Crăciunul în 1989

26 December 2017By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog No Comments

În 1989 Crăciunul s-a nimerit să pice de Revoluție. Sau mai degrabă Revoluția s-a nimerit să se întâmple de Crăciun. În 1989 aveam 5 ani. Am câteva amintiri foarte clare din acele zile, de la Crăciunul din 1989. Deși nu sunt legate într-un film unitar (abia peste ani am făcut legătura între anumite evenimente de atunci), am în minte imagini și emoții pe care le pot reactualiza foarte clar. Le văd și acum cu ochii minții și trăiesc și acum emoțiile pe care le-am simțit atunci. Brașovul a fost oraș martir, peste 70 de persoane au murit la Revoluție. Blocul în care locuiam la acea dată era lângă o rafinărie. Așa gândise Ceaușescu dezvoltarea sistematică a orașului, un Centru Civic în jurul unei rafinării de petrol. Rafinăria avea niște cazane imense, ajungeau până la nivelul etajului 3 al blocului în care locuiam. Fiind un punct strategic, la Revoluție s-a tras, inclusiv la noi în cartier, nu doar în centrul istoric al orașului. Cea mai acurată amintire pe care o am e cea în care stăteam pitită între fotoliu și canapea. În sufragerie aveam o canapea iar lângă ea un fotoliu care prin poziționarea lui, ocupa cu una din laturi o mică parte din canapea. În nișa astfel formată m-au pus ai mei să stau, de teama gloanțelor. Îmi aduc de asemenea aminte de o altă imagine foarte clară. Cu mama mea și unchiul meu aruncându-le soldaților urcați pe cazanele din curtea rafinăriei, o franzelă de pâine. La un moment dat. … Citeste mai departe

Sărbătorile sunt și pentru mame!

23 December 2017By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Parenting No Comments

Sărbătorile copilăriei mele au fost dominate an de an de aceeași imagine. Două zile de bucurie idilică, precedate de câteva zile intense de agitație extremă. Sigur că am purtat peste ani atmosfera caldă a colindelor care se auzeau în casa noastră de fiecare Crăciun, a colindătorilor care ne vizitau, bucuria de a merge la Înviere de Paști. Dar dintre toate imaginile, probabil că cea care mă urmărește inclusiv acum în viața de femei adultă, e cea a mamei mele. O perfecțonistă prin definiție, de fiecare sărbătoare, mama îmi părea să poarte pe umerii ei toată responsabilitatea momentului. Nu am fost niciodată niște gurmanzi dar ca în orice familie românească sărbătorile veneau cu bucate alese. De asta se ocupa mama mea. Perfecționista din ea spunea că niciodată nu i-au ieșit bine prăjiturile, friptura, aperitivele. În realitatea erau perfecte și pe bună dreptate toată lumea o considera cea mai bună bucătărească din familie. Pentru ea însă nu era niciodată suficient de bine. Nici nu puteam face prea multe în bucătărie, pentru a o ajuta. Nimic din ceea ce făceam nu era suficient de bine și, orice intervenție a mea risca să dea peste cap orchestrația bine pusă la punct. Tot mama făcea și ultimele retușuri legate de curățenie,. Mie și tatălui meu ne revenea sarcina plăcută și relaxantă de a împodobi bradul. La finalul unor zile maraton, în seara de Ajun, mama era întotdeauna nearanjată. Cu o sforțare demnă de un sprint pe ultima sută de metri îainte de linia de sosire, … Citeste mai departe

Ce cadouri facem de Crăciun?

