Multe mame se întreabă dacă postul este compatibil cu alăptarea. În primul rând, mamele ar trebui să știe că majoritatea religiilor recunosc dreptul gravidei și al mamei care alăptează, de a se abține de la post, date fiind particularitățile acestor categorii speciale de femei.

La modul general vorbind, calitatea și cantitatea laptelui matern sunt doar marginal influențate de dieta mamei, vorbind de modificări substanțiale doar în cazul mamelor malnutrite sau cu deficiențe de absorbție a nutrienților. În practică însă, am întâlnit mame care în cazul unor schimbări bruște în dietă au resimțit scăderi temporare ale producției de lapte, ceea ce mă face să mă gândesc că dincolo de subiectivismul cu care mamele au evaluat producția lor de lapte în acel moment, există un răspuns individual față de modificările ce apar în dieta fiecărei mame.

Totodată în ziua de astăzi, având acces la resurse sporite de hrană, putem compensa prin alimentație dar și prin suplimente nutritive, eventualele perioade de restricție alimentară autoimpusă (cum e cazul postului, când excludem de regulă produsele de origine animală). Ca atare, decizia de a posti pe timpul alăptării rămâne una personală, mama fiind încurajată să nu neglijeze semnalele pe care organismul său i le transmite și să țină cont în primul rând de starea sa de sănătate.

Ce spune literatura de specialitate despre postul pe perioada alăptării?

Conform datelor din literatura de specialitate, e puțin probabil ca perioadele scurte de post să afecteze major producția de lapte, chiar dacă în unele situații compoziția laptelui matern poate fi până la un punct modificată. Cel mai mare inamic al producției de lapte în cazul posturilor este deshidratarea, un aport insuficient de lichide ce duce la deshidratare, putând să scadă sesizabil producția de lapte a mamei (Kellymom)

Dacă doresc să țină post pe perioada lactației, mamele care alăptează pot urma sfaturile Subcomitetului pentru nutriție în timpul alăptării. Astfel, pe perioada lactației, mamelor care doresc să parcurgă o perioadă de dietă li se recomandă alimente variate și echilibrate care să fie bogate în calciu, zinc, magneziu, vitamin B6 și folați, cu un aport caloric de minim 1800 de kcal pe zi și suplimente de calciu și multivitamine (pentru a ajuta la refacerea depozitelor materne) dacă dieta mamei este sărăcăcioasă. (Lawrence, 2010 p 312)

“Subcomitetul pentru nutriție în timpul alăptării nu recomandă un aport caloric mai mic de 1500 de kcal pe zi, totuși e puțin probabil ca perioadele scurte de post, din motive religioase, ce durează mai puțin de o zi să afecteze producția de lapte„  (Lawrence, 2010 p. 311) Mamelor li se recomandă să evite orice fel de dietă în perioada imediată de după naștere, deoarece se poate asocia cu o scădere a producției de lapte. Prin extensie putem spune că este precaut ca mama care alăptează să nu își restricționeze alimentația cel puțin în primele 2-3 săptămâni de după naștere.

În ceea ce privește compoziția laptelui matern, Subcomitetul pentru Nutriție în timpul Alăptării a stabilit că, „compoziția laptelui matern se menține chiar și cu o doză mai mică decât cea recomandată de macronutrienți.” (Lawrence, 2100 p. 285)

Mai multe studii efectuate pe perioade scurte de post au arătat că postul se asociază cu adaptări metabolice însă nu și cu scăderi semnificative ale producției de lapte. Totuși aceste studii vorbesc de perioade scurte de post (24 de ore), Tigas speculând că o consecință a restricției calorice (deși neînregistrată la mamele din studiul în cauză dată fiind perioada scurtă de post) putând fi cea a scăderii producției de lapte (Tigas et al 2009 )

Cele mai multe studii efectuate în privința alăptării și a postului sunt efectuate în culturile ce marchează Ramadanul (post parțial ce presupune excluderea mâncării și a băuturilor de la răsăritul și până la apusul soarelui). Un studiu realizat în Turcia (Ertem et al, 2001), ce a chestionat 129 de mame ce alăptau copii cu vârsta sub 6 luni din zone sărace ale țării, a arătat că 58 de mame au resimțit o scădere a producției de lapte sau au simțit nevoia să crească cantitatea de alimentație solidă oferită copiilor. Un alt studiu, efectuat pe 10 mame din Gambia a arătat modificări în compoziția laptelui matern ce indicau o sinteză a laptelui perturbată, însă cantitatea de lapte produsă de acestea în perioada postului nu diferea de cea produsă în afara acestei perioade. (Prentice et al, 1984).

În privința relației dintre post și creșterea intrauterină și neonatală rezultatele studiilor sunt contradictorii. Conform, unei analize a studiilor publicate în European Journal of Clinical Nutrition, stress-ul metabolic adițional cauzat de postul din perioada Ramadanului asupra sarcinii și în timpul alăptării poate cauza retard de creștere intrauterină (Tyson et al, 1976; Prentice et al, 1984; Picciano, 1996) dar și întârzieri în creșterea și dezvoltarea neonatală (Prentice et al, 1984; Heird, 1996). Rezultatele acestor studii contrastează cu cele ale lui Cross et al (1990), care în urma analizei unei cohorte de peste 13.000 de nașteri la termen nu a identificat o asociere între postul de Ramadan și greutatea medie la naștere respective prevalența nou născuților mici pentru vârsta gestațională. Un  studiu din 2012, efectuat pe mame care au ținut post pe perioada Ramadanului nu a arătat o afectare pe termen scurt a parametrilor de creștere, la sugarii alăptați exclusiv. (Haratipour et al 2013)

Alte referințe:

Lawrence, R., Breastfeeding: A Guide for the Medical Profession, 2010, Saunders, 7th Edition

Foto Jonathan Lin, Flickr