Săptămâna Alăptării, un eveniment internațional menit să popularizeze în mod obiectiv beneficiile alăptării pentru mamă și copil, stârnește an de an controverse. Parcă din ce în ce mai mari, de la an la an. Deși un procent infim (raportat la populația generală) din mamele românce alăptează, din majoritatea celor care nu alăptează se demarcă întotdeauna voci care se simt deranjate în definitv de o minoritate (care aplică de fapt o normă biologică a speciei umane, dar în mod paradoxal e o minoritate…cred că asta spune multe despre nivelul de „dezvoltare” la care am ajuns). Așa că după fiecare Săptămână a Alăptării aud că mamele care alăptează fac gesturi indecente în public, că sunt exhibiționiste, că le bagă în depresie pe cele care nu alăptează, etc.. De multe ori mesajul anti-alăptare e mascat sub forma unui discurs elegant, de tipul „da, DAR…”. pe principiul „alăptarea e importantă, DAR mai terminați odată cu promovarea ei”. De fiecare dată când văd astfel de mesaje, mă întreb dacă de ziua Anti-fumat, fumătorii lansează petiții împotriva celor care promvează renunțarea la fumat, dacă îi acuză pe cei care nu fumează că sunt exhibiționști în „moralitatea”lor, că promovează anti-fumatul intenționat doar că să le arate celor care fumează ce oameni răi și nedemni sunt…

Știu că să nu îți poți atinge obiectivele în alăptare doare, doare emoțional enorm. E ca un doliu, ne spune știința tocmai asta – că mama care nu e spriinită să își atingă obiectivele în alăptare și se confruntă cu dificultăți în alăptare are un risc crescut de depresie postpartum, mult mai crescut decât mama care nu vrea să alăpteze.

Știu că doare, am trecut și eu prin asta.

Am fost si mama care nu a reusit sa alapteze exclusiv in primele luni, la primul copil, din motive obiective (dar mi-am luat revansa si am relactat) si la vremea mea smile emoticon:) adica prin 2013 tot ce li se spunea mamelor legat de alaptare era „numai cine nu vrea nu alapteaza” (aiurea, avem din pacate o serie de factori care interfereaza cu succesul in alaptare si care NU tin de vointa mamei). Pe de alta parte sunt si o persoana care incearca sa promoveze empatic, obiectiv si cu respect pentru ceilalti, alapatarea si ma lovesc de critici si acuze nefondate, care uneori sfideaza realitatea. Si veti regasi cele doua directii in cele doua postari. Am scris si va invit sa cititi aici si aici!

Credeți-mă că e greu. E greu ca un mesaj de sănătate publică să treacă de bariere emoționale și preconcepții atât de puternice!