18 December 2017By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog 1 Comment

Ce îmi doresc de Crăciun? Dacă ar fi să pot avea orice lucru material – pe listă aș pune doar două dorințe pentru anul acesta: o excursie într-un loc nemaivăzut și un gadget care să îmi ușureze mult munca. Crăciunul însă nu (mai) este pentru mine despre lucruri materiale și despre cadouri. De fapt nici nu cred că a fost vreodată. Știu că sună ca un clișeu pe care îl veți auzi repetat tot mai des zilele acestea, în timp ce continuăm să facem ceea ce facem an de an, să alergăm după cadouri. Dar an de an, adunând experiență cu experiență și mai ales după ce au venit copiii, mi-am dat seama în mod deloc surprinzător că pe lista de cadouri aș vrea mai degrabă altceva – nu lucruri materiale, ci stări și emoții (pozitive). Ca părinți vom avea tendința în mod inevitabil să alergăm după cadouri, în special pentru cei mici. Îmi aduc aminte de isteria creată de bucătăriile de lemn aduse de un lanț de supermarket-uri, la începutul lunii. De la primele ore ale dimineții, stocurile se epuizaseră. Părinți din toată țara s-au mobilizat să prindă ceea ce pare a fi unul din cele mai râvnite cadouri de Crăciun pentru copiii români. În mod evident, nu a fost suficient pentru toată lumea, în ciuda prețului deloc modic. Ceaa ce a urmat după a fost și mai interesant – părinți revoltați, părinți chiar dispuși să plătească peste prețul cu care se vindea produsul în mod normal. La scurt … Citeste mai departe

Cum se prepară laptele praf?

11 December 2017By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog 1 Comment

O știre a făcut înconjurul internetului, zilele acestea. Producătorul francez de lactate Lactalis (ce deține câteva brand-uri și în România) a decis să retragă de pe piață câteva loturi de lapte praf contaminat cu Salmonella. Îmi imaginez că o astfel de știre poate crea panică în rândul părinților care hrănesc copiii cu lapte praf. Însă realitatea este că laptele praf (cel care vine în cutie sigilată) nu este un aliment steril (așa cum din păcate mulți părinți sunt făcuți să creadă). Laptele praf în cutie (în afara țării există și lapte artificial lichid, pasteurizat, un preparat ready-to-feed, care este într-adevăr steril) poate fi intrinsec contaminat (din procesul de fabricație), în principal cu două tipuri de bacterii:  Cronobacter sakazakii (Enterobatcer sakazakii ) și mai rar, Salmonella enterica. Astfel de situații de contaminare a laptelui praf, chiar cu efecte în planul sănătății sugarilor au mai fost raportate de-a lungul timpului, în țări cu economie dezvoltată (cazurile au fost atribuite conatminării laptelui praf în procesul de fabricație și nu condițiilor precare de acces la apă potablă, biberoane sterilizate, etc). În 2004 Franța s-a mai confruntat cu o situație similară, laptele din 2 loturi contaminate cu Cronobacter sakazakii (Enterobatcer sakazakii) au îmbolnăvit 9 copii prematuri (dintre care 2 au și decedat). Pentru că va exista un efect de recul la cele scrise mai sus și voi fi probabil acuzată că vreau să sperii mamele care hrănesc cu lapte praf, aș vrea să menționez că eu însămi am oferit lapte praf primului copil (am ajuns cu … Citeste mai departe

Poate “alăptarea excesivă” să ne îmbolnăvească de cancer de sân?

6 December 2017By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog No Comments

Un nutriționist a publicat de curând o postare ce a stârnit vâlvă în mediul online. Un articol cu referințe științifice publicat de un nutriționist specializat în nutriție oncologică. Pe lângă cele câteva informații pertinente prezentate, alături de o vădită notă personală și ironică la adresa mamelor care alăptează o perioadă mai mare de timp (citez “țin morțiș să alăpteze până la 2 ani” – exprimare modificată ulterior din postarea de pe Facebook, sau “alăptare până la adânci bătrâneți”), ideea care reieșea de fapt din postare era că alăptarea după o anumită vârstă nu numai că nu este benefică, dar poate fi și un factor de risc pentru cancerul de sân, idee reiterată de altfel cu mai mare fermitate de către autoare, în comentariile de pe pagina de Facebook, în care atrage atenția că alăptarea este benefică, in timp ce “alăptarea excesivă” este dăunătoare. Această idee era susținută prin apel la 4 studii, a căror concluzie era interpretată sensibil diferit (dar cu un impact se pare major pentru mamele cititoare) față de însăși interpretarea autorilor studiilor respective. Și prin apel la niște date clinice din experiența sa profesională (pe care nu o contest), date care însă nu au nicio valoare atâta timp cât nu sunt analizate riguros și eventual publicate într-un jurnal de specialitate peer reviewed. Bineînțeles că mamele care au citit articolul s-au speriat și au început să întrebe în stânga și în dreapta dacă se vor îmbolnăvi de cancer pentru că alăptează mai mult de 12 luni. Imaginați-vă cum … Citeste mai departe

