt s-ar putea nici să nu înțeleagă mare lucru din el. Și din păcate mulți dintre noi cădem în această capcană (cu sau fără intenție), ceea ce mă face pe mine însămi mai receptivă la critică și la posibilitatea de a-mi reconsidera tonul cu care am nuanțat anumite afirmații pe are le-am făcut de-a lungul timpului. Și din păcate intervine și eroarea umană, neintenționată, în a interpreta greșit un studiu.

Așa că fac apel la standardul suprem. Consensul științific internațional, adică acel consens la care a ajuns comunitatea științifică internațională analizând dovezile științifice disponibile într-un domeniu. Reflectarea lui în practică se traduce prin recomandările oficiale pe care le avem în vigoare vis a vis de diverse domenii de interes. Consensul implică faptul că o majoritate se pune de acord asupra unei probleme, chiar dacă pot exista situații în care nu se întrunește unanimitatea. Sigur că oricine poate avea orice opinie dorește vis a vis de acest consens. Dar atunci când facem recomandări de sănătate publică ne ghidăm de fapt după consens și nicidecum după câteva studii izolate, atâta timp cât o metaanaliză, adică o analiză a studiilor, ne arată rezultate diferite de cele ale studiului luat individual.

La ora actuală consensul privind alăptarea și protecția împotriva cancerului de sân include recomandări privind durate prelungite ale alăptării, nicidecum riscuri asignate alăptării de durată. Există și metaanalize si recenzi sistematice care nu au studiat impactul alăptării dincolo de vârsta de 12 luni sau pur și simplu nu au identificat efecte protectoare ale alăptării peste vârsta de 12 luni în cazul cancerului la sân, dar asta nu înseamnă sub nicio formă că dacă alăptezi peste 12 luni crește automat riscul de cancer. În discursurile cele mai “politically correct”ale organizațiilor din domeniu mamele sunt încurajate să alăpteze exclusiv măcar 6 luni, dacă acest lucru este posibil, cu mențiunea în subsidiar că cu cât este durata mai mare, cu atât sunt și beneficiile. Însă nicăieri, printre recomandările oficiale la ora actuală nu se regăsește ideea că după o anumit vârstă a copilului, “alăptatul excesiv” poate dăuna.

În fața întrebărilor pe care le-am primit de la mame, lucrul cel mai firesc mi se pare să reunesc ce spun principalele organizații din domeniu, (în mesajele către public) mot a mot pentru a nu exista loc de interpretări. Dacă consensul comunității științifice internaționale se va modifica, aș vrea să mi se atragă atenția și voi fi printre primii care vor semnala asta. Indiferent de deciziile în plan personal, pe care le-am luat în alăptare. Va fi irelevant pentru mine, la acel moment pentru eventualele riscuri personale în plan individual, însă voi dori ca urmașele mele (nurori, nepoate, prietene) să aibă parte de posibilitatea de a lua cea mai bună decizie informată pentru sănătatea lor, chiar dacă asta contravine unor idei pe care le-am promovat la un moment dat.

Pe de altă parte, până atunci, eu nu pot să le spun mamelor, la ora actuală că “alăptatul excesiv” (termen pe care eu personal nu l-am găsit în literatura de specialitate în contextul cancerului de sân), poate deveni factor de risc doar pentru că citim câteva studii (interpretabile și ele) care au corelat riscul de cancer mamar cu alăptarea după 12 luni. Și nici nu consider că este în regulă să facă cineva așa ceva. Ar fi chiar riscant și iresponsabil să vin să contrazic consensul științific internațional , care spune altceva. Îmi pot asuma moral acest risc, transmițând mesajul frust că alăptarea excesivă e dăunătoare, fără să am o bază solidă, nu doar câteva studii, date epidemiologice neanalizate statistic plus propriile opinii ? Și faptul că în baza a doar câteva studii versus consensul științific care spune cu totul altceva, o mamă decide să înțarce brusc și să se priveze pe sine și propriul copil de beneficiile alăptării (care nu se reduc doar la scăderea riscului de cancer, un efect de magnitudine mult mai mică dacă e să ne raportăm la alte efecte în planul sănătății, beneficii care continuă să existe și după vârsta de 12 luni) ?

Mai jos, pozițiile oficiale ale câtorva instituții ce derulează cercetare în domeniu:

Codul European împotriva Cancerului

“Cât de mult îmi pot reduce riscul de cancer alăptându-mi copilul?

Femeile care alăptează pentru perioade prelungite au un risc mai scăzut de a dezvolta cancer de sân mai târziu în viață, comparativ cu femeile care nu alăptează.

