“Copilul dumneavoastră nu și-a recuperat greutatea de la naștere și suntem în punctul în care ar fi trebuit să se întâmple acest lucru”, îmi spune medicul pediatru. Da, am trăit asta ca mamă, în ciuda a ceea ce credeam că știu și fac bine despre alăptare.

Suntem obișnuiți atunci când vorbim despre alăptare (mai ales la cursurile de alăptare) să simplificăm lucrurile, să încurajăm mamele să aibă încredere în corpul lor și în alăptare. Și chiar trebuie să aibă încredere în ele și în alăptare pentru ca lucrurile să meargă. E o condiție esențială. Natura știe foarte bine ce are de făcut. Corpul nostru a hrănit timp de aproape 9 luni un bebeluș, e capabil să își continue misiunea și după naștere. Realitatea este că suntem capabile să continuăm legătura de hrănire din uter și după naștere. Există însă situații, de regulă temporare, când alăptarea nu merge așa cum am anticipat, iar cauzele sunt diverse.

Ce se întâmplă însă când alăptarea nu funcționează așa cum am anticipat?

Acest articol se adresează mamelor care se află în siutația de a avea bebeluși care nu iau adecvat în greutate. Ce înseamnă un câștig adecvat în greutate?

  • bebe își recuperează greutatea de la naștere la maxim 14 zile de la naștere
  • bebe menține în general aceeași percentilă de creștere (sau urcă pe una superioară), conform curbelor de creștere pentru copii alăptați, ale Organizației Mondiale a Sănătății. Atenție, atunci când vorbim de curbe de creștere să nu cădem în capcana de a crede că percentila 50 e cea care setează standardul. Fiecare copil are ritmul său unic de creștere, chiar dacă este sub sau peste această percentilă
  • bebe are o creștere consistentă, în acord cu ritmul său biologic.
  • curbele de creștere pentru copiii alăptați, ale Organizației Mondiale a Sănătății vorbesc de un câștig ponderal mediu de 30-40 de grame pe zi, odată ce bebelușul și-a recuperat greutatea de la naștere. Acest ritm de creștere este valabil pentru primele 3 luni de viață, vizează copii alăptați exclusiv, care au avut un start optim în alăptare. După vârsta de 3 luni de zile, bebelușul alăptat exclusiv va avea în mod normal, un ritm de creștere mai lent comparativ cu cel hrănit cu lapte praf
  • în general, un bebeluș alăptat exclusiv își va dubla greutatea de la naștere în jurul vârstei de 3-4 luni și și-o va tripla de regulă în jurul vârstei de 1 an.
  • alte surse ce au compilat mai multe studii privind creșterea în greutate a copilului alăptat vorbesc de ritmuri de creștere acceptate între 155 și 240 de grame pe săptămână (de la 0-4 luni), 92-142 de grame pe săptămână (4-6 luni), 50-113 grame pe săptămână (6-12 luni)

Semne că un bebeluș nu are un câștig ponderal adecvat:

  • bebe are o scădere fiziologică în greutate mai mare de 10% din greutatea de la naștere
  • bebe continuă să piardă în greutate după ziua a cincea de viață
  • bebe nu își recuperează greutatea de la naștere în termen de 14 zile de la naștere
  • copilul alăptat stagnează inexplicabil în greutate sau începe să piardă în greutate după o perioadă în care a câștigat în greutate în mod adecvat
  • câștigul ponderal se situează sub percentila 10 după prima lună de viață (criteriu de diagnosticare a falimentului de creștere)
  • semnele clinice de deshidratare (impun control medical de urgență)
  • pe curba de creștere copilul “taie” (intersectează) două linii

Ce e de făcut?

Mențineți legătura cu un medicul și apelați la ajutorul unui consultant în alăptare IBCLC. Consultantul în alăptare vă va ajuta să mențineți / creșteți producția de lapte, să identificați împreună cu medicul cauzele care au dus ca bebelușul să nu ia adecvat în greutate, să optimizați transferul de lapte din sâni, să utilizați metode de suplimentare care să nu genereze confuzie mamelon – tetină, să readuceți copilul la sân dacă acesta respinge sânul.