Când ne ținem bebelușii în brațe le modificăm în bine ADN-ul

4 December 2017By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovAlaptare, Blog, Psihologia copilului No Comments

Cât de des ne ținem bebelușii în brațe nu are doar efecte pozitive imediate, ci și efecte pe termen lung. Este concluzia unui studiu, de altfel primul studiu  ce a arătat legături între contactul fizic timpuriu între îngrijitori  și bebeluși și implicațiile asupra epigenomului. Studiul, publicat în 22 Noiembrie 2017 în Development and Psychopathology, a vizat 94 de copii, care au fost urmăriți începând cu vârsta de 5 săptămâni și până la 4 ani și jumătate. Cercetătorii au cerut părinților să țină un jurnal în care să noteze informații privind comportamentul copiilor (somn, agitație, plâns, hrănire), dar și date privind îngrijirea bazată pe contact corporal și atingere. La vârsta de 4 ani și jumătate cercetătorii au recoltat mostre de ADN de la subiecți, cu scopul de a analiza metilarea ADN-ului, modificări epigenetice de ordin biochimic, ce pot fi influențate de factori externi. Rezultatele au arătat diferențe între copiii care au avut parte de contact corporal sporit, față de copiii care au avut parte de contact corporal scăzut cu părinții. Copiii care au fost ținuți mai rar în brațe și care au manifestat un nivel mai mare de stress în peroada de bebeluși, aveau un profil molecular subdezvoltat pentru vârsta lor cronologică. Aceștia aveau o “vârstă epigenetică” mai mică decât vârsta lor cronologică, ceea ce în unele studii s-a corelat cu o stare de sănătate mai precară. “Noi credem că în cazul copiilor, o îmbătrânire epigenetică mai lentă poate reflecta un progres în dezvoltare mai puțin favorabil”, susține Michael Kobor, profesor … Citeste mai departe

Ce rol au bunicii?

2 December 2017By Andreea OLA - Consultant alaptare IBCLC BrasovBlog, Psihologia copilului 1 Comment

V-ați gândit vreodată care este rolul bunicilor în viața copiilor voștri? Cum implicarea lor în creșterea nepoților este un aspect selectat de evoluție și care le asigură longevitatea celor în vârstă? Antropologul Kirsten Hawkes a dezvoltat ceea ce numește Ipoteza bunicii, demonstrată chiar prin apel la un model matematic. Hawkes a arătat că femeile, au trăit dintotdeauna mai mult deoarece există un avantaj semnificativ din punct de vedere evolutiv, pentru întreaga familie, atunci când bunica își face simțită prezența. De la orginile umanității se pare că bunicile aveau un rol esențial în familie – culegerea hranei, creșterea celor mici și întărirea coeziunii sociale în familie. Nepoții ai căror bunici se implicau în creșterea lor, aveau se pare șanse mai mari să supraviețuiască. Conform lui Hawkes, prezența bunicilor (de gen feminin) în viața nepoților a făcut ca noi să beneficiem, de-a lungul evoluției, de un creier mai mare, de legături sociale mai puternice și chiar de o dublare a speranței de viață. Mai multe informații pe acest subiect puteți citi în acest articol, sintetizat de Raluca de la Kiddyshop . Mai jos, regăsiți ideil princiapel din el, traduse în română: Elefanții sunt conduși de cele mai în vârstă femele pentru că acestea pot determina cel mai bine pericolul real. Balenele ucigașe femele mai trăiesc încă 40 de ani după ce nu se mai reproduc, pentru că sunt liderii grupului. Ceea ce ne duce la rolul evoluționar benefic al bunicilor. Antropologii numesc acest rol “Ipoteza bunicii” și a fost demonstrat științific că … Citeste mai departe