Mini-ghid de diversificare: Alăptarea și diversificarea

De la bun început aș vrea să menționez că discuția de astăzi nu se subtituie sfatului medical și nici nu are pretenția să înlocuiască un curs de diversificare, însă sper să vă pot oferi niște principii de bază legate de diversificarea alimentației sugarului, după care să vă ghidați pentru a face alegeri sănătoase.

Haideți așadar să discutăm despre principalele întrebări pe care le au mamele vis a vis de diversificare.

Care este vârsta la care se poate începe diversificarea?

La ora actuală, principalele organizații din domeniul sănătății pediatrice recomandă ca diversificarea să se înceapă în jurul vârstei de 6 luni. Studii efectuate în ultimele decenii au arătat că aceasta este vârsta optimă pentru a introduce în alimentația copilului și alte alimente decât laptele matern sau laptele praf formulă.

A începe diversificarea prea devreme poate avea o serie de inconveniente și efecte negative în planul sănătății copilului: sistemul digestiv și sistemul imunitar al copilului nu sunt pregătite pentru pentru a gestiona și alte alimente înainte de jumătatea primului an de viață. De asemenea pentru a putea gestiona alimente solide copilul trebuie să aibă și o dezvoltare motrică adecvată, anumite achiziții care apar în jurul sau după vârsta de 6 luni.

A începe diversificarea prea târziu poate de asemenea să afecteze copilul din punct de vedere al sănătății. Începând cu a doua jumătate a primului an de viață, nevoile nutriționale ale copilului sunt în creștere. Deși laptele matern rămâne în primul an de viață, baza alimentației sugarului, el nu mai poate întruni exclusiv nevoile crescute ale copilului, în special de zinc și fier. Rezervele de fier ale sugarului acumulate în burtica mamei, în ultimul trimestru de sarcină încep să se epuizeze în jurul vârstei de 6-9 luni, laptele matern oferă până la această vârstă o cantitate adecvată de fier și foarte ușor asimilabilă de către copil, însă după vârsta de 6 luni avem nevoie și de alimente bogate în fier și zinc, care să asigure un aport extra de minerale. Acesta este unul din principalele motive pentru care începem diversificarea, în jurul vârstei de 6 luni.

Va recomand si articolul Durata optimă a alăptării și vârsta de înțărcare

Cum ne dăm seama că cel mic este pregătit pentru diversificare?

Există o serie de comportamente care ne arată că bebelușul este pregătit și pentru alte alimente decât laptele matern sau laptele praf dacă vorbim de copii alimentați artificial sau hrăniți mixt/ Undeva în jurul jumătății primului an de viață, bebelușul va fi capabil să aibă o postură susținută în șezut, postură în care să își mențină capul ridicat. Nu este obligatoriu ca cel mic să poată să stea nesusținut în șezut pentru a începe diversificarea, de regulă aceasta este o achiziție pe care mulți copii o dobândesc după vârsta de 6 luni.

Unele curente de autodiversificare pot recomanda ca oferirea numitor tipuri de alimente să se facă doar în momentul în care copilul poate sta nesusținut, singur în șezut.

Un semn important care ne arată că cel mic e pregătit pentru diversificare este capacitatea de a înghiți mâncarea cu o textură solidă. Un bebeluș sub vârsta de 6 luni va impinge de regulă cu limba, afară din guriță, mâncarea care i se oferă, acest comportament fiind unul reflex (reflexul de protruziune a limbii) ce persistă de regulă până în jurul vârstei de 6 luni.

Bebelușii pregătiți de diversificare au de asemenea abilitatea de a-și coordona privirea, mâna și gurița în așa fel încât să privească mâncarea, să o ridice și să o ducă la gură singuri.

Există și false semne de diversificare, ce pot induce mamele în eroare. Faptul că un bebeluș cu vârsta mai mica de 6 luni se trezește mai des decât înainte pe timpul nopții, faptul că cere sânul mai des decât de obicei, nu sunt semne că trebuie începută diversificarea, ci mai degrabă, pentru copilul sănătos care transferă lapte în mod eficient, semne ale puseelor de creștere fizică și cognitivă. Dublarea greutăți de la naștere (care se petrece de regulă în jurul vârstei de 4 luni) nu este un indicator valid pentru începerea dversificării.

Scheme de diversificare ? Ce tip de alimente trebuie să consume copilul diversificat?

Știu că vă așteptați să vă spun care trebuie să fie acel aliment de dversificare sau acele alimente solide pe care să le introduceți primele în dieta copilului. Ei bine, nu există nicăieri un consens asupra alimentului solid cu care să începem prima oară. Puteți consulta diverse scheme de diversificare, medicul vă poate indica alimente potrivite, veți vedea că recomandările diferă de la persoană la persoană și de cele mai multe ori nu au o bază științitică.

De ce principii ar trebui însă să țineți cont?

Oferiți alimente care cresc în mod natural în arealul în care locuiți. Țineți de asemnea cont că introducem alimente solide în dieta copilului pentru a suplini necesarul crescut de minerale, în special fier și zinc, deci optați pentru alimente bogate în fier și zinc.