Regula nr. 1 Hrănește-l pe bebe ! În situația în care câștigul ponderal nu este adecvat, atât medicul, cât și consultantul în alăptare vor recomanda suplimentarea copilului. M-am confruntat de multe ori cu prejudecata comform căreia un consultant în alăptare “lasă copiii nehrăniți”, doar pentru a proteja alăptarea. Această prejudecată este una falsă. Un consultant în alăptare certificat internațional IBCLC cunoaște ritmul adecvat de creștere al unui copil alăptat. Nu cunosc niciun consultant în alăptare IBCLC din lumea aceasta (și mă refer aici la cei mai mari susținători ai alăptării) care nu ar recomanda suplimentare atunci când un bebe continuă să piardă în greutate dincolo de parametrii firești, atunci când un copil prezintă risc de deshidratare, atunci când spre exemplu, un copil cu vârsta de 1 lună încă nu și-a recuperat greutatea de la naștere !

Diferența dintre un demers care promovează alăptarea și unul care nu pomovează alăptarea, este că atunci când suplimentarea se impune, ca necesitate medicală, ea se realizează menținând principiile hrănirii exclusive cu lapte matern (până la vârsta de 6 luni), ale hrănirii la sân, protejând în același timp si producția de lapte a mamei.

Cu ce suplimentăm?

Laptele matern proaspăt sau congelat ar trebui să fie sursa de nutriție în cazul copilului alăptat exclusiv cu vârsta de până la 6 luni. În cazul în care este necesară suplimentarea mama ar trebui sprijinită să găsească strategii pin care să crească laptele transferat de copil din sâni și strategii prin care să extragă laptele după supturile sau între supturile copilului.

Atuni când laptele matern nescesar suplimentării nu este disponibil în ciuda sprijinului semnificativ în alăptare, varianta optimă ar fi laptele matern donat și pasteurizat (dintr-o bancă de lapte matern). Laptele praf formulă este ultima variantă la care ar trebui să se recurgă.

Cum suplimentăm?

Suplimentarea este o indicație de regulă, temporară. Scopul e ca bebelușul să recupereze deficitul ponderal și să poată continua / relua hrănirea exclusivă cu lapte matern, la sân.

Ca atare, metodele de suplimentare recomandate ca primă intenție, sunt unele care ar trebui să mențină copilul la sân sau să reducă cât mai mult posibila confuzie între sân și tetina artificilă a unui biberon.

Suplimentarea la sân

Modalitatea principală de suplimentare pe care o recomand, atâta timp cât și mama și bebe se simt confortabil cu ea, e cea prin SNS (sistem de nutriție suplimentară). Acesta poate fi achiziționat de către mamă sau confecționat de către aceasta.

Alte metode de suplimentare, alternative ale hrănirii clasice cu biberonul:

 

Hrănirea cu paharul (cup feeding)

 

Hrănirea cu pipeta/ seringa, cu lingurița, cu degetul (finger feeding – cu ajutorul unui tub de gavaj, de unică folosință)

 

Hrănirea cu biberonul prin tehnica paced bottle feeding

Rețineți, scopul oricărui demers ce sprijină alăptarea e ca nevoia de suplimentare să fie una temporară. În acest moment, nu avem studii definitive care să stabilească dacă o metodă de suplimentare e mai potrivită decât alta, aceasta urmând să fie aleasă de la caz la caz. Suplimentarea la sân (cu avantajele și dezavantajele ei) este în mod evident cea mai apropiată de firescul alăptării, în timp ce hrănirea cu păhărelul, cu degetul sau prin metoda paced bottle feeding pot pune riscul unei obișnuiri a copilului cu oricare din aceaste metode.

Colaborarea cu un consultant în alăptare ar trebui să vă ajute să stabiliți și modalitățile de a face mai ușoară trecerea spre sân atunci când au fost utilizate metode de suplimentare altele decât la sân.

Mențineți producția de lapte

E un aspect important al protocolului de suplimentare. De regulă, dacă s-a ajuns în punctul în care suplimentarea a fost necesară, cel mai probabil bebelușul a supt atât de ineficient încât nici producția de lapte a mamei nu mai este adecvată. Așa cum știm, laptele matern se produce pe principiul cererii și al ofertei, contează mai puțin cât timp a petrecut copilul la sân, ci mai degrabă cât lapte a transferat copilul în timpul alăptării (am văzut copii care stând ore bune la sân, suzetau de fapt fără să transfere cantități adecvate de lapte). Totodată, acolo unde s-a început suplimentarea cu lapte praf, mama trebuie să înțeleagă că orice masă în care nu se folosește laptele matern extras (prin muls cu pompa sau manual) este o ocazie în minus a sânului de a fi stimulat corespunzător, deci un motiv în plus de scădere a producției de lapte. De regulă, ceea ce se întâmplă atunci când mama ajunge în punctul în care suplimentarea este necesară din punct de vedere medical, producția de lapte a mamei e pe o spirală descendentă, ca atare dacă lactația nu e stimulată pin alte mijloace în afară de suptul bebelușului (ex pompat, extragere manuală a laptelui, oferirea suplimentului la sân) e posibil să scadă și mai mult

