Cum se prepară laptele praf?

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog No Comments

O știre a făcut înconjurul internetului, zilele acestea. Producătorul francez de lactate Lactalis (ce deține câteva brand-uri și în România) a decis să retragă de pe piață câteva loturi de lapte praf contaminat cu Salmonella. Îmi imaginez că o astfel de știre poate crea panică în rândul părinților care hrănesc copiii cu lapte praf. Însă realitatea este că laptele praf (cel care vine în cutie sigilată) nu este un aliment steril (așa cum din păcate mulți părinți sunt făcuți să creadă). Laptele praf în cutie (în afara țării există și lapte artificial lichid, pasteurizat, un preparat ready-to-feed, care este într-adevăr steril) poate fi intrinsec contaminat (din procesul de fabricație), în principal cu două tipuri de bacterii:  Cronobacter sakazakii (Enterobatcer sakazakii ) și mai rar, Salmonella enterica. Astfel de situații de contaminare a laptelui praf, chiar cu efecte în planul sănătății sugarilor au mai fost raportate de-a lungul timpului, în țări cu economie dezvoltată (cazurile au fost atribuite conatminării laptelui praf în procesul de fabricație și nu condițiilor precare de acces la apă potablă, biberoane sterilizate, etc). În 2004 Franța s-a mai confruntat cu o situație similară, laptele din 2 loturi contaminate cu Cronobacter sakazakii (Enterobatcer sakazakii) au îmbolnăvit 9 copii prematuri (dintre care 2 au și decedat). Pentru că va exista un efect de recul la cele scrise mai sus și voi fi probabil acuzată că vreau să sperii mamele care hrănesc cu lapte praf, aș vrea să menționez că eu însămi am oferit lapte praf primului copil (am ajuns cu … Citeste mai departe

Poate “alăptarea excesivă” să ne îmbolnăvească de cancer de sân?

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog No Comments

Un nutriționist a publicat de curând o postare ce a stârnit vâlvă în mediul online. Un articol cu referințe științifice publicat de un nutriționist specializat în nutriție oncologică. Pe lângă cele câteva informații pertinente prezentate, alături de o vădită notă personală și ironică la adresa mamelor care alăptează o perioadă mai mare de timp (citez “țin morțiș să alăpteze până la 2 ani” – exprimare modificată ulterior din postarea de pe Facebook, sau “alăptare până la adânci bătrâneți”), ideea care reieșea de fapt din postare era că alăptarea după o anumită vârstă nu numai că nu este benefică, dar poate fi și un factor de risc pentru cancerul de sân, idee reiterată de altfel cu mai mare fermitate de către autoare, în comentariile de pe pagina de Facebook, în care atrage atenția că alăptarea este benefică, in timp ce “alăptarea excesivă” este dăunătoare. Această idee era susținută prin apel la 4 studii, a căror concluzie era interpretată sensibil diferit (dar cu un impact se pare major pentru mamele cititoare) față de însăși interpretarea autorilor studiilor respective. Și prin apel la niște date clinice din experiența sa profesională (pe care nu o contest), date care însă nu au nicio valoare atâta timp cât nu sunt analizate riguros și eventual publicate într-un jurnal de specialitate peer reviewed. Bineînțeles că mamele care au citit articolul s-au speriat și au început să întrebe în stânga și în dreapta dacă se vor îmbolnăvi de cancer pentru că alăptează mai mult de 12 luni. Imaginați-vă cum … Citeste mai departe

Când ne ținem bebelușii în brațe le modificăm în bine ADN-ul

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, Psihologia copilului No Comments

Cât de des ne ținem bebelușii în brațe nu are doar efecte pozitive imediate, ci și efecte pe termen lung. Este concluzia unui studiu, de altfel primul studiu  ce a arătat legături între contactul fizic timpuriu între îngrijitori  și bebeluși și implicațiile asupra epigenomului. Studiul, publicat în 22 Noiembrie 2017 în Development and Psychopathology, a vizat 94 de copii, care au fost urmăriți începând cu vârsta de 5 săptămâni și până la 4 ani și jumătate. Cercetătorii au cerut părinților să țină un jurnal în care să noteze informații privind comportamentul copiilor (somn, agitație, plâns, hrănire), dar și date privind îngrijirea bazată pe contact corporal și atingere. La vârsta de 4 ani și jumătate cercetătorii au recoltat mostre de ADN de la subiecți, cu scopul de a analiza metilarea ADN-ului, modificări epigenetice de ordin biochimic, ce pot fi influențate de factori externi. Rezultatele au arătat diferențe între copiii care au avut parte de contact corporal sporit, față de copiii care au avut parte de contact corporal scăzut cu părinții. Copiii care au fost ținuți mai rar în brațe și care au manifestat un nivel mai mare de stress în peroada de bebeluși, aveau un profil molecular subdezvoltat pentru vârsta lor cronologică. Aceștia aveau o “vârstă epigenetică” mai mică decât vârsta lor cronologică, ceea ce în unele studii s-a corelat cu o stare de sănătate mai precară. “Noi credem că în cazul copiilor, o îmbătrânire epigenetică mai lentă poate reflecta un progres în dezvoltare mai puțin favorabil”, susține Michael Kobor, profesor … Citeste mai departe

Ce rol au bunicii?

By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Psihologia copilului No Comments

V-ați gândit vreodată care este rolul bunicilor în viața copiilor voștri? Cum implicarea lor în creșterea nepoților este un aspect selectat de evoluție și care le asigură longevitatea celor în vârstă? Antropologul Kirsten Hawkes a dezvoltat ceea ce numește Ipoteza bunicii, demonstrată chiar prin apel la un model matematic. Hawkes a arătat că femeile, au trăit dintotdeauna mai mult deoarece există un avantaj semnificativ din punct de vedere evolutiv, pentru întreaga familie, atunci când bunica își face simțită prezența. De la orginile umanității se pare că bunicile aveau un rol esențial în familie – culegerea hranei, creșterea celor mici și întărirea coeziunii sociale în familie. Nepoții ai căror bunici se implicau în creșterea lor, aveau se pare șanse mai mari să supraviețuiască. Conform lui Hawkes, prezența bunicilor (de gen feminin) în viața nepoților a făcut ca noi să beneficiem, de-a lungul evoluției, de un creier mai mare, de legături sociale mai puternice și chiar de o dublare a speranței de viață. Mai multe informații pe acest subiect puteți citi în acest articol, sintetizat de Raluca de la Kiddyshop . Mai jos, regăsiți ideil princiapel din el, traduse în română: Elefanții sunt conduși de cele mai în vârstă femele pentru că acestea pot determina cel mai bine pericolul real. Balenele ucigașe femele mai trăiesc încă 40 de ani după ce nu se mai reproduc, pentru că sunt liderii grupului. Ceea ce ne duce la rolul evoluționar benefic al bunicilor. Antropologii numesc acest rol “Ipoteza bunicii” și a fost demonstrat științific că … Citeste mai departe