Diversificarea alimentației este o etapă de referință a perioadei de sugar. Deși avem acces la un număr din ce în ce mai mare de informații pe tema diversificării, a introducerii solidelor, continuă să circule multe informații confuze și contradictorii pe acest subiect.

Mai jos am reunit princpiile generale de diversificare a alimentației sugarului alăptat, stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Rețineți că OMS nu setează scheme de diversificare (ex cu ce alimente să începem diversificarea, în ce ordine să introducem alimentele solide) și nici nu recomandă o anumită metodă de diversificare a alimentației sugarului (ex babyled weaning / autodiversificare sau diversificare clasică), însă recomandă respectarea unor principii de bază atunci când începem diversificarea.

Vârsta de diversificare

“Alăptarea este o modalitate inegalabilă de a oferi hrana ideală pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă a sugarului și copilului mic. Este de asemenea o parte integrală a procesului de reproducere, având implicații importante pentru sănătatea mamelor. Ca și recomandare globală de sănătate publică, sugarii ar trebui alăptați exclusiv până la vârsta de 6 luni pentru a atinge creșterea, dezvoltarea și starea de sănătate optime. După această vârstă, pentru a întruni cerințele nutriționale în creștere, sugarii trebuie să primească mâncăruri complementare adecvate din punct de vedere nutrițonal și sigure, în timp ce alăptarea continuă până la vârsta de 2 ani și peste.” (Global Strategy of Infant and Young Child Feeding, p.5)

“În jurul vârstei de 6 luni, nevoile energetice și de nutrienți ale sugarului încep să depășească ceea ce se oferă prin laptele matern și alimentele complementare sunt necesare pentru a întruni aceste nevoi. Un copil de această vârstă este pregătit din punct de vedere al dezvoltării și pentru alte alimente. Dacă alimentele complementare nu sunt introduse în jurul vârstei de 6 luni sau dacă sunt oferite inadecvat, creșterea copilului poate fi afectată” (Infant and Young Child Feeding Factsheet)

Într-un document publicat în anul 2000 de către OMS, Complementary Feeding – Family Foods for Breastfed Children, se vorbește si de oferirea alimentelor solide în intervalul 4-6 luni, cu mențiunea oferirii alimentelor solide în acest interval, doar în următoarele două situații: “copilul nu ia în mod adecvat în greutate în ciuda alăptării corespunzătoare sau copilul este alăptat frecvent dar pare înfometat imediat după” (Complementary Feeding – Family Foods for Breastfed Children p. 2). Ulterior acestui document, în toate documentele OMS vârsta de începere a diversificării este setată la 6 luni, politica actualizată a OMS nemaifăcând referire la posibilitatea începerii diversificării mai devreme.

Laptele matern, sursă importantă de nutrienți și după diversificare

“Laptele matern continuă să fie o sursă importantă de nutrienți până la vârsta de 2 ani a copilului” (Complementary Feeding – Family Foods for Breastfed Children) “Alăptarea continuă să ofere o contribuție importantă din punct de vedere nutrițional în dieta copilului mult după primul an de viață”( Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child p. 12)

Copiii alăptați cu vârsta între 12-23 de luni al căror aport este similar cu cantitatea medie de lapte consumată în acest interval de vârstă (aproximativ 550 g pe zi, în țările dezvoltate WHO/UNICEF, 1998) primesc 35-40% din totalul necesarului energetic din laptele matern (Dewey and Brown, 2002). Datorită faptului că laptele matern are un conținut relativ ridicat de grăsimi comparativ cu majoritatea mâncărurilor complementare, rămâne o sursă cheie de energie și de acizi grași esențiali. Conținutul său de grăsimi este critic pentru utilizarea carotenoizilor pro vitamina A în dietele bazate predominant pe plante. Laptele matern oferă cantități substanțiale din anumiți micronutrienți. Impactul nutrițional al alăptării este cu atât mai evident în perioadele de boală, când apetitul copilului pentru alte mâncăruri descrește dar aportul de lapte matern este menținut (Brown et al., 1990). Alăptarea joacă așadar un rol cheie în prevenirea deshidratării și oferă nutrienții necesari pentru recuperarea de pe urma infecțiilor” (Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child p. 12)

Principiile după care ar trebui să ne ghidăm pentru o diversificare corectă sunt:

  • continuați alăptarea frecventă, la cerere până la vârsta de 2 ani și peste
  • practicați hrănirea responsivă (spre exemplu hrăniți sugarul în mod direct și asistați hrănirea copiilor mai mari. Oferiți hrana încet și cu răbdare, încuraând copiii să mănânce dar nu îi forțați, vorbiți cu copilul și mențineți contactul vizual)
  • mențineți o igienă bună și manipulați în mod adecvat mâncarea
  • începeți diversificarea la 6 luni, cu cantități mici și creșteți aceste cantități gradual pe măsură ce copilul crește în vârstă
  • creșteți gradual consistența și varietatea mâncării
  • creșteți numărul de mese: 2-3 mese pe zi pentru sugari cu vârsta între 6-8 luni și 3-4 mese pe zi pentru copiii cu vârsta între 9-23 de luni, plus 1-2 gustări în funcție de necesități
  • utilizați alimente solide fortifiate sau suplimente de vitamine și minerale dacă este cazul
  • pe perioadele de boală creșteți aportul de fluide, inclusiv creșteți numărul de alăptări și oferiți mâncăruri moi, preferatele copilului. (Infant and Young Child Feeding Factsheet)

Alimentele potrivite pentru diversificare

  • sunt bogate caloric, în proteine și micronutrienți (în special fier, zinc, calciu, vitamina A, vitamina C și folați)
  • sunt curate și sigure (fără patogeni, fără toxine și chimicale dăunătoare, fără oase și bucăți dure ce pot asfixia copilul, nu sunt foarte fierbinți)
  • nu sunt prea sărate sau prea piperate
  • sunt ușor de consumat de către copil
  • sunt agreate de copil
  • sunt disponibile local și familia și le permite
  • sunt ușor de preparat

Un alt aspect de menționat este că OMS face referire la termenul de mâncăruri ale familiei, practic copilul diversificat ar trebui familiarizat cu hrană preparată din mâncărurile familiei. (Complementary Feeding – Family Foods for Breastfed Children p. 3 p.8)

“Oferiți o varietate de mâncăruri care asigură întrunirea necesarului de nutrienți. Carnea, puiul, peștele și ouăle ar trebui consumate zilnic sau cât de des posibil. Dietele vegetariene nu pot întruni necesarul la această vârstă decât daă sunt utilizate și alimente fortifiate sau suplimente nutritive. Fructele și legumele bogate în vitamina A ar trebui consumate zilnic. Oferiți diete cu un conținut adecvat de grăsimi. Evitați băuturile cu valoare nutritivă scăzută, cum ar fi ceaiul, cafeaua, băuturile carbogazoase și cele dulci. Limitați canitatea de suc de fructe oferită” (Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child p. 22)

Cât ar trebui să mănânce un copil diversificat?

“OMS recomandă ca sugarii să pimească mâncare complementară începând cu vârsta de 6 luni, în completarea laptelui matern, inițial de 2-3 ori pe zi între 6-8 luni, crescând la 3-4 ori pe zi între 9-11 luni și 12-24 de luni cu gustări nutritive adiționale oferite de 1-2 ori pe zi, în funcție de preferințe” (Complementary Feeding).

Citiți și Copilul meu alăptat nu mănâncă

Consistența mâncărurilor solide

” Creșteți gradual consistența și varietatea mâncării pe măsură ce copilul crește în vârstă, adaptându-vă la cerințele și abilitățile copilului. Copiii pot mânca mâncăruri făcute piure, zdrobite sau semi-solide începând de la vârsta de 6 luni. Până la vârsta de 8 luni majoritatea copiilor pot mânca și mâncăruri de tip finger foods (gustări pe care copilul le poate mânca singur). Până la vârsta de 12 luni, majoritatea copiilor pot mânca aceleași tipuri de alimente pe care le consumă restul familiei (având în vedere necesarul de mâncăruri bogate în nutrienți). Evitați alimentele ce pot cauza asfixie (ex mâncăruri ce au o formă și / sau o consistență care cresc riscul să rămână blocate în trahee, cum ar fi alunele, strugurii și morcovii cruzi)” (Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child, p. 20)

“Atunci când sunt oferite mâncăruri de o consistență nepotrivită, copilul poate fi incapabil să consume mai mult decât cantități neglijabile sau mâncatul poate dura atât de mult încât aportul de hrană să fie compromis” (Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child, p. 20)

De asemenea, “există dovezi sugestive privind existența unei ferestre critice pentru introducerea alimentelor cu textură mai consistentă – dacă introducerea acestora se amână peste vârsta de 10 luni, acest lucru poate crește riscul dificultăților de hrănire mai târziu” (Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child, p. 20)

Foto Valentina Yachichurova, Flickr

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.

Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

2 Comentarii la "Diversificarea alimentației sugarului – principiile OMS"

avatar
Dan

Sotia mea va naste in curand. Aveti cuvantul meu ca i-am dat tema de casa sa citeasca acest blog de la prima pagina. Il citim impreuna seara si va multumim.

Crina si Dan Onoianu.

wpDiscuz