Faceți în așa fel încât bebelușul să ia cât mai mult lapte din sân:

  • aplicați căldură umedă pe sâni înainte de alăptări
  • masați sânii înainte de alăptări
  • asigurați-vă că bebelușul e atașat corect la sân
  • faceți compresii pe sân atunci când copilul nu mai suge cu înghițituri
  • schimbați sânii între ei atunci când copilul nu mai suge cu înghițituri nici cu compresie pe sân
  • utilizați tehnici de relaxare pentru a reduce stresul și a facilita reflexul de ejecție a laptelui (curgerea laptelui)
  • extrageți laptele matern după alăptări sau între alăptări (pentru stimularea lactației rezultatele cele mai bune sunt după alăptări, chiar dacă aparent cantitățile extrase sunt mai mici) de cel puțin 8 ori pe zi în 24 de ore
  • continuați să extragți laptele (manual sau cu pompa) chiar dacă cantitățile extrase sunt mici
  • administrarea stimulentelor de lactație.

 

Renunțarea la supliment

Nu se face brusc. Vă recomand să țineți legătura cu consultantul în alăptarea pe parcursul acestui proces. Dacă administrați lapte praf formulă și s-a luat decizia reducerii graduale a suplimentului, se recomandă o reducere cu aproximativ 30 de ml a cantității de lapte praf administrat în 24 de ore, o dată la  3 zile. În paralel, monitorizarea greutății și a numărului de scutece de pipi și scaun. Varianta cea mai rapidă de reducere a suplimentului de lapte praf este înlocuirea acestuia cu lapte matern muls.

Referințe:

Lawrnece, R.,  Breastfeeding: A Guide for the Medical Professional, 7th Edition, 2010, Saunders

Wambach, K., Riordan, J., Breastfeeding and Human Lactation, 5th Edition, 2015, Jones and Bartlett Learning

WHO Growth Charts

Foto: Mylissa, Flickr, CC BY

 

 

Sunt psiholog și consultant în alăptare acreditat internațional IBCLC din Brașov. Ariile mele de interes sunt: psihologia perinatală și psihologia copilului mic, somnul copilului alăptat, relactarea, frenurile restrictive și mecanismele disfuncționale de supt, alăptarea în contextul reîntoarcerii la muncă.

Daca ti-a placut acest articol apasa Like paginii Inbratelamami. In cazul in care doresti o consultatie in alaptare foloseste pagina de contact sau alatura-te comunitatii din grupul de sprijin In brate la mami - sprijin in alaptare


Implica-te in discutie, lasa un comentariu

4 Comentarii la "Când bebe nu ia în greutate și e nevoie de suplimentare. Ce se întâmplă cu alăptarea?"

avatar
Marian
Marian

Wow, mersi :). E helpful

Ana maria
Ana maria

Buna ziua! Eu an o fetita de 4 luni si jumatate si in luna 3 si 4 a luat doar 400 gr /luna.S-a nascut cu 3850kg (in prima luna a luat 1350 kg si a 2 a 750 gr).Doctorul ne-a recomadat supliment deoarece a luat prea putin in greutate.Eu deocamdata nu i-am dat niciun supliment ci am.incercat sa-mi sporesc iar lactatia.Dvs cw credeti despre greutatea Larei?

Mariea

buna Ajutatima va rog si pe mine cu un sfat am nascut acum doua zile si nu am;;;;;;;;;; alaptare ……….il pun pe bebe la sin dar nu gaseste nimik si plinge intruna , ce sa fac sa alaptez va multumesc frumos ,,

trackback

[…] la sân este una din metodele de suplimentare, alternative biberonului. Suplimentarea la sân se face cu autorul unui SNS (supplemental nursing […]

wpDiscuz