Nu există niciun motiv pentru ca în cazul copilului sănătos, non-vegetarian, introducerea cărnii să fie amânată mai multe luni. Ghidul de prevenție al Ministerului Sănătății, elaborat în 2016 și care se aliniază la recomandările internaționale, sugerează ca diversificarea să înceapă cu alimente care conțin fier.

Părinților vegetarieni le recomand să discute cu medicul copilului sau cu un medic nutritionist privind surse alternative de fier, zinc și vitamina B12, extrem de importante în dieta copilului la această vârstă.
Ca regulă general, copilul trebuie să consume alimente variate, dense din punct de vedere nutritional din următoarele grupe alimentare – cereal și rădăcinoase, leguminoase, produse lactate, carne, pește, organe, ouă, legume și fructe în special cele bogate în vtamina A (de culoare galbenă și portocalie).

Hrana trebuie bine preparată, în condiții de igienă, este interzisă oferirea de hrană care conține adaos de sare, zahăr, îndulcitori, coloranți, conservanți artificiali, mierea este de asemenea un aliment interzis copiilor sub 12 luni dn cauza riscului de botulism. Sucurile de fructe nu sunt recomandate.

Cât trebuie să mănânce un copil diversificat?

Diversificarea alimentației sugarului nu este despre cantitate cât este despre calitate. Ca părinți trebuie să fim atenție în primul rând la calitatea nutrițională a alimentelor, mai degrabă decât la cantitate. Într-o primă fază, diversificarea este un prilej pentru copil de a descoperi noi gusturi, arome și texturi.

Până la vârsta de 12 luni baza alimentației rămâne laptele matern. Cantitatea de lapte matern consumată între 6 si 12 luni rămâne în mod normal constantă, cantitatea de alimente solide crescând gradual pe măsura creșterii apetitului copilului.

Citiți și Copilul meu alăptat nu (prea) mănâncă

Este diversificarea o modalitate de a scoate și înlocui mesele de lapte ?

Este o greșeală să facem din diversificare o modalitate de a scoate și înlocui mesele de lapte la sân. Alăptarea ar tebui continuată, conform OMS la cererea copilului. Laptele matern rămâne în primul an de viață principal sursă de nutrienți și factori cu rol de protecție imunitară.

Nici după vârsta de 1 an laptele matern nu își pierde din proprietăți, contnuând să ofere copilului protecție și nutrienți, chiar dacă dieta copilul nu se va mai baza pe lapte.

Ce ar trebui să aleg – diversificare clasică, cu piureuri sau auto-diversificare / baby led weaning?

Sunt a mama a doi copii. Primul copil a fost autodiversificat cu success, am practicat fără nicio problem baby led weaning-ul, o metodă de diversificare pe care o consider avantajoasă din multe puncte de vedere. Cel de al doilea copil, care are în prezent 10 luni a fost diversificat în ceea ce numim manieră clasică de diversificare, cu piureuri. Din cauza unei variații anatomice minore, la nivel oral orice încercare de a gestiona texturi mai mari s-a soldat cu refuzul de a mai mânca după.

Ca atare consider că e important să alegem metoda de diversificare în funcție de copil. Baby led weaning-ul are o serie de avantaje – este o metodă responsivă ce pune copilul în prim plan dându-i libertate să descopere gusturi , arome, texture diverse în ritmul său. Riscul de supraalimentare este aproape inexistent, atâta timp cât copilul decide ce , cât și cum mănâncă. Explorând hrana în dversele ei forme unii copii diversificați în acest mod își dezvoltă mai rapid anumite abilități motorii, mișcări fine ale mâinii, o bună coordonare ochi – mână – gură.

Dacă vă decideți să optați pentru varianta clasică, țineți cont că e important să respectăm copilul și ritmul său. Diversificarea nu trebuie să fie o luptă în care părintele îndeasă mâncare în gurița copilului, ci un motiv de bucurie atât pentru părinte cât și pentru copil. Chiar dacă decidem să începem diversificarea cu hrană pasată este important să introducem gradual texturi noi, variate, mai grosiere. De fapt, multe organizații dn domeniul sănătății au început să recomande introducerea încă de la debutul diversificării (undeva în intervalul 6-8 luni) a alimentelor de tip finger foods, adică alimente nepasate pe care copilul le poate ține cu pumnul, cu degetele și le poate duce singur la guriță, în condiții de siguranță.

Există de asemenea, ceea ce numim o fereastră de oportunitate pentru introducerea alimentelor nepasate, cu textură mai mare, ce se pare că acționează până în jurul vârstei de 10 luni.

Este bine ca în acest interval de timp să introducem și alimente de tip finger foods, chiar dacă am început diversificarea cu pireuri. În acest fel oferim posiblitatea copilului de a exersa coordonarea masticației. Există riscul ca dacă amânăm introducerea alimentelor de acest gen să nu mai reușim să obișnuim copilul cu ele după vârsta de 10 luni.

Citiți și  Ce faci cand se ineaca copilul?

Indiferent de maniera de diversificare aleasă nu lăsați copilul nesupravegheat în timpul meselor.