Cu cât o femeie alăptează mai mult, cu atât ea este mai protejată împotriva cancerului de sân. Reducerea riscului este de aproximativ 4% pentru fiecare 12 luni cumulate de alăptare (ex obținute prin însumarea perioadelor în care o femeie și-a alăptat fiecare copil), pe lângă o reducere a riscului de cancer de sân datorat faptului că a născut. Pe lângă acestea, este important să accentuăm ideea că laptele matern este cea mai bună hrană pentru bebeluși și le oferă acestora multe beneficii în planul sănătății.”

Textul original, preluat de aici

Women who breastfeed their babies for prolonged periods have a lower risk of developing breast cancer in later life than comparable women who do not breastfeed.

The longer a woman breastfeeds, the more she is protected against breast cancer. The reduction in risk is about 4% for every cumulative 12 months of breastfeeding (i.e. obtained by summing up the periods a woman has breastfed each child), in addition to a reduction in breast cancer risk directly due to having had a baby. In addition, it is important to stress that breast milk is the best food for babies and brings them many health benefits.

National Cancer Institute din SUA

“Există factori legați de sarcină care se asociază cu un risc mai scăzut de cancer de sân?

Anumiți factori ce au legătură cu sarcina s-au asociat de-a lungul timpului cu un risc mai redus de a dezvolta cancer de sân ma târziu în viață. Acești factori inlcud: […]

Durată mai mare alăptării. Alăptarea pentru o perioadă extinsă (cel puțin un an ) se asociază cu risc mai mic atât de cancere de sân hormon-receptor pozitive, cât și cu cancere de sân hormon-receptor negative.”

Textul original, preluat de aici

Are any pregnancy-related factors associated with a lower risk of breast cancer?
Some pregnancy-related factors have been associated with a reduced risk of developing breast cancer later in life. These factors include: […]
Longer duration of breastfeeding. Breastfeeding for an extended period (at least a year) is associated with decreased risks of both hormone receptor–positive and hormone receptor–negative breast cancers (6, 14).

 

World Cancer Research Fund

“Alăptarea ca metodă de prevenție a cancerului

Dacă sunteți capabilă să o faceți, este cel mai bine să oferiți bebelușului doar lapte matern pentru primele luni de viață. După aceea, bebelușul va beneficia de alăptare dacă introduceți alături de laptele matern alte alimente și apă.

Chiar și dacă nu reușiți acest lucru, alăptarea este benefică pentru dumneavoastră și copil și, cu cât alăptați mai mult, cu atât mai mult vor dura protecția și beneficiile.”

Textul original, preluat de aici

Breastfeeding for cancer prevention

If you are able to, then it is best to only give your baby breast milk for the first six months of life. After that, your baby will benefit if you continue to breastfeed alongside introducing other foods and water.

Even if you can’t do this, any breastfeeding is beneficial for you and your baby, and the longer you breastfeed for the longer the protection and benefits last.

Cancer Research UK

“Alăptarea scade riscul de a dezvolta cancer de sân, în special dacă ai născut copiii la vârste tinere. Cu cât alăptați mai mult, cu atât riscul este mai redus. Nu este încă clar de ce se întâmplă așa. Riscul mai scăzut poate fi deoarece ovarele nu produc ovule atât de des pe perioada alăptării. Sau poate fi deoarece alăptarea modifică celulele din sân astfel încât devin mai rezistente la schimbările ce duc la cancer.”

Textul original, preluat de aici

Breastfeeding lowers the risk of developing breast cancer, particularly if you have your children when you are younger. The longer you breastfeed the more the risk is reduced.

It is not completely clear why this is. But the reduced risk might be because the ovaries don’t produce eggs so often during breastfeeding. Or it might be because breastfeeding changes the cells in the breast so they might be more resistant to changes that lead to cancer.

Acest articol nu are sub nicio formă intenția de a vă induce ideea că alăptând (mai mut sau mai puțin) nu veți face cancer de sân sau că nealăptând veți face automat cancer de sân. Informațiile de mai sus sunt extrase dintr-o serie mai mare de factori implicați în etiologia cancerului de sân. Puteți citi despre ei în referințele menționate. Mergeți la controale regulate la medic și investigați orice nodul sau zonă suspectă din sân atunci cand este cazul  (cancerul de sân poate să apară în mod excepțional, chiar și pe durata alăptării)

Foto Chris Alba Hansen

 

 

 

 

 

(articol citit de 3,260 ori, 1 vizite astazi)

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.


Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

Ai gasit util articolul ? Lasa un comentariu